Le juwlea le străinea.
1 O thagar o Solomono kamblea but juvlea străine, avri andai šei le Faraonosti; Moabite, Amonite, Edomite, Sidoniene, Xetite,
2 kai kărănas rig anda le neamuri pa save o Rai phendeasas le šeavengă Le Israelohkă: „Te na šon tume lende, thai či on te na šon pe tumende; kă amboldeana tume biathaimahko le ille karing le del lengă.” Kadale neamurendar lipisai'lo o Solomono, çîrdino kamblimastar.
3 Sas les romnea efta šell krăiese thagarina thai trin šella phiramnitoare; thai le romnea durearde lehko illo.
4 Kana phuri'lo o Solomono, le romnea perade lehko illo karing aver devla; thai lehko illo nas ande sa le Raiehkă, pehkă Devllehkă, sar sas o illo lehkă daddehko le Davidohko.
5 O Solomono gălo pala e Astartea, e zeiça le Sidoniendi, thai pala o Milkomo, o prikăjimos le Amoniçăngo.
6 O Solomono kărdea so sî nasul angloa Rai, thai či phirdea ande sa le Rasa, sar pehko dadd o Davido.
7 Atunčeara o Solomono vazdea po baŕobaro angloa mui le Ierusalimohko khă than učio anda o Chemošo, o prikăjimos le Moabohko, anda o Moloko, o prikăjimos le šeavengo le Amonohkă.
8 Kadea kărdea anda sa pehkă romnea le străine, kai anesnas tămîia thai jertfe lengă devlengă.
9 O Rai xoleai'lo po Solomono, anda kă dureardeasas pehko illo kata o Rai, o Dell le Israelohko, kai sîkadilosas lehkă duarăs.
10 Ando dičimos kadoa phendeasas pe lehkă te na jeal pala aver devla; ta o Solomono či arakhlea le mothodimata le Raiehkă.
11 Thai o Rai phendea le Solomonohkă: „Anda kă kărdean kadea thai či arakhlean o phanglimos Muŕo thai le krisa Mîŕă kai dem tukă le, phagaua o thagarimos tutar thai daua les ka teo kanditorii.
12 Dăsar, či kăraua e buti kadea ando čiro tea čivavako, anda teo dadd o Davido. Ta andoa vast te šeaveho phagaua la.
13 Či phagaua sa o thagarimos; mekaua khă semençia te šeavehkă, anda o robo Muŕo o Davido, thai andoa Ierusalimo, saves alosardem les.
O xollearimos le Xadadohko thai le Rezonohko.
14 O Rai vazdea khă dušmano le Solomonohkă: le Xadados, o Edomito, andoa neamo o thagarino le Edomohko.
15 Ando čiro kana mardea o Davido o Edomo, o Ioababo, o šerobaro la oštireako, ankăstindoi te praxol le mullen, mudardea sai rig e muršani andoa Edomo;
16 ašilo oče šou šon sa le Israelosa, ji kana xasardea sai rig e muršani.
17 Atunčeara o Xadado našlo varesar Edomiçănça, le kanditorença lehkă daddehkărănça, thai gălo ando Ejipto. O Xadado sas înkă ăkh šaoŕo atunčeara.
18 Telearindoi andoa Madiano, găline ando Parano, line pesa varesar manušen andoa Parano, thai arăsline ando Ejipto koa Faraono, o thagar le Ejiptohko. O Faraono dea ăkh khăr le Xadados, phiradea lehkă grijatar, xabenestar, thai dea les phuwea.
19 O Xadado lea nakhlimos angloa Faraono, ji oče kai o Faraono dea les dă romni la phea lehka romneati, e phei la thagarinati e Tahpenes.
20 E phei la Tahpenesati kărdea lehkă šeaves le Ghenubatos. E Tahpenes çărkosardea les ando khăr le Faraonohko; thai o Ghenubato sas ando khăr le Faraonohko, ando maškar le šeavengo le Faraonohkă.
21 Kana ašundea o Xadado ando Ejipto kă o Davido suto pehkă daddença, thai kă o Ioab, o šerobaro la oštireako, mullo, phendea le Faraonohkă: „Mekh ma te jeau ande muŕo čem.”
22 Thai o Faraono phendea lehkă: „So nai tu mande, sostar kames te jeas ando čem tiro?” O dea les anglal: „Khanči, ta mekh ma te jeautar.”
23 O Dell vazdea khă aver dušmano le Solomonohkă: le Rezonos, o šeau le Eliadahko, kai našlosas kata pehko stăpîno o Xadazero, o thagar andai Çoba.
24 O tideasas varesar manuši peste, thai kărdilosas o šero le kîrdohko, kana măčelarisardea o Davido le ošti pehkă stăpînohkă. Găline ando Damasko, thai thodine pe oče thai ranisarde ando Damasko.
25 O sas khă dušmano le Israelohko ande soa čiro la čivavako le Solomonohko, sa ande kodoa čiro kana kărălas lehkă nasul o Xadado, thai čidabadikhălas le Israelos. O thagrisardea pai Siria.
O prooroko o Axaia delašundimos le Ierboamohkă o xuladimos.
26 Thai o Ieroboam, o kanditorii le Solomonohko, vazdea o vast poa thagar. O sas o šeau le Nebatohko, o Efratito andai Çereda, thai sas les sar dei khă phiwli kai bušolas Çeura.
27 Dikta sostar vazdea o vast pa o thagar. O Solomono vazdelas ando Milo, thai phandavelas le phaŕadimata la četateakă lehkă daddesti le Davidosti.
28 O Ieroboam sas zuralo thai viteazo; thai o Solomono, dikhlindoi le tărnes kadales kai buti, dea les te dikhăl pa sal manuši le kandimahkă andoa khăr le Iosifohko.
29 Ando čiro kodoa, o Ieroboam, ankăstindoi andoa Ierusalimo, sas arakhado po drom le proorokostar o Axaia andoa Silo, xureado kha raxamesa nevi. Sas lidui korkoŕo po kîmpo.
30 O Axaia azbadea e raxami kai sas la pe leste, šindeala ande dešudui kotora,
31 thai phendea le Ierobamohkă: „Le tukă deši kotora! Kă kadea del duma o Rai, o Dell le Israelohko: „Dikta, phagaua o thagarimos andoa vast le Solomonohko, thai daua tu deši semençii.
32 Ta o avela les khă semençia, anda o robo Muŕo o Davido, thai anda o Ierusalimo, e četatea kai alosardem la anda sa le semençii le Israelohkă.
33 Thai kadea, anda kă mekline Ma, thai rudisai'le anglai Astarteeia, e zeiça le Sidoniendi, angla o Chemošo, o del le Moabohko, thai angloa Milkomo, o del le šeavengă le Amonohkă, thai anda kă či phirdine ande Mîŕă droma kaste kărăn so sî orta angla Mande, kaste arakhăn le krisa thai le mothodimata Mîŕă, sar kărdea o Davido, o dadd le Solomonohko.
34 Či laua anda lehko vast soa thagarimos, kă nikraua les rai ande soa čiro lehka čivavako, anda Muŕo robo o Davido, saves alosardem les, thai sao arakhlea le mothodimata thai le krisa Mîŕă.
35 Ta laua o thagarimos andoa vast lehkă šeavehko, thai daua tu deši semenčii anda leste;
36 mekaua khă semençia lehkă šeavehkă, anda o robo Muŕo o Davido te aveles orkana khă lumina angla Mande ando Ierusalimo, e četatea kai alosardem la te thoau ande late o Anau Muŕo.
37 Tut laua tu, thai raisa pa sa so kamela teo dii, avesa o thagar le Israelohko.
38 Kana ašunesa anda sa so mothoaua tukă, kana phirăsa ande Mîŕă droma, thai kana kărăsa so sî orta angla Mande, arakhlindoi le krisa thai le mothodimata Mîŕă, sar kărdea Muŕo robo o Davido, avaua tusa, vazdaua tukă ăkh khăr zuralo, kadea sar vazdem i le Davidohkă, thai daua tu i tut le Israelos.
39 Mekauatele anda kadea e sămînça le Davidosti, ta na anda orkana.”
40 O Solomono rodea te mudarăll le Ierobamos. Thai o Ieroboamo ušti'lo, thai našlo ando Ejipto koa Šišako, o thgar le Ejiptohko, bešlo ando Ejipto ji kana mullo o Solomono.
O mullimos le Solomonohko.
41 Le kolaver kărdimata le Solomonohkă, sa so kărdea o, thai o godimos lehko nai ramome ando lill le kărdimatango le Solomonohkă?
42 O Solomono raisardea štarvardeši bărši ando Ierusalimo pa soa Israelo.
43 Pala kodea o Solomono suto pehkă daddença, thai sas praxome ande četatea pehkă daddesti le Davidosti. Ande lehko than raisardea lehko šeau o Roboam.
1 Regele Solomon însă a iubit multe femei străine: pe fata lui Faraon, moabite, amonite, edomite, sidoniene și hitite, 2 dintre națiunile despre care Domnul le spusese fiilor lui Israel: „Să nu intrați la ele, iar ele să nu intre la voi. Sigur vă vor înclina inima înspre dumnezeii lor!“. Solomon s-a alipit de ele, iubindu-le. 3 El avea ca soții șapte sute de prințese și trei sute de țiitoare; iar soțiile sale i-au pervertit inima. 4 Când Solomon a îmbătrânit, soțiile sale i-au întors inima înspre alți dumnezei, astfel că inima lui nu a mai fost în întregime a Domnului, Dumnezeul său, așa cum fusese inima tatălui său, David. 5 El i-a slujit lui Aștoret, zeița sidonienilor, și lui Milkom, spurcăciunea amoniților. 6 Și Solomon a făcut ceea ce este rău înaintea ochilor Domnului și nu L-a urmat întru totul pe Domnul ca David, tatăl său.
7 Pe muntele din fața Ierusalimului, el a construit o înălțime pentru Chemoș, spurcăciunea moabiților, și pentru Moleh, spurcăciunea fiilor lui Amon. 8 Așa a făcut pentru toate soțiile sale străine care ardeau tămâie și aduceau jertfe dumnezeilor lor.
9 Domnul S-a mâniat pe Solomon pentru că-și îndepărtase inima de la Domnul, Dumnezeul lui Israel, Care i Se arătase de două ori. 10 El îi poruncise să nu slujească altor dumnezei. Dar el nu a păzit ce-i poruncise Domnul. 11 Și Domnul i-a spus lui Solomon: „Pentru că ai făcut acest lucru și nu ai păzit legământul Meu și hotărârile Mele, pe care ți le-am dat, voi smulge regatul de la tine și îl voi da slujitorului tău. 12 Însă nu voi face acest lucru în timpul vieții tale, datorită lui David, tatăl tău, ci îl voi smulge din mâna fiului tău. 13 Totuși, nu voi smulge întregul regat de la el, ci îi voi lăsa fiului tău o seminție, datorită slujitorului Meu David și datorită Ierusalimului pe care l-am ales“.
Ultimii ani ai domniei lui Solomon: dușmanii lui Solomon
14 Apoi Domnul a ridicat un dușman împotriva lui Solomon, pe edomitul Hadad, din familia regală a Edomului. 15 Pe vremea când David se lupta cu Edomul, Ioab, conducătorul armatei, ducându-se să-i îngroape pe cei morți, a ucis orice persoană de parte bărbătească din Edom. 16 Ioab și tot Israelul rămăseseră acolo timp de șase luni, până au ucis orice persoană de parte bărbătească din Edom, 17 însă Hadad, care atunci era doar un băiețel, fugise în Egipt împreună cu câțiva edomiți dintre slujitorii tatălui său. 18 Ei au plecat din Midian și s-au dus în Paran. Din Paran au luat cu ei niște bărbați și s-au dus în Egipt, la Faraon, regele Egiptului, care i-a dat lui Hadad o casă și niște pământ și s-a îngrijit de hrana lui.
19 Hadad a găsit o așa mare bunăvoință înaintea lui Faraon, încât acesta i-a dat-o de soție pe sora soției sale, regina Tahpenes. 20 Sora reginei Tahpenes i-a născut un fiu cu numele Ghenubat, pe care Tahpenes l-a crescut la curtea lui Faraon. Ghenubat a locuit împreună cu fiii lui Faraon în palatul acestuia.
21 În timp ce era în Egipt, Hadad a aflat că David a adormit alături de strămoșii săi și că și Ioab, conducătorul armatei, era mort.
Atunci Hadad i-a zis lui Faraon:
‒ Dă-mi voie să mă întorc în țara mea!
22 Faraon l-a întrebat:
‒ Ce-ți lipsește la mine de vrei să te întorci în țara ta?
El a răspuns:
‒ Nimic, dar lasă-mă să plec!
23 Dumnezeu a ridicat un alt dușman împotriva lui Solomon: pe Rezon, fiul lui Eliada, care fugise de la stăpânul său, Hadad-Ezer, regele din Țoba. 24 El a adunat în jurul său niște bărbați și a devenit căpetenia unei bande de prădători, atunci când David i-a ucis pe cei din Țoba . Ei s-au dus la Damasc și s-au stabilit în el. Astfel, ei au domnit în Damasc. 25 Rezon a fost un dușman al lui Israel în toate zilele vieții lui Solomon, adăugând la răul pe care Hadad i l-a făcut lui Solomon. El domnea peste Aram și l-a urât pe Israel.
26 Apoi, slujitorul lui Solomon, Ieroboam, fiul lui Nebat, un efraimit din Țereda, a cărui mamă era Țerua, a ridicat mâna împotriva regelui. 27 Iată cu ce ocazie a ridicat el mâna împotriva regelui: Solomon construia Milo și astupa spărturile cetății tatălui său David. 28 Ieroboam era un om capabil, iar când Solomon a văzut cum își îndeplinește acest tânăr lucrarea, l-a pus responsabil peste toți oamenii de corvoadă din Casa lui Iosif.
29 Pe atunci, Ieroboam a ieșit din Ierusalim și s-a întâlnit pe drum cu profetul Ahia din Șilo, care era îmbrăcat cu o manta nouă. Cei doi erau singuri pe câmp. 30 Atunci profetul Ahia a luat mantaua de pe el, a rupt-o în douăsprezece bucăți 31 și i-a zis lui Ieroboam: „Ia-ți zece bucăți, căci așa vorbește Domnul, Dumnezeul lui Israel: «Voi rupe regatul din mâna lui Solomon și-ți voi da ție zece seminții. 32 Dar lui îi va rămâne o seminție datorită slujitorului Meu David și datorită cetății Ierusalim, pe care am ales-o dintre toate semințiile lui Israel. 33 Voi face aceasta pentru că M-au părăsit, și s-au închinat la Aștoret, zeița sidonienilor, lui Chemoș, zeul moabiților, și lui Milkom, zeul fiilor lui Amon, și pentru că n-au umblat pe căile Mele, ca să facă ceea ce este drept înaintea ochilor Mei și să păzească legile și hotărârile Mele, ca David, tatăl lui Solomon .
34 Însă nu voi lua întregul regat din mâna lui Solomon , căci l-am pus domnitor pentru toate zilele vieții lui, datorită slujitorului Meu David, pe care l-am ales și care a păzit poruncile și hotărârile Mele. 35 Voi lua regatul din mâna fiului său și-ți voi da ție zece seminții. 36 Însă îi voi da o seminție fiului său, pentru ca slujitorul Meu David să aibă întotdeauna o lumină înaintea Mea, la Ierusalim, cetatea pe care am ales-o pentru a-Mi pune Numele acolo. 37 Iar pe tine te voi lua și vei domni peste tot ce-ți va dori sufletul. Vei fi rege peste Israel! 38 Dacă vei asculta de tot ceea ce-ți voi porunci, dacă vei umbla pe căile Mele și vei face ceea ce este drept înaintea ochilor Mei, păzind legile și hotărârile Mele, așa cum a făcut slujitorul Meu David, atunci voi fi cu tine, îți voi întemeia o dinastie trainică, precum cea pe care i-am întemeiat-o lui David, și-ți voi da ție Israelul. 39 Îi voi smeri prin aceasta pe urmașii lui David, dar nu pentru totdeauna»“.
40 Solomon a încercat să-l omoare pe Ieroboam, dar acesta s-a ridicat și a fugit în Egipt, la regele Șișak, și a rămas acolo până când Solomon a murit.
Moartea lui Solomon
(2 Cron. 9:29-31)41 Celelalte fapte ale lui Solomon, tot ce a făcut el și înțelepciunea sa, nu sunt scrise oare în „Cartea cronicilor lui Solomon“? 42 Perioada în care Solomon a domnit în Ierusalim peste tot Israelul a fost de patruzeci de ani. 43 Apoi Solomon a adormit alături de strămoșii săi și a fost înmormântat în cetatea tatălui său, David. Și în locul lui a domnit fiul său Roboam.