O izbîndimos le Axabohko.
1 O Ben-Xadad, o thagar la Siriako, tidea sa pesti oštirea: sas les pesa treanda thai dui thagara, grast thai urdona. Ankăsto, dearoata e Samaria thai thodea o mardimos pa late.
2 Tradea ande četatea solea koa Axab, o thagar le Israelohko, te phenen lehkă: „Kadea del duma o Ben-Xadad:
3 „O rup thai o sumnakai tiro sî mîŕă, le romnea thai le mai mîndri šaoŕă tiră sî sa mîŕă.”
4 O thagar le Israelohko dea les anglal: „Thagarina, raia muŕo, avela sar phenes! Sîm tiro ku sa so sîma.”
5 Le solea amboldine pe, thai phendine: „Kadea del duma o Ben-Xadad: „Tradem te phenen tukă: „Te des ma o rup thai o sumnakai tiro, le romnean thai te šaven.
6 Anda kodea, tradaua texara, koa čeaso kadoa, le kanditoren mîŕăn tute. On budulina o khăr tiro, thai le khăra te kanditorengă, thona o vast pe so sî tu mai kuči, thai lena.”
7 O thagar le Israelohko akhardea peste sa le phurăn le čemehkă thai phendea lengă: „Dikhăn mišto thai atearăn kă o manuši kadoa kamel amaro nasul; kă tradea te mangăl mîŕă romnean thai le šaoŕăn, o rup thai o sumnakai, thai či phendem kă či dau lehkă le!”
8 Sa le phură thai soa poporo phendine le Axabohkă: „Na ašun les thai na de les.”
9 Thai o phendea le solengă le Ben-Xadadohkă: „Phenen mîŕă raiehkă, le thagarehkă: „Kăraua sa so tradean te mangăs te robohkă anglal data; ta e buti kadea našti kărau la.” Le solea telearde thai nigărde lehkă o phendimos.
10 O Ben-Xadad tradea te phenen le Axabohkă: „Te došaven ma le zeia sa lengă zuralimasa, te arăsăla e poši la Samariati te pherăl o vast sa le poporohko kai avel pala mande!”
11 Thai o thagar le Israelohko dea anglal: „Kon nikrăl le arme, te na lăudil pe sar kukoa kai thole tele!”
12 Kana ašundea o Ben-Xadad o phendimos kadoa, bešelas koa pimos le thagarença andel çăre, thai phendea pehkă kanditorengă: „Lašarăn tume!” Thai on lašarde pe te den năvala pai četatea.
13 Ta dikta kă ăkh prooroko paši'lo paša o Axab, o thagar le Israelohko, thai phendea: „Dikhăs tu soa kadoa baro butimos baro? Daua la ades ande te vast, kaste prinjeanes kă Me sîm o Rai.”
14 O Axab phendea: „Anda kaste?” Thai o dea les anglal: „Kadea del duma o Rai: „Andal kanditorea le mai bară la phuweakă.” O Axab phendea: „Kon šola pe mai anglal koa mardimos?” Thai o dea les anglal: „Tu.”
15 Atunči o Axab dindea le kanditoren mai bară pa le phuwea, thai arakhadi le dui šella thai tranda thai dui, thai pala lende, dindea soa poporo, sa le šaven le Isralohkă, thai sas efta mii.
16 Kărdine khă ankăstimos karing avelodes. O Ben-Xadad pelas thai mateolas ande le çăre lehkă kole treanda thau duie thagarença kai kandenas les.
17 Le kanditorea le mai bară pa le phuwea ankăste mai anglal. O Ben-Xadad rodea thai dikhlea, thai phende lehkă kadea: „Ankăste varesar manuši andai Samaria.”
18 O phendea: „Kana anklen andai pačea, astarăn le juvinde; thai i orta te anklena anda o mardimos, astarăn le juvinde.”
19 Kana ankăste andai četatea le mai bară pa le phuwea thai e armata kai avelas lença,
20 Orsao maladea le manušes angla leste, thai le Sirienea line la te našen. O Israelo gălo pala lende. O Ben-Xadad, o thagar la Siriako, skăpisardea pe khă grast, varesarănça ankăstitorea.
21 O thagar le Israelohko ankăsto, maladea le grasten thai le urdonen, thai kărdea le Sirianengă khă baro phadimos.
O duito izbîndimos pa o Ben-Xadad.
22 Atunčeara o prooroko paši'lo le thagarestar le Israelohkărăstar, thai phendea: „Jeatar, zureao, rode thai dikh so sî tu kărimahko, kă o bărši kai avela o thagar la Siriako ankla pale pa tute.”
23 Le kanditorea le thagarehkă la Siriako phendine lehkă: „o Dell lengo sî khă del le baŕbarăngo; anda kodea sas mai zurale sar amende. Ta leta te maras ame lença po islazo, thai dičiola pe kana či avasa mai zurale sar lende.
24 Kăr i e buti kadea: ankalau sako iekhăs anda le thagar anda lengo than, thai paruv le ăl šerăbarănça;
25 thai kăr tukă ăkh armata sar kutea kai xasardean la, sa kaditi grastença thai sa kaditi urdonença. Pala kodea te maras ame lença ando islazo, thai dičiola pe te na avasa mai zurale sar lende.” O ašundea le, thai kărdea kadea.
26 Ando bărši o kolaver o Ben-Xadado dindea le Sirienien, thai ankăsto ando Afeko kaste marăl pe le Israelosa.
27 Le šeave le Israelohkă sas dinde i on; dea pe lengă xabenata, thai ankăste angla le Sirienea. Avile angla lende, sar dui turme çînora busneangă, ta le Sirienea pherănas o čem.
28 O manuši le Devllehko paši'lo thai phendea le thagarehkă le Israelohkă: „Kadea del duma o Rai: „Anda kă le Sirienea phendine: „O Rai sî khă del le baŕăbarăngo thai nai khă del le xarengo,” daua sa kadoa baro butimos ande te vast, thai jeanena kă Me sîm o Rai.”
29 Bešline tidine efta des aver angloa mui le kolavrăngo. Ando eftato des line te marăn pe, thai le šeave le Israelohkă mudarde le Sirianengă ăkh šell mii manuši kai jeanas telal ande khă des.
30 Le kolaver našle ande četatea Afek, thai pelo o zîdo la četateako pa biši thai efta mii manuši kai mai ašilesas.
O Axab del drom le Ben-Xadados.
O Ben-Xadad našlosas i o ande četatea, thai phirălas odaia anda odaiate.
31 Lehkă kanditorea phende lehkă: „Dikta, ašundeam kă le thagar le khărăhkă le Israelohkă sî varesar thagar kai fal le nasul; te phandas amară tičiuri gonença, te thoas amengă šelle pe amară šeră, thai te ankleas koa thagar le Israelohko: daštila pe te mekăl ame čivavasa.”
32 Thodine pehkă gone pal tičiuri thai šelle poa šero, găline koa thagar le Israelohko, thai phendine: „O robo tiro o Ben-Xadad phendea: „Mekh ma čivavasa!” O Axab dea anglal: „Mai sî inkă ande čivava? Sî muŕo phral!”
33 Le manuši kadala line e buti kadea sar khă sămno lašo, thai telearde sigo te len les po divano thai te phenen: „Ben-Xadad o sî o phral tiro!” Thai o phendea:
„Jean thai anen mangă les!” O Ben-Xadad avilo leste, thai o Axab ankăstea les ande pehko urdon.
34 O Ben-Xadad phendea lehkă: „Daua tu parpale le četăçi kai lea le muŕo dadd kata teo dadd; thai kăraua tukă uliçî ando Damasko, sar kărdeasas muŕo dadd ande Samaria.” „Thai me,” dea les anglal o Axab,” daua tu drom, kărindoi khă phanglimos.” Kărdea phanglimos lesa, thai dea les drom.
35 Iekh anda le šeave le prooročengă phendea pehkă jenehkă: „Malav ma, rudi tu!” Ta o manuši kodoa či kamblea te malavel les.
36 Atunčeara o phendea: „Anda kă či ašundean o mui le Raiehko, dikta, kana telearăsa mandar, mudarălla tu khă leo. Thai kana teleardea lestar, arakhlea les khă leo thai mudardea le.
37 Arakhlea aver manuši, thai phendea: „Malav ma, rudi tu! O manuši kodoa maladea les, thai dukhadea les.
38 O prooroko gălo thai thodea pe po drom le thagarehko, thai phanglea pe kal iakha.
39 Kana nakhlo o thagar o prooroko çîpisardea, thai phendea: „Teo robo sas ando maškar le mardimahko; thai diktă khă manuši paši'lo thai andea mangă aver manuši, phendindoi: „Arakh kakale manušes; te našela, ti čivava dela anglal anda lesti čivava, or potinesa khă talantosa rupuno!
40 Ta kana teo robo kărălas po vareso orde or întea, o manuši kărdi'lo bidikhlino.” O thagar le Israelohko phendea lehkă: „Kadea sî teo došalimos; tu korkoŕo phendean les.”
41 Iekhatar o prooroko dea rigate pehko phanglimos katal iakha, thai o thagar le Israelohko prinjeandea les kă kărălas rig anda le prooročea.
42 O phendea atunči le thagarehkă: „Kadea del duma o Rai: „Anda kă meklean te skăpil tukă andal vast o manuši kai dindemas les xasarimahko, ti čivava dela anglal anda lesti čivava, thai teo poporo anda lehko poporo.”
43 O thagar le Israelohko gălo khără, tristo thai xolleariko, thai arăslo ande Samaria.
Confruntarea dintre Israel și Aram: prima victorie a lui Ahab
1 Ben-Hadad, regele Aramului, și-a mobilizat toată armata. Însoțit de treizeci și doi de regi, cu cai și care, a venit, a înconjurat Samaria și a luptat împotriva ei. 2 A trimis mesageri în cetate, la Ahab, regele lui Israel, 3 și i-a zis: „Așa vorbește Ben-Hadad: «Argintul și aurul tău sunt ale mele, soțiile și cei mai buni dintre fiii tăi sunt ai mei!»“. 4 Regele lui Israel a răspuns: „O, rege, stăpânul meu, eu și tot ceea ce am suntem ai tăi, precum ai spus“.
5 Mesagerii s-au întors și i-au spus: „Așa vorbește Ben-Hadad: «Trimisesem la tine ca să-mi dai argintul, aurul, soțiile și fiii tăi. 6 Prin urmare, mâine pe la această oră, ți-i voi trimite pe slujitorii mei, care vor căuta prin palatul tău și prin casele slujitorilor tăi, vor pune mâna pe orice lucru plăcut ochilor tăi și-l vor lua cu ei»“.
7 Regele lui Israel i-a chemat pe toți bătrânii țării și le-a zis:
‒ Să știți și să vedeți că omul acesta caută răul! Căci a trimis după soțiile mele, după fiii mei, după argintul meu și după aurul meu, și nu l-am refuzat.
8 Toți bătrânii și tot poporul i-au răspuns:
‒ Nu-l asculta și nu accepta.
9 Atunci Ahab le-a zis mesagerilor lui Ben-Hadad: „Spuneți-i stăpânului meu, regele: «Voi face tot ceea ce i-ai cerut slujitorului tău prima dată, dar acest lucru nu-l pot face!»“. Mesagerii au plecat și i-au dat regelui Ben-Hadad răspunsul lui Ahab. 10 Ben-Hadad i-a trimis un alt mesaj lui Ahab și i-a zis: „Dumnezeii să se poarte cu mine cu toată asprimea dacă praful Samariei va fi suficient să umple mâinile întregului popor care mă urmează!“. 11 Regele lui Israel a răspuns: „Spuneți-i: «Cel care își pregătește armele pentru luptă să nu se laude precum cel care a câștigat deja războiul!»“. 12 Ben-Hadad a primit acest mesaj în timp ce stătea la băut împreună cu regii, în tabără, și le-a spus slujitorilor săi: „Pregătiți-vă!“. Și ei s-au pregătit de atac împotriva cetății.
13 Dar iată că un profet s-a apropiat de Ahab, regele lui Israel, și i-a zis:
‒ Așa vorbește Domnul: „Vezi toată această mulțime mare? Astăzi o voi da în mâinile tale și vei ști că Eu sunt Domnul!“.
14 Ahab a întrebat:
‒ Prin cine?
El a răspuns:
‒ Așa vorbește Domnul: „Prin slujitorii conducătorilor de provincii!“.
Ahab a întrebat:
‒ Și cine va începe lupta?
El a răspuns:
‒ Tu!
15 Ahab i-a numărat pe slujitorii conducătorilor de provincii. Aceștia erau două sute treizeci și doi. Apoi a numărat tot poporul, pe toți fiii lui Israel. Aceștia erau șapte mii. 16 Ei au ieșit pe la amiază, în timp ce Ben-Hadad se îmbăta în tabără împreună cu cei treizeci și doi de regi care-l ajutau. 17 Mai întâi au ieșit slujitorii conducătorilor de provincii.
Ben-Hadad a trimis niște oameni care l-au înștiințat, zicând:
‒ Au ieșit niște bărbați din Samaria!
18 El a zis:
‒ Dacă au ieșit pentru pace, prindeți-i vii, iar dacă au ieșit pentru război, prindeți-i tot vii!
19 Slujitorii conducătorilor de provincii au ieșit din cetate împreună cu armata care-i urma 20 și fiecare și-a lovit omul dinaintea lui. Arameii au luat-o la fugă, iar Israel i-a urmărit. Însă Ben-Hadad, regele arameilor, a scăpat pe un cal împreună cu niște călăreți. 21 Regele lui Israel a ieșit și a atacat caii și carele, provocându-le arameilor o mare înfrângere.
Confruntarea dintre Israel și Aram: a doua victorie a lui Ahab
22 Apoi, profetul s-a apropiat de regele lui Israel și i-a zis: „Du-te și întărește-te! Cercetează și vezi ce trebuie să faci, pentru că regele Aramului va veni din nou împotriva ta la primăvară“.
23 Slujitorii regelui Aramului i-au spus acestuia: „Dumnezeul lor este un Dumnezeu al munților. De aceea au fost mai tari decât noi. Dar dacă ne vom lupta cu ei în podiș, cu siguranță vom fi mai tari decât ei. 24 Fă lucrul acesta: îndepărtează pe fiecare dintre regi de la locul lor și pune guvernatori în locul acestora. 25 Pregătește-ți o armată la fel ca armata pe care ai pierdut-o, cu tot atâția cai și tot atâtea care, și să ne luptăm cu ei în podiș. Atunci cu siguranță vom fi mai tari decât ei!“. El a ascultat de glasul lor și a făcut așa.
26 Primăvara următoare, Ben-Hadad i-a mobilizat pe aramei și s-a dus în Afek, ca să lupte împotriva lui Israel. 27 Fiii lui Israel au fost mobilizați, au primit provizii și au mărșăluit ca să-i întâmpine. Fiii lui Israel și-au așezat tabăra în fața lor, ca două turme mici de capre, în vreme ce arameii umpleau țara.
28 Un om al lui Dumnezeu s-a apropiat de regele lui Israel și i-a zis: „Așa vorbește Domnul: «Pentru că arameii au spus că Domnul este un Dumnezeu al munților, nu și un Dumnezeu al văilor, voi da toată această mulțime mare în mâinile tale și veți ști că Eu sunt Domnul!»“.
29 Timp de șapte zile au rămas în taberele lor unii în fața altora, iar în ziua a șaptea au început lupta. Fiii lui Israel au omorât o sută de mii de pedestrași aramei într-o singură zi. 30 Ceilalți au fugit în cetatea Afek, unde zidul s-a prăbușit peste douăzeci și șapte de mii de oameni care mai rămăseseră. Ben-Hadad a fugit și a intrat în cetate, într-o cameră retrasă.
31 Slujitorii săi i-au zis: „Iată, am auzit că regii Casei lui Israel sunt îndurători. Dă-ne voie să ne punem o pânză de sac în jurul coapselor, să ne legăm cu funii la cap și să ieșim la regele lui Israel. Poate că te va lăsa în viață“.
32 Ei și-au pus o pânză de sac în jurul coapselor, s-au legat cu funii la cap și s-au dus la regele lui Israel.
Ei i-au zis:
‒ Slujitorul tău Ben-Hadad zice: „Te rog, lasă-mă în viață!“.
Ahab a zis:
‒ Mai este încă în viață? Atunci este fratele meu!
33 Bărbații au luat de bun augur răspunsul și s-au grăbit să accepte, zicând:
‒ Da , fratele tău Ben-Hadad!
Ahab a zis:
‒ Duceți-vă și aduceți-l.
Ben-Hadad a venit la el, iar Ahab l-a urcat în carul lui.
34 Ben-Hadad i-a spus:
‒ Îți voi înapoia cetățile pe care tatăl meu le-a luat de la tatăl tău și vei putea să-ți faci piețe în Damasc, așa cum a făcut tatăl meu în Samaria.
Ahab a zis:
‒ Iar eu îți voi da drumul, încheind un legământ cu tine.
Astfel, după ce a încheiat un legământ cu el, Ahab i-a dat drumul.
35 Unul dintre fiii profeților i-a spus confratelui său prin Cuvântul Domnului: „Lovește-mă, te rog!“. Dar acesta n-a vrut să-l lovească. 36 „Pentru că n-ai ascultat de Cuvântul Domnului, i-a zis profetul, când vei pleca de la mine, te va omorî un leu“. După ce a plecat de la el, a întâlnit un leu care l-a omorât. 37 Profetul a găsit un alt om și i-a spus: „Lovește-mă, te rog!“. Acel om l-a lovit și l-a rănit. 38 Apoi profetul s-a dus și l-a așteptat pe rege lângă drum. El s-a deghizat acoperindu-și ochii cu un bandaj.
39 Când regele a trecut pe acolo, el a strigat și i-a spus regelui:
‒ În timp ce slujitorul tău era în toiul bătăliei, un bărbat a venit și mi-a adus un captiv, zicându-mi: „Păzește-l pe acest om. Dacă va scăpa, vei răspunde cu viața pentru el sau vei plăti un talant de argint!“. 40 Dar, în timp ce slujitorul tău s-a ocupat de altceva, el a dispărut.
Regele lui Israel i-a răspuns:
‒ Aceasta îți este condamnarea. Tu însuți ai rostit-o.
41 Îndată profetul și-a dat jos bandajul de pe ochi, iar regele lui Israel l-a recunoscut că era dintre profeți.
42 El i-a zis regelui:
‒ Așa vorbește Domnul: „Fiindcă i-ai dat drumul omului pe care-l hotărâsem pentru nimicire, vei răspunde cu viața ta pentru viața lui și cu poporul tău pentru poporul lui“.
43 Regele lui Israel s-a dus și a intrat supărat și mâniat în palatul său din Samaria.