O Ilia angloa Axab.
1 Nakhle but des, thai o divano le Raiehko dea duma kadea le Iliahkă, ando trito bărši: „Telear thai jea angloa Axab, kaste dau brîšind po mui la phuweako.”
2 Thai o Ilia gălo te jeal angloa Axab. Sas khă bari bokh ande Samaria.
3 Thai o Axab tradea te akharăn le Obadias, o maibaro lehkă khărăhko. O Obadia daralas but le Raiestar.
4 Anda kodea kana xasardea e Izabela le prooročen le Raiehkărăn, o Obadia lea ăkh šell prooročea, garadea le po panvardeši ande vokh thanšudro, thai dea le te xan manŕo thai pai.
5 O Axab phendea le Obadiahkă: „Xaida te jeastar andoa čem kata sal xainga le paiehkă thai kata sal paiora; daštisa te arakhas čear kaste nikras e čivava le grastendi thai le magarendi, thai te na avel ame te mudaras le juvindimatăn.”
6 Xuladine pehkă o čem te phirăn les. O Axab teleardea korkoŕo pe khă drom, thai o Obadia teleardea korkoŕo pe aver drom.
7 Ta kana o Obadia sas po drom, dikta kă maladea le Ilias. O Obadia, prinjeandindoi les, bandi'lo tele le mosa pe phuw, thai phendea: „Tu san, raia muŕo o Ilia?”
8 O dea les anglal: „Me sîm; jea thai phen te stăpînohkă: „Dikta kă avilo o Ilia!”
9 Thai o Obadia phendea: „So bezex kărdem me, kaste des te robos tirăs ando vast le Axabohko, kaste mudarăll ma?
10 Juvindo sî o Rai, kă či ašilea poporo or thagarimos kai te na tradino muŕo stăpîno te roden tu; thai kana phenelas pe kă či san oče, thodea o thagarimos thai o poporo kodoa te solaxal kă či arakhlea tu.
11 Thai akana phenes: „Jea thai phen te stăpînohkă: „Dikta kă avilo o Ilia!”
12 Thai pala kodea, kana jeauatar tutar, o Duxo le Raiehko nigrăla tu či jeanau kai. Te jeaua te dau ašundimos le Axabos, thai či arakhăla tu, mudarălla ma.Thai sa o robo tiro daral le Raiestar dă anda pehko tărnimos.
13 Či phendea kadea mîŕă raiehkă so kărdem kana e Izabela mudardea le prooročen le Raiehkărăn? Sar garadem ăkh šell proročea le Raiehkă, po panvardeši ande vokh thanšudro thai čeaileardem le manŕăsa thai paiesa?
14 Thai akana tu phenes: „Jea thai phen te stăpînohkă: „Dikta kă avilo o Ilia!” O mudarălla ma.”
15 Ta o Ilia phendea lehkă: „Juvindo sî o Rai le oštirengo, savehko kanditorii sîm, kă ades avaua angloa Axab.”
O Ilia thai le prooročea le Ballohkă.
16 O Obadia, gălindoi angloa Axab, phendea lehkă pai buti kadea. Thai o Axab gălo angloa Ilia.
17 Kana dikhlea o Axab le Ilias, thai i phendea lehkă: „Tu san kodoa kai prikăjis le Israelos?”
18 O Ilia dea anglal: „Na me prikăji le Israelos; ta tu, thai o khăr te daddehko, anda kă meklean le mothodimata le Raiehkă thai gălean pala le Baalohkă.
19 Tide akana soa Israelo mande, po baŕobaro o Karmelo, thai kolen le štar šella thai panvardeši prooročea le Baalohkă thai le štară šella prooročen la Astarteeiakă, kai xan kai skafidi la Izabelati.”
20 O Axab tradea le solen ka sal šeave le Israelohkă, thai tidea le prooročen koa baŕobaro Karmelo.
21 Atunčeara o Ilia paši'lo dă soa poporo, thai phendea: „Ji kana kamen te langan dă lidui pînŕă? Kana o Rai sî o Dell, jean pala Leste; ta kana sî o Baal, jean pala o Baal!” O poporo či dea les anglal.
22 Thai o Ilia phendea le poporohkă: „Me korkoŕo ašilem anda prooročea le Raiehkă, ta kana le prooročea kle Baalohkă sî štar šella thai panvardeši.
23 Te den pe amengă dui guruwiça. On te alosarăn pehkă khă guruwiçî, saves te šinen les andel kotora, thai te thon les pel kašt, bi te thon iag. Thai me lašaraua o kolaver guruwiçî, thai thoa les pel kašt bi te thoau iag.
24 Pala kodea tume te akharăn o anau le devlehko tumarăhko; thai me akharaua o Anau le Raiehko. O del kai dela anglal andai iag, kodoa te avel o čeačio Dell. Thai soa poporo dea anglal, thai phendea: „Mišto!”
25 O Ilia phendea le prooročengă le Baalohkă: „Alosarăn tumengă khă guruwiçî anda kukola le dui, lašarăn les tume mai anglal, kă san mai but, thai akharăn o anau tumară devlehko; ta te na thon iag.”
26 On line o guruwiç kai line les, thai lašarde les. Thai akharde o anau le Baalohko, dădroboitu ji koa dopaši le desăhko, phendindoi: „Baale, ašun ame!” Ta či ašundi'lo či khă mui, či khă phendimos. Thai xutenas roata karing o altarii kai kărdinesas les.
27 Koa dopaši le desăhko, o Ilia asaia pehkă lendar, thai phendea: „Den mui mai zurales, anda kă sî del; del pe godi varesoste, or sî les buti, or sî ando phirimos, or dašti kă sovel, thai uštela.”
28 On çîpisarde zurales, thai pala lendi phurikani buti, kărdine pehkă šindimata le săbiença thai le suliçănça, ji kana thavdea rat pa lende.
29 Kana nakhlo o dopaši le desăhko, dileai le, ji ande leaka kana anelas pe e jertfa la reateati. Ta či ašundi'lo či khă mui, či khă phendimos, či ăkh sămno lino godeako.
30 O Ilia phendea atunči sa le poporohkă: „Pašon mandar!” Soa poporo paši'lo lestar. Thai o Ilia lašardea o altarii kai sas linčeardo.
31 Lea dešudui baŕ, pala o dindimos le semençiengo le šeavengo le Iakovohkă, savehkă o Rai phendeasas lehkă: „Israelo avela teo anau”,
32 thai vazdea le baŕănça kadalença khă altarii ando Anau le Raiehko. Kărdea ande rig le ataresti khă šanço, ande sao šonas pe dui măsurii sămînçăngă.
33 Thodea pala kodea le kašt, šindea andel kotora o guruwiçî, thai thodea les pel kašt. Pala kodea phendea: „Pherăn štar kănç paiesa, thai šorăn le po phabarimos dă sa thai pel kašt.” Thai kărdine kadea.
34 Pala kodea phendea: „Mai kărăn e buti kadea ăkh data.” Thai kărde lehkă pale ăkh data. Pala kodea phendea: „Mai kărăn i o trito data.” Thai mai kărdine lehkă i trito data.
35 O pai thavdelas poa altarii, thai pherdea paiesa o šanço.
36 Ande leaka kana anelas pe e jertfa la reateati, o prooroko o Ilia paši'lo thai phendea: „Raia, Devlla le Avraamohko, le Isaakohko thai le Israelohko! Kăr te jeangleol pe ades kă Tu san o Dell ando Israelo, kă me sîm o kanditorii Tiro, thai kă sa kadala butea kărdem le pala o mothodimos Tiro.
37 Ašun ma, Raia, ašun ma, anda kaste prinjeanel o poporo kadoa kă Tu, Raia, san o čeačio Dell, thai te amboldes kadea lengo illo karing o mišto!”
38 Atunči peli iag kata o Rai, thai phabardea o phabarimos dă sa, le kašt, le baŕ thai e phuw, thai çîrdea o pai kai sas ando šanço.
39 Kana dikhlea o poporo e buti kadea, peline le mosa pe phuw, thai phendine: „O Rai sî o čeačio Dell! O Rai sî o čeačio Dell!”
40 „Thon o vast pe le prooročea le Baalohkă”, phendea lengă o Ilia: „či iekh te na skăpil!” Thai thodine o vast pe lende, o Ilia uleardea le koa paioro o Chisono thai dealešuri oče.
O brîšind.
41 Pala kodea o Ilia phendea le Axabohkă: „Ankli ta xa thai pi; kă ašundeol pe braval brîšindesti.”
42 O Axab ankăsto te xal thai te pel. Ta o Ilia ankăsto po gor le Karmelohko, thai bandi'lo pe phuw, thodea pe le mosa maškar le čeanga,
43 thai phendea pehkă kanditorehkă: „Ankli thai dikta karing e marea.” O kanditorii ankăsto, dikhlea, thai phendea: „Nai khanči!” O Ilia phendea eftavarăs: „Jea pale.”
44 O eftato data, o kanditorii phendea: „Dikta kă vazdel pe khă noruço çînoro andai marea, sar khă palma manušesti.” O Ilia phendea: „Ankli, thai phen le Axabohkă: „Astar le grasten, thai de tu tele, kaste na atărdearăl tu o brîšind.”
45 Pa vareso leaka, le norea le čerehkă kali'le, lea te marăl e bravall, thai avilo khă brîšind baro. O Axab ankăsto ando urdon, thai teleardea ando Izreelo.
46 Thai o vast le Raiehko avilo poa Ilia, kai phanglea pehko maškar, thai prastaia angloa Axab ji koa šutimos ando Izreelo.
Profetul Ilie anunță încetarea secetei
1 După multe zile, Cuvântul Domnului i-a vorbit lui Ilie, în al treilea an, zicând: „Du-te și înfățișează-te înaintea lui Ahab! Voi da ploaie pe fața pământului“. 2 Ilie s-a dus să se înfățișeze înaintea lui Ahab.
În Samaria era foamete mare. 3 Ahab l-a chemat pe Obadia, cel care răspundea de palat. Obadia se temea mult de Domnul, 4 iar când Izabela i-a omorât pe profeții Domnului, Obadia a luat o sută de profeți, a ascuns câte cincizeci în câte o peșteră și le-a asigurat pâine și apă. 5 Ahab i-a zis lui Obadia: „Du-te prin țară, pe la toate izvoarele și pe la toate pârâurile! Poate că vom găsi iarbă ca să păstrăm caii și catârii în viață, astfel încât să nu trebuiască să omorâm vreunul dintre animale“. 6 Apoi și-au împărțit între ei teritoriul pe care urmau să-l străbată: Ahab a plecat singur pe un drum, iar Obadia a plecat singur pe un alt drum. 7 În timp ce era pe drum, iată că l-a întâlnit Ilie.
El l-a recunoscut, s-a aruncat cu fața la pământ și l-a întrebat:
‒ Tu ești, stăpânul meu Ilie?
8 El i-a răspuns:
‒ Eu sunt. Du-te și spune-i stăpânului tău: „Iată, a venit Ilie“.
9 Obadia a zis:
‒ Cu ce am păcătuit, de-l dai pe slujitorul tău pe mâna lui Ahab ca să fie omorât? 10 Viu este Domnul, Dumnezeul tău, că n-a rămas nicio națiune și niciun regat unde stăpânul meu să nu fi trimis să te caute. Iar când spuneau că nu ești acolo, punea regatul sau națiunea aceea să jure că nu te-a găsit. 11 Acum tu zici: „Du-te și spune-i stăpânului tău: «Iată, a venit Ilie»“. 12 Apoi, când voi pleca de la tine, Duhul Domnului te va duce pe nu știu unde! Astfel, dacă mă duc să-i spun lui Ahab, iar el nu te va găsi, mă va ucide. Însă slujitorul tău se teme de Domnul din tinerețea lui. 13 Nu i s-a spus stăpânului meu ce am făcut când Izabela îi omora pe profeții Domnului? Am ascuns o sută dintre profeții Domnului, câte cincizeci în câte o peșteră, și le-am asigurat pâine și apă. 14 Iar acum tu zici: „Du-te și spune-i stăpânului tău: «Iată, a venit Ilie»“. Mă va ucide!
15 Ilie a zis:
‒ Viu este Domnul Oștirilor, înaintea Căruia stau, că astăzi mă voi înfățișa înaintea lui Ahab .
Ilie pe muntele Carmel
16 Obadia a pornit să-l întâmpine pe Ahab și să-l înștiințeze. Apoi Ahab s-a dus să-l întâlnească pe Ilie.
17 Când Ahab l-a văzut pe Ilie, i-a zis:
‒ Tu ești acela care-l nenorocește pe Israel?
18 Ilie a răspuns:
‒ Nu eu l-am nenorocit pe Israel, ci tu și familia tatălui tău, prin faptul că ați părăsit poruncile Domnului și te-ai dus după Baal. 19 Convoacă acum tot Israelul la mine, pe muntele Carmel, pe cei patru sute cincizeci de profeți ai lui Baal și pe cei patru sute de profeți ai Așerei, care mănâncă la masa Izabelei.
20 Ahab a trimis după toți fiii lui Israel și i-a convocat pe profeți la muntele Carmel.
21 Atunci Ilie s-a apropiat de tot poporul și a zis:
‒ Până când veți mai șchiopăta de ambele picioare? Dacă Domnul este Dumnezeu, urmați-L pe El, iar dacă Baal este Dumnezeu, urmați-l pe acesta!
Poporul nu i-a răspuns nimic.
22 Apoi Ilie a zis poporului:
‒ Eu sunt singurul care am rămas dintre profeții Domnului, iar profeții lui Baal sunt în număr de patru sute cincizeci. 23 Să ni se dea doi tauri. Ei să-și aleagă un taur, să-l taie în bucăți și să-l așeze pe lemnele de pe altar , fără să-i dea foc. Iar eu voi pregăti celălalt taur și-l voi așeza pe lemne, fără să-i dau foc. 24 Apoi, voi să chemați numele dumnezeului vostru, iar eu voi chema Numele Domnului. Dumnezeul care va răspunde prin foc, Acela este adevăratul Dumnezeu.
Tot poporul a răspuns și a zis:
‒ Propunerea este bună.
25 Ilie le-a zis profeților lui Baal: „Alegeți-vă un taur și pregătiți-l voi mai întâi, pentru că sunteți mai mulți. Apoi chemați numele dumnezeului vostru, dar să nu aprindeți voi focul“. 26 Ei au luat taurul oferit lor și l-au pregătit.
Apoi au chemat numele lui Baal de dimineața până la amiază, zicând: „Baal, răspunde-ne!“. Dar nu s-a auzit niciun glas. Nimeni n-a răspuns, deși ei săreau în jurul altarului pe care-l construiseră.
27 La amiază, Ilie și-a bătut joc de ei, zicând: „Strigați mai tare, doar este dumnezeu! Poate că meditează, sau este ocupat, sau se află în călătorie! Poate că doarme și se va trezi!“. 28 Ei au strigat mai tare și, după obiceiul lor, și-au făcut tăieturi cu săbiile și cu sulițele până a început să le curgă sângele pe ei. 29 După ce a trecut miezul zilei, au continuat să profețească până când se aducea darul de mâncare, dar nu s-a auzit niciun glas, niciun răspuns; nimeni nu le-a dat atenție.
30 Atunci Ilie a zis întregului popor:
‒ Apropiați-vă de mine!
Și tot poporul s-a apropiat de el. Apoi el a refăcut altarul Domnului, care fusese dărâmat. 31 Ilie a luat douăsprezece pietre, după numărul semințiilor urmașilor lui Iacov, cel căruia Domnul îi vorbise, zicând: „Numele tău va fi Israel!“, 32 și cu aceste pietre a construit un altar în Numele Domnului. După aceea a făcut un șanț în jurul altarului, în care încăpeau două măsuri de sămânță. 33 A aranjat lemnele, a tăiat taurul în bucăți și l-a așezat pe altar , deasupra lemnelor.
34 El le-a zis:
‒ Umpleți patru ulcioare cu apă și goliți-le peste arderea-de-tot și peste lemne!
Apoi a zis:
‒ Faceți lucrul acesta încă o dată!
Și ei l-au făcut încă o dată.
El a zis din nou:
‒ Faceți lucrul acesta și a treia oară!
Iar ei l-au făcut și a treia oară.
35 Apa curgea în jurul altarului și a umplut chiar și șanțul. 36 În timp ce se aducea darul de mâncare, profetul Ilie s-a apropiat și a zis:
„Doamne, Dumnezeul lui Avraam, Isaac și Israel, fă să se cunoască astăzi că Tu ești Dumnezeu în Israel, că eu sunt slujitorul Tău și că am făcut toate aceste lucruri după porunca Ta. 37 Răspunde-mi, Doamne! Răspunde-mi, ca să cunoască acest popor că Tu, Doamne, ești Dumnezeu și Tu le întorci inimile spre Tine !“.
38 Atunci a căzut foc de la Domnul, a mistuit arderea-de-tot, lemnele, pietrele și pământul și a înghițit și apa care era în șanț. 39 Când a văzut tot poporul lucrul acesta, s-au aruncat cu fața la pământ și au zis: „Domnul este Dumnezeu! Domnul este Dumnezeu!“.
40 Ilie le-a zis:
‒ Prindeți-i pe profeții lui Baal! Niciunul dintre ei să nu scape!
I-au prins, iar Ilie i-a dus la râul Chișon și i-a înjunghiat acolo.
41 Apoi Ilie i-a zis lui Ahab:
‒ Du-te să mănânci și să bei, căci se aude vuietul unei ploi puternice.
42 Ahab s-a dus să mănânce și să bea, dar Ilie a urcat pe vârful Carmelului, s-a plecat la pământ, și-a așezat fața pe genunchi 43 și i-a zis slujitorului său:
‒ Te rog, du-te și uită-te în direcția mării!
El s-a dus și s-a uitat.
Apoi a zis:
‒ Nu este nimic!
Ilie i-a zis de șapte ori:
‒ Du-te din nou!
44 A șaptea oară, slujitorul a zis:
‒ Iată, un nor mic cât o palmă de om se ridică din mare!
Ilie a zis:
‒ Du-te și spune-i lui Ahab: „Pregătește-ți carul și pleacă de acolo, ca să nu te prindă ploaia!“.
45 Între timp, cerul s-a înnegrit de nori, a început să sufle vântul și a început o ploaie puternică. Ahab s-a urcat în car și a plecat spre Izreel. 46 Atunci mâna Domnului a venit peste Ilie, iar acesta și-a pus marginile tunicii sub brâu și a alergat înaintea lui Ahab până la intrarea în Izreel.