E răz le Nabotosti.
1 Pala kadala butea, dikta so kărdi'lo. O Naboto andoa Izreelo, sas les khă răz ando Izreelo, paša o khăr le Axabohko, o thagar la Samariako.
2 Thai o Axab dea duma kadea le Nabatohkă: „Dema man e răz tiri, te kărau anda late khă bar zălelenimatăndi, kă sî but paše mîŕă khărăstar. Ando than lako daua tu khă răz mai laši, or te avela tukă mai mišto, potinaua tukă o potindimos lako ando rup.”
3 Ta o Naboto dea anglal le Axabos: „Te arakhăl ma o Rai te dau tu o mandimos mîŕă daddengo!”
4 O Axab šutea pe ando khăr, tristo thai xolleariko, andai doši le divanurendi kai phendeasas lehkă le o Naboto andoa Izreelo: „Či daua tu o mandimos mîŕă daddengo!” Thai suto po pato, thai amboldea pehko mui, thai či xalea khanči.
5 Lesti romni e Izabela avili leste, thai phendea lehkă: „Anda soste sî tristo teo illo thai či xas?”
6 O dea la anglal: „Dem duma le Nabatosa andoa Izreelo, thai phendem lehkă: „Dema e răz tiri po potindimos rupehko; or, kana kames daua tu aver răz ande lako than.” Ta o phendea: „Našti te dau tu mîŕî răz!”
7 Atunči e Izabela, lesti romni, phendea lehkă: „Ta na tu rais akana tu poa Israelo? Ušti, le thai xa thai au le illesa vesălo, kă me daua tu e răz le Nabatosti andoa Izreelo!”
8 Thai oi ramosardea varesar lilla ando anau le Axabohko, thai paftardea le la pečetasa le Axabosti, thai tradea le ăl phurăngă thai le dregătorengă kai bešenas le Nabatosa ande lesti četatea.
9 Dikta so ramosardea ande kadala lilla: „Kărăn khă thodimos; thai thon le Nabatos anglal ando čikat le poporohko,
10 thai thon angla leste dui manuši khančehkă, kai te den duma kadea pa leste: „Tu dean armaia le Devlles thai le thagares!” Pala kodea ankalaven les avri, thai den baŕănça ande leste, thai te merăll.”
11 Le manuši andai četatea le Nabatosti, le phură thai le dregătorea kai bešenas oče ande četatea, kărdine sar phendea lengă e Izabela, pala sar sas ramome ande le lilla kai tradeasas le oi.
12 Dine ašundimos khă thodimos, thai thode le Nabatos ando čikat le poporohko.
13 Kola dui manuši le khančehkă avile thai thodine pe angla leste; thai kadala manuši le jungale phendine kadea angloa poporo, poa Nabato: „O Nabato dea armaia le Devlles thai le thagares!” Pala kodea ankaladine les avri andai četatea, šudine baŕănça ande leste, thai mullo.
14 Thai tradine te phenen la Izabelakă: „O Nabat sas šudino baŕănça, thai mullo.”
15 Kana ašundea e Izabela kă o Nabat sas šudino baŕănça thai kă mullosas, phendea le Axabohkă: „Ušti thai le ando stăpînimos e răz le Nabatosti andoa Izreelo, kai či kamblea te del tukă lsa po potindimos le rupehko; kă o Nabato či mai trail, mullo.”
16 O Axab, ašundindoi kă mullo o Nabato, ušti'lo te ulel kai răz le Nabotosti andoa Izreelo kaste lel la ando stăpînimos.
O phendimos le došaimahko.
17 Atunči o divano le Raiehko dea duma le Iliahkă, o Tibšito, kadea:
18 „Ušti thai uli angloa Axab, o thagar le Israelohko ande Samaria; dikta les ande răz le Nabatosti, kai ulisto te lel la ando stăpînimos.
19 Te phenes lehkă: „Kadea del duma o Rai: „Či san tu khă mudarditorii thai ăkh čior?” Thai te mai phenes lehkă: „Kadea del duma o Rai: „Orta ando than kai čeaŕle le jukăl o rat le Nabatohko, čearăna le jukăl i o rat tiro.”
20 O Axab phendea le Iliahkă: „Arakhlean ma, dušmanona?” Thai o dea les anglal: „Arakhlem tu, anda kă bitindean tu, kaste kărăs so sî nasul angloa Rai.”
21 „Dikta so phenel o Rai: „Anaua o prikăjimos pa tute; thai šilavaua tu, xasaraua orkas avela le Axabohko, avela robo, avela slobodo ando Israelo,
22 thai kăraua te khărăhkă sar kărdem le khărăhkă le Ierobomohkă, o šeau le Nebatohko, thai le khărăhkă le Baešahkă, o šeau le Axiahko, anda kă xolleardean Ma thai kărdean le Israelos te bezexarăl.”
23 O Rai dea duma i pai Izabela, thai phendea: „Le jukăl xana la Izabela paša o zuralimos le Iezeerohko.
24 Kon merălla ande četatea andoa khăr le Axabohlo, avela xalo le juklendar, ta kon merălla po kîmpo avela xalo le čirikleandar le čerehkă.”
25 Nas khonikh kai te bitindino pe kaste kărăl nasul angloa Rai, sar o Axab, kai lesti romni e Izabela çosardea les ka kadea.
26 O buteardea ando tipo o mai urîçîmahko, phirindoi pala le idolea, sar kărănas le Amoriçea, kai našadeasas le o Rai angla le šeave le Israelohkă.
O peraimostele le Axabohko.
27 Pala so ašundea le divanuri le Iliahkă, o Axab šindea pehkă çoale, lea khă gono pe pehko stato, thai postisardea: uštelas le gonesa kadalesa, thai phirălas lokăs:
28 Thai o divano le Raiehko dea duma le Iliahkă, le Tišbitohkă, kadea:
29 „Dikhlean sar mekleapetele o Axab angla Mande? Anda kă mekleapetele, či anua o prikăjimos ando čiro lehka čivavako; ta ando čiro la čivavako lehkă šavehko anaua o prikăjimos ande lehko khăr!”
Via lui Nabot din Izreel
1 Iată ce s-a întâmplat după aceste evenimente: Izreelitul Nabot avea o vie în Izreel, aproape de palatul lui Ahab, regele Samariei.
2 Ahab i-a zis lui Nabot:
‒ Dă-mi mie via ta, ca să-mi slujească drept grădină de legume, căci este aproape de palatul meu. Îți voi da în schimb o vie mai bună decât aceasta sau, dacă este mai bine pentru tine, îți voi da prețul ei în argint.
3 Dar Nabot i-a răspuns lui Ahab:
‒ Să mă ferească Domnul să-ți dau moștenirea strămoșilor mei.
4 Ahab a intrat în palatul său supărat și mâniat din cauza cuvintelor pe care i le spusese izreelitul Nabot: „Nu-ți voi da moștenirea strămoșilor mei!“. S-a așezat pe pat, și-a întors fața și n-a mâncat nimic.
5 Izabela, soția sa, a venit la el și l-a întrebat:
‒ De ce îți este supărat duhul și nu mănânci nimic?
6 El i-a răspuns:
‒ Am vorbit cu izreelitul Nabot și i-am zis: „Dă-mi via ta pe argint sau, dacă vrei, îți voi da în schimb altă vie“. Dar el mi-a răspuns: „Nu-ți dau via mea!“.
7 Atunci Izabela, soția sa, i-a spus:
‒ Nu-ți exerciți tu domnia acum peste Israel? Ridică-te, mănâncă ceva și fii cu inima veselă! Eu îți voi da via izreelitului Nabot.
8 Ea a scris niște scrisori în numele lui Ahab, a pus sigiliul lui pe ele și le-a trimis bătrânilor și nobililor care locuiau în aceeași cetate cu Nabot. 9 Iată ce a scris în acele scrisori:
„Vestiți un post și puneți-l pe Nabot în fruntea poporului. 10 Puneți înaintea lui doi oameni de nimic, care să mărturisească împotriva lui și să zică: «Tu L-ai blestemat pe Dumnezeu și l-ai blestemat și pe rege!». Apoi scoateți-l afară din cetate și omorâți-l cu pietre“.
11 Oamenii din cetatea lui Nabot , bătrânii și nobilii care locuiau în cetatea lui, au făcut așa cum le-a transmis Izabela, așa cum era scris în scrisorile pe care li le trimisese ea. 12 Au vestit un post și l-au pus pe Nabot în fruntea poporului. 13 Cei doi oameni de nimic au venit și s-au așezat în fața lui. Și oamenii de nimic au mărturisit împotriva lui Nabot, în prezența poporului, zicând: „Nabot a blestemat pe Dumnezeu și pe rege!“. Apoi l-au scos afară din cetate, l-au lovit cu pietre, și el a murit.
14 După aceea au trimis să-i spună Izabelei: „Nabot a fost lovit cu pietre și a murit!“. 15 Când a auzit Izabela că Nabot fusese lovit cu pietre și a murit, i-a zis lui Ahab: „Ridică-te și ia în stăpânire via izreelitului Nabot, cel care a refuzat să ți-o dea pe argint, căci Nabot nu mai trăiește, ci a murit“. 16 Auzind că Nabot a murit, Ahab s-a ridicat să se coboare la via izreelitului Nabot, ca s-o ia în stăpânire.
17 Atunci Cuvântul Domnului i-a vorbit lui Ilie tișbitul, zicând: 18 „Ridică-te, coboară să-l întâlnești pe Ahab, regele lui Israel, care este în Samaria! Iată că se află în via lui Nabot, unde a coborât ca s-o ia în stăpânire. 19 Să-i spui astfel: «Așa vorbește Domnul: ‘N-ai ucis tu un om și n-ai luat tu în stăpânire și proprietatea lui ?’». Apoi să-i spui astfel: «Așa vorbește Domnul: ‘Chiar în locul în care câinii au lins sângele lui Nabot, vor linge câinii și sângele tău!’»“.
20 Ahab i-a zis lui Ilie:
‒ M-ai găsit, dușmanule?
El i-a răspuns:
‒ Te-am găsit, pentru că te-ai vândut ca să faci ce este rău înaintea ochilor Domnului. 21 Iată ce zice Domnul : „Voi aduce nenorocirea asupra ta, îți voi nimici urmașii și voi omorî fiecare bărbat care ți-a mai rămas în Israel, fie sclav, fie liber. 22 Îi voi face familiei tale așa cum i-am făcut familiei lui Ieroboam, fiul lui Nebat, și familiei lui Bașa, fiul lui Ahia, pentru că M-ai mâniat și pentru că l-ai făcut și pe Israel să păcătuiască“. 23 Domnul a vorbit și despre Izabela, zicând: „Câinii o vor devora pe Izabela lângă zidul Izreelului! 24 Câinii îi vor devora pe cei ai lui Ahab, care vor muri în cetate, iar păsările cerului îi vor devora pe cei care vor muri pe câmp“. 25 (N-a mai fost nimeni care să se fi vândut pe sine însuși ca să facă ce este rău înaintea ochilor Domnului ca Ahab, pe care Izabela, soția sa, îl instiga la aceasta . 26 El a comis fapte dezgustătoare, mergând după idoli, așa cum făceau amoriții pe care îi alungase Domnul dinaintea fiilor lui Israel.)
27 Când Ahab a auzit aceste cuvinte, și-a sfâșiat hainele, și-a învelit trupul cu o pânză de sac și a postit. Se culca învelit cu pânza de sac și mergea încet. 28 Atunci Cuvântul Domnului i-a vorbit lui Ilie tișbitul, zicând: 29 „Ai văzut cum s-a smerit Ahab înaintea Mea? Pentru că s-a smerit înaintea Mea, nu voi aduce nenorocirea peste familia lui în timpul vieții sale, ci în timpul vieții fiului său“.