O zuralimos le Ionatanohko.
1 Andekh des, o Ionatano, o šeau le Saulohko, phendea le tărnehkă kai phiravelas lehkă arme: „Avta, te šoas ame ji kai straja le Filistianendi, kai sî înteal le thanestar kadalestar.” Thai či phendea khanči pehkă daddehkă.
2 O Saul bešelas koa gor la četateako la Ghibeako, tala o rodio andoa Migrono, thai o poporo kai sas lesa sas paše šou šella manuši.
3 O Axia, o šeau le Axitubohko, o phral le I-Kabodohko, o šeau le Fineasohko, o šeau le Eliehko, o rašai le Raiehko andoa Silo, phiravelas o efodo. O poporo či jeanelas kă o Ionatano gălosastar.
4 Anda le nakhaimata anda save rodelas o Ionatano te arăsăl kai straja le Filisteainendi, sas khă gor kotorăbaŕăhko ande khă rig thai khă gor kotorăbaŕăhko ande kolaver rig; iekh phiravelas o anau Boçeç o thai o kolaver Sene.
5 Iekh anda kdala gora sî karingavelereat, mui muieste le Mikmašoste, thai o kolaver karingavelodes, mui muieste le Ghebeasa.
6 O Ionatano phendea le tărnehkă kai phiravelas lehkă arme: „Avta te šoas ame ji kai straja kadale bišindinengoroata. Daštila pe kă o Rai kărăl buti anda amende, kă khanči či lopînzîl le Raies te del skăpimos andakh çînoro dindimos sar i anda khă baro dindimos.”
7 Kukoa kai nigrălas lehkă arme dea les anglal: „Kăr sa so sî tu po illo, na ašun dăsar te atearimastar, thai dikta ma tusa, gata te jeau tusa orkai.”
8 „Ei mišto!” phendea o Ionatano, „avta kal manuši kadala te sîkadiuas lengă.
9 Kana phenena amengă: „Atăredeon ji kana avasa ame tumende!” ašasa po than, thai či ankleasa lende.
10 Ta te phenena amengă: „Anklen amende!” ankleasa, kă o Rai del le ande amară vast. Kadoa te avel amaro sămno.”
11 Sîkadile lidui le străjengă le Filisteainengă, thai le Filistenea phendine: „Dikta kă le Evreia anklen anda le xîvea ande save garadilesas.”
12 Thai le manuši kai sas strajakă dine duma kadea le Ionatanohkă thai kolehkă kai nigrălas lehkă arme: „Anklen amende, kaste sîkavas tumengă vareso.” O Ionatano phendea kolehkă kai nigrălas lehkă arme: „Ankli pala mande, kă o Rai del le ando vast le Israelohkă.”
13 Thai o Ionatano ankăsto kandindoi pe le vastendar thai le pînŕăndar, thai kukoa kai nigrălas lehkă arme gălo pala leste. Le Filistenea pele angloa Ionatano, thai kukoa kai nigrălas le arme šudelas o mullimos ande pesti urma.
14 Ande kadoa anglal phadimos, o Ionatano thai kukoa kai nigrălas lehkă arme mudardine biši manuši, pekh tinzîmos dă dopaši pogono phuweako.
15 Šutea pe e dar ande tabăra, ando čem thai ande soa poporo; e straja thai orta i le prădătorea darai'le; soa čem darai'lo. Sas e dar le Devllesti.
16 Le străjerii le Saulohkă, kai sas ande Ghibea le Beneaminosti, dikhline kă o butimos phŕadeol thai našel ande sal riga.
17 Atunčeara o Saulo phendea le poporohkă kai sas lesa: „Dinenta, rudi tume, thai dikhăn kon gălotar anda amaro maškar.” Dindine, thai dikta ka nas o Ionatano thai kukoa kai nigrălas lehkă arme.
18 Thai o Saulo phendea le Axiahkă: „An orde o chivoto le Devllehko!” – Kă ando čiro kodoa o chivoto le Devllehko sas le šeavença le Israelokărănça. –
19 Ta kana delas duma o Saulo le rašasa o çîpimos ande tabaăra le Filesteainendi kărdeolas sa mai baro, thai o Saulo phendea le rašahkă: „Çîrde teo vast!”
20 Pala kodea o Saulo thai soa poporo kai sas lesa tide pe, thai găline ji koa than le mardimahko; thai le Filistenea amboldine e sabia, iekh pa aver, thai o bulzîmos sas but baro.
21 Le Evreia kai sas mai anglal kal Filistenea, thai kai ankăstesas i on ande tabăra katar sas phaŕadine, tide pe le Israeliença kai sas le Saulosa thai le Ionatanosa.
22 Sa le rom le Israelohkă kai garadilesas ando baŕobaro le Efraimohko, ašundindoi kă le Filistenea našen, line te jean pala lende i on ando mardimos.
23 O Rai skăpisardeea le Israelos ando des kodoa, thai o mardimos tinzosai'lo ji ando Bet-Aveno.
O Ionatano ando nasulimos.
24 O des kodoa sas but čiiome anda sa le rom le Israelohkă. O Saulo thodeasas le poporos te solaxal, phendindoi: „Dinoarman te avel o manuši kai xala ji reateako, ji kana amboldaua ma pa mîŕă dušmaia!” Thai khonikh či xaleasas.
25 Soa poporo arăslosas andekh văš, kai arakhadeolas pe avdin po mui la phuweako.
26 Kana šutea pe o poporo ando văš, dikhlea o avdin thavdindoi, ta či iekh či nigărdea o avdin koa mui, kă o poporo nikrălas e solax.
27 O Ionatano či jeanelas le solaxaimastar kai thodeasas les lehko dadd poa poporo te kărăles, tinzosardea o gor la rowleako, kai sas les andel vast, thai šutea les ando faguro le avdinehko, thai nigărdea o vast koa mui, thai lehkă iakha luminisai le.
28 Atunčeara varekon andoa poporo, dindoi lehkă duma, phendea lehkă: „Teo dadd thodea le poporos te solaxal, phendindoi: „Dinoarman te avel o manuši kai xala ades!” Thai o poporo sas strandime zorăndar.
29 O Ionatano phendea: „Muŕo dadd biujarăl o poporo; dikhăn sar luminisaile mîŕă iakha, anda kă zumadem xançî andoa avdin kadoa!
30 Bipateamahko, kana o poporo xalino ades anda e prada kai arakhlea la ka pehkă dušmaia, nahkă avel o phadimos le Filisteainengo mai baro?”
31 Ando des kodoa mardine le Filisteainen dă andoa Mikmaš ji ando Ailono. O poporo sas but ašado,
32 thai šudea pe pai prada. Lea bakrea, guruw thai guruwiça, dea le šuri pe phuw thai xalea le ku rat ku sa.
33 Phendine e buti kadea le Saulohkă, thai phende lehkă: „Dikta kă o poporo bezexarăl angloa Rai, xalindoi ratesa.” O Saulo phendea: „Tume kărăn khă baro bilašimos; prăvălin iekhatar khă baŕ baro orde.”
34 Pala kodea mai phendea: „Phaŕadeon maškar o poporo, thai phenen sogodengă te anen pehko guruw thai pesti bakri, thai te den les šuri koče. Pala kodea te xan, thai te na bezexarăn angloa Rai, xalindoi ratesa.” Thai pai reat, orkon andoa poporo andea pehko guruw pehkă vastesa, kaste delesšuri po baŕ.
35 O Saulo vazdea khă altarii le Raiehkă: koadoa sas o anglal altarii kai vazdea les le Raiehkă.
36 O Saulo phendea: „Te uleas ande reat kadea palal Filistenea, kaste las pa lende ji ande duda le desăsti, thai te na mekas či iekh barem.” On phendine: „Kăr sa so pateasa.” Atunčeara o rašai phendea: „Te pašuoas koče le Devllestar.”
37 Thai o rašai pušlea le Devlles: „Te uleau palal Filistenea? Desa le andel vast le Israelohkă?” Ta andakhdata kodea či dea les anglal či khă phendimos.
38 O Saulo phendea: „Pašon koče, sa le šerălebară le poporohkă; roden thai dikhăn kastar thai kon kărdea e bezex kodea ades.
39 Kă juvindo sî o Dell, o Skăpitorii le Israelohko: orta i muŕo šeau te kărdino les o Ionatano, merălla.” Thai khonikh anda soa poporo či dea les anglal.
40 Atunči phendea sa le Israelohkă: „Thon tume ande khă rig; thai me thai muŕo šeau o Ionatano bešasa ande kolaver rig.” Thai o poporo phendea le Saulohkă: „Kăr so pateasa:”
41 O Saulo phendea le Raiehkă: „O Dell le Israelohko, sîkavel o čeačimos.” O çîrdimoslabaxteako pelo po Ionatano thai po Saulo, thai o poporo skăpisardea.
42 O Saulo phendea: „Šuden o çîrdimoslabaxteako maškar mande thai muŕo šeau o Ionatano.” Thai o çîrdimoslabaxteako pelo po Ionatano.
43 O Saulo phendea le Ionatanohkă: „Phen mangă so kărdean.” O Ionatano phendea lehkă thai phendea: „Zumadem xançî avdin, le gorăsa la rowleako kai sas ma ando vast, iertisar ma, meraua”:
44 Thai o Saulo phendea: „O Dell te phiravel Pe sa le zuralimasa angla mande, kana či merăsa, Ionatane!”
45 O poporo phendea le Saulohkă: „So! Te merăll o Ionatano, o, kai kărdea kadoa baro skăpimos ando Israelo? Čiăkhdata! Jiuvindo sî o Rai, ăkh firo ball andoa šero lehko či perăla pe phuw, kă le Devllesa kărdea buti o ando des kadoa.” Kadeadar o poporo skăpisardea le Ionatanos katoa mullimos.
46 O Saulo atîrdi'lo te mai jeal pala le Filistenea, thai le Filistenea găline khără.
Le mardimata le Saulohkă thai lehkă neamohkă.
47 Pala so lea o Saulo o raimos poa Israelo, kărdea mardimos ande sal riga pehkă dušmaiença: le Moabosa, le šeavença le Amonohkă, le Edomosa, le thagrença andoa Çoba, thai le Filisteainença; thai orkaring amboldelas pe, izbîndilas.
48 Sîkadi'lo zuralo, mardea le Amalekos, thai skăpisardea le Israelos andal vast kolengo kai čiorănas les.
49 Le šeave le Saulohkă sas: o Ionatano, o Išvi, thai o Malchišua. Lehkă dui šeia bušonas: e mai bari Meraba, thai e mai çînorî Mikal.
50 O anau la romneako le Saulohko sas Axinoam, e šei le Aximaaçosti. O anau le čerăbarăhkă la oštireako lesti sas o Abneer, o šeau le Nerohko, o kako le Saulohko.
51 O Chis, o dadd le Saulohko, thai o Nero, o dadd le Abnerehko, sas le šeave le Abielohkă.
52 Ande soa čiro lehka čivavako sas mardimos baro le filisteainença; thai andakhdata so o Saulo dikhălas khă manuši baro thai zuralo, lelas les pesa.
1 Într-o zi, Ionatan, fiul lui Saul, i-a zis tânărului care-i ducea armele: „Vino să pătrundem până la garnizoana filistenilor, care se află de cealaltă parte!“. Tatălui său însă nu i-a spus nimic.
2 În acest timp, Saul se afla la marginea cetății Ghiva, sub rodiul din Migron, iar cei care se aflau cu el erau în număr de aproape șase sute de bărbați. 3 Se afla acolo și Ahia, care purta un efod. El era fiul lui Ahitub și fratele lui I-Kabod, fiul lui Fineas, nepotul lui Eli, preotul Domnului de la Șilo. Poporul nu știa însă că Ionatan plecase.
4 Între trecătorile prin care căuta Ionatan să treacă la garnizoana filistenilor se afla un colț de stâncă de o parte și un colț de stâncă de cealaltă parte. Numele unuia era Boțeț, iar al celuilalt era Seneh. 5 Unul dintre ele se afla în partea de nord, spre Micmaș, iar celălalt în partea de sud, spre Gheva.
6 Ionatan i-a zis tânărului care-i ducea armele:
‒ Vino să pătrundem până la garnizoana acestor necircumciși! Poate că Domnul va lucra pentru noi, căci nimic nu-L împiedică pe Domnul să salveze prin mulți sau prin puțini.
7 Cel ce-i ducea armele i-a răspuns:
‒ Fă tot ceea ce ai pe inimă. Iată că sunt alături de tine în ceea ce ai de gând să faci.
8 Ionatan a zis:
‒ Ne vom îndrepta spre bărbații aceia și ne vom arăta lor. 9 Dacă ne vor zice: „Așteptați până vom ajunge noi la voi!“, atunci vom rămâne acolo unde suntem și nu vom urca la ei. 10 Dar dacă ne vor zice: „Suiți-vă la noi!“, atunci ne vom sui, fiindcă Domnul îi dă în mâinile noastre. Acesta să ne fie semnul.
11 Așadar, s-au arătat amândoi garnizoanei filistene, iar filistenii au zis: „Iată! Evreii ies din vizuinile în care s-au ascuns!“. 12 Bărbații din garnizoană au strigat către Ionatan și către cel ce-i ducea armele, zicând: „Suiți-vă la noi și vă vom arăta noi!“. Atunci Ionatan i-a spus celui ce-i ducea armele: „Urcă-te după mine pentru că Domnul i-a dat în mâna lui Israel“.
13 Ionatan s-a cățărat, folosindu-se de mâini și de picioare, iar cel ce-i ducea armele îl urma. Filistenii cădeau înaintea lui Ionatan, iar cel ce-i ducea armele venea în urma lui și-i omora. 14 În acest prim atac, Ionatan și cel ce-i ducea armele au ucis aproape douăzeci de bărbați pe o întindere de o jumătate de iugăr de pământ.
15 Era mare tremur în tabără, pe câmpie și în tot poporul. Garnizoana și distrugătorii au tremurat și ei, iar pământul s-a cutremurat. Tremurul acesta era de la Dumnezeu. 16 Străjerii lui Saul, care se aflau în Ghiva lui Beniamin, s-au uitat și iată că mulțimea se împrăștia și alerga încoace și încolo. 17 Atunci Saul le-a zis oamenilor care erau cu el: „Numărați și vedeți cine a plecat din mijlocul nostru“. Ei au numărat și iată că Ionatan și cel ce-i ducea armele lipseau. 18 Saul i-a zis lui Ahia: „Adu încoace Chivotul lui Dumnezeu!“ – pe atunci Chivotul lui Dumnezeu se afla la fiii lui Israel. 19 În timp ce Saul îi vorbea preotului, învălmășeala din tabăra filistenilor a început să fie din ce în ce mai mare. Atunci Saul i-a zis preotului: „Retrage-ți mâna!“.
20 Saul și oamenii lui s-au adunat, au intrat în luptă și au găsit acolo o mare învălmășeală, căci filistenii își întorseseră sabia unii împotriva altora. 21 Evreii care fuseseră înainte cu filistenii și veniseră cu aceștia în tabăra lor s-au întors și s-au unit cu israeliții care erau cu Saul și cu Ionatan. 22 De asemenea, când toți bărbații lui Israel care se ascunseseră pe muntele lui Efraim au auzit că filistenii au fugit, au intrat și ei în luptă, urmărindu-i. 23 În acea zi, Domnul l-a eliberat pe Israel, iar lupta s-a întins până dincolo de Bet-Aven.
Viața lui Ionatan în pericol
24 Bărbații lui Israel s-au aflat în dificultate în ziua aceea, deoarece Saul pusese sub jurământ poporul, zicând: „Blestemat să fie omul care va îndrăzni să mănânce ceva până seara, înainte de a mă răzbuna pe dușmanii mei“. Astfel, niciunul dintre ei n-a gustat mâncare. 25 Tot poporul a intrat într-o pădure, unde, pe suprafața pământului, se afla miere. 26 Când a intrat poporul în pădure, iată că mierea curgea din faguri, însă nimeni din popor nu și-a întins mâna să ia miere deoarece se temea din cauza jurământului. 27 Ionatan, însă, nu auzise că tatăl său pusese poporul sub jurământ. Prin urmare, și-a întins vârful toiagului pe care-l avea în mână și l-a înmuiat în mierea din fagure. Astfel, el a mâncat miere și ochii i s-au luminat.
28 Atunci unul dintre bărbați i-a zis:
‒ Tatăl tău a pus poporul sub un jurământ sever, zicând: „Blestemat să fie omul care va îndrăzni să mănânce astăzi“.
Poporul era epuizat.
29 Atunci Ionatan a zis:
‒ Tatăl meu a tulburat țara. Priviți cum mi s-au luminat ochii pentru că am gustat puțin din mierea aceasta! 30 Cât de bine ar fi fost dacă poporul ar fi mâncat astăzi din prada pe care a luat-o de la dușmanii lui! N-ar fi fost înfrângerea filistenilor mai mare?
31 În ziua aceea, i-au ucis pe filisteni de la Micmaș până la Aialon. Poporul era epuizat. 32 Prin urmare, poporul s-a năpustit asupra prăzii, au luat oi, vite și viței, le-au înjunghiat pe pământ și le-au mâncat cu sânge cu tot.
33 Unii i-au spus însă lui Saul:
‒ Iată, poporul păcătuiește împotriva Domnului, mâncând carnea cu sânge cu tot.
Saul a spus:
‒ V-ați purtat cu necredincioșie! Acum, rostogoliți până aici o piatră mare. 34 Dați de veste printre oameni să-și aducă fiecare boul sau oaia la mine, să le taie aici și apoi să le mănânce, ca să nu mai păcătuiască împotriva Domnului, mâncând carne cu sânge.
Astfel, în acea noapte, fiecare și-a adus cu el boul și l-a tăiat acolo. 35 Saul a construit un altar Domnului; era prima dată când construia un altar Domnului.
36 Apoi a zis:
‒ Haideți să coborâm după filisteni în timpul nopții, să-i prădăm până în zori și să nu lăsăm viu pe niciunul dintre ei.
Ei au răspuns:
‒ Fă tot ceea ce consideri că este bine.
Dar preotul a zis:
‒ Să ne apropiem aici de Dumnezeu.
37 Saul L-a întrebat pe Dumnezeu:
‒ Să cobor după filisteni? Îi vei da în mâinile lui Israel?
Însă, în acea zi, El nu i-a răspuns.
38 Atunci Saul a zis:
‒ Să vină aici toți conducătorii poporului ca să descoperim ce păcat a fost comis astăzi. 39 Viu este Domnul, Care îl eliberează pe Israel, că și dacă ar fi vorba despre fiul meu Ionatan, chiar și el va trebui să moară.
Însă nimeni din popor nu i-a răspuns.
40 Saul a zis întregului Israel:
‒ Voi veți sta într-o parte, iar eu împreună cu fiul meu Ionatan vom sta în partea cealaltă.
Poporul i-a răspuns lui Saul:
‒ Fă ceea ce consideri că este bine.
41 Saul a zis Domnului, Dumnezeul lui Israel:
‒ Arată-ne adevărul!
Sorțul a căzut pe Ionatan și Saul, iar poporul a scăpat.
42 Atunci Saul a zis:
‒ Trageți la sorți între mine și fiul meu Ionatan.
Și sorțul a căzut pe Ionatan.
43 Saul i-a zis lui Ionatan:
‒ Spune-mi ce ai făcut.
Ionatan i-a răspuns și a zis:
‒ Am gustat puțină miere cu vârful toiagului pe care-l aveam în mână. Iată-mă, voi muri!
44 Saul a zis:
‒ Dumnezeu să Se poarte cu toată asprimea față de mine dacă nu vei muri, Ionatane!
45 Dar poporul i-a zis lui Saul:
‒ Chiar trebuie să moară Ionatan, cel care a adus această mare victorie pentru Israel? Nicidecum! Viu este Domnul că nici măcar un fir de păr nu va cădea la pământ din capul lui, pentru că astăzi el a lucrat cu Dumnezeu.
Poporul l-a salvat astfel pe Ionatan și n-a fost omorât. 46 Saul a încetat să-i mai urmărească pe filisteni, și filistenii s-au retras în teritoriul lor.
Realizările și familia lui Saul
47 După ce Saul a început să domnească peste Israel, el a luptat împotriva tuturor dușmanilor săi din toate părțile: împotriva moabiților, împotriva fiilor lui Amon, împotriva edomiților, împotriva regilor din Țoba și împotriva filistenilor. În orice parte se ducea, era necruțător. 48 El a luptat vitejește și i-a învins pe amalekiți, eliberând Israelul din mâna jefuitorilor săi.
49 Fiii lui Saul erau Ionatan, Ișvi și Malchi-Șua. Fata care i s-a născut prima se numea Merab, cea mică se numea Mihal, 50 iar soția lui se numea Ahinoam, fata lui Ahimaaț. Numele conducătorului armatei lui era Abner, fiul lui Ner, unchiul lui Saul. 51 Chiș era tatăl lui Saul, iar Ner, tatăl lui Abner, era fiul lui Abiel. 52 Cât timp a trăit Saul, a existat un război înverșunat cu filistenii și ori de câte ori Saul vedea un bărbat puternic sau curajos, îl lua cu el.