O Davido našel ando thanošudro Adulam thai ande Miçipa.
1 O Davido teleardea oçal, thai skăpisardea ando thanošudro o Adulamo. Lehkă phral thai soa khăr lehkă daddehko ašundine, thai uliste leste.
2 Sa kukola kai sas ando bilašimos, kai sas le unjilimata, kai sas binaismime, tidine pe leste, thai o arăslo lengo šerobaro. Kadeadar, tide pe lesa, paše štar šella manuši.
3 Oçal o Davido teleardea ande Miçipa ando čem le Moabohko. O phendea le thagrehkă le Moabohkă: „Mekh, rudi tu, mîŕă daddes thai mîŕa deia te aven tumende, ji kana jeanaua so kărăl o Dell mança.”
4 Thai nigărdea le angloa thagar le Moabohko, thai ašiline lesa ande soa čiro sode bešlo o Davido ande četăçuia.
5 O prooroko o Gad phendea le Davidohkă: „Na beši ande četăçuia, ta jeatar, thai šutu ando čem le Iudahko.” Thao i Davido teleardea thai arăslo ando văšo Xereto.
O Saulo mudarăll le rašan andoa Nobo.
6 O Saulo ašundea kă o Davido thai lehkă manuši sas dikhline. O Saulo bešelas tala khă tamarisiko, ande Ghibea, po učimos; sas les e suliça ando vast, thai sa lehkă kanditorea bešenas paša leste.
7 Thai o Saulo phendea pehkă kanditorengă paša leste: „Ašunen, Beneamiçilor! Dela tume o šeau le Isaiehko ka saoŕă phuwea thai răza? Kărăla o anda tumende šerăbară pakh mia thai pakh šell?
8 Kana či, sostar tidean tume lesa pa mande, thai khonikh či phendea mangă poa phanglimos mîŕă šeavehko le šeavesa le Isaiehko? Sostar nas khonikh anda tumende te dukhal les o illo anda mande, thai te phenel mangă kă muŕo šeau ušteadea le robos mîŕîs pa mande, kaste tinzol mangă astardimata, sar kărăl ades?”
9 O Doeg, o Edomito, kai sas i o anda le kanditorea le Saulohkă, dea anglal: „Me dikhlem le šeaves le Isaiehko avindoi ando Nobo, koa Aximeleko, o šeau le Axitubohko.
10 O Aximelek pušlea le Raies anda leste, dea les xabenata thai dea les e sabia le Goluiatiosti le Filistianosti.”
11 O thagar tradea pala o Aximelek, o šeau le Axitubohko, o rašai, thai pala soa khăr lehkă daddehko, palal raša kai sas ando Nobo. On avile saoŕă koa thagar.
12 O Saulo phendea: „Ašun, šeau le Axitubohko!” O dea les anglal: „Dikta ma, muŕo rai!”
13 O Saulo phendea lehkă: „Anda soste tidean tume pa mande, tu thai o šeau le Isaiehko? Anda soste dean les manŕo thai khă sabia, thai pušlean le Devlles anda leste, kaste vazdel pe pa mande thai te tinzol mangă astardimata, sar kărăl ades?”
14 O Aximelek dea anglal le thagares: „Sao anda le kanditorea tiră dašti te avel thodino paša o pateaindo Davido, o jeamîtro le thagarehko, gata kal mothodimata lehkă, thai dinoangali pativasa ande teo khăr?
15 Ta dă ades lem me te pušau le Devlles anda leste? Dur mandar kadea vareso! Te na šudel o thagar či khă doši pa pe lehko robo, či pa khanikaste andoa khăr mîŕă daddehko, kă o robo tiro či jeanel khanči anda kadala, či buti çîkni či buti bari.”
16 O thagar phendea: „Trăbul te merăs Aximelek, tu thai o khăr te daddehko.”
17 Thai o thagar phendea le prastaitorengă kai sas paša leste: „Ambolden tume, thai mudarăn le rašan le Raiehkă; kă line pe le Davidosa: jeangline mišto kă našel, thai či dine ma ašundimos.” Ta le kanditorea le thagarehkă či kambline te tinzon o vast te malaven le rašan le Raiehkărăn.
18 Atunčeara o thagar phendea le Doegohkă: „Ambolde tu, thai malau le rašan.” Thai o Doeg, o Edomito, amboldi'lo, thai maladea le rašan; mudardea ando des kodoa oxtovardeši thai panji manuši, kai phiravenas o efodo le inohko.
19 O Saulo mai nakhadea andoa skuçîmos la sabiako e rašaii četatea Nobo; murši thai juwlea, šaoŕă thai gloate, guruw, čiuši, thai bakrea: saoŕă peline tala o skuçîmos la sabiako.
20 Khă šeau le Aximelekohko, o šeau o Axitubo, skăpisardea. Lehko anau sas Abiatar. Našlo koa Davido,
21 thai phendea lehkă kă o Saulo mudardea le rašan le Raiehkărăn.
22 O Davido phendea le Abiatarohkă: „De ma godi orta ando des kodoa kă o Doeg, o Edomito, avindoi oče, či daštilas pe te na phenel le Saulohkă. Me sîm e doši le mullimasti sa le sufleturendi andoa khăr te daddehko.
23 Aši mança, na dara khančestar, kă kukoa kai rodel te lel mîŕî čivava, rodel te lel i tiri; paša mande avesa mišto arakhado.”
Fuga lui David la Adulam și Mițpa
1 David a plecat de acolo și a fugit în peștera Adulam. Când au auzit lucrul acesta, frații săi și întreaga familie a tatălui lui s-au dus la el. 2 Toți cei care se aflau în necaz sau erau datori și nemulțumiți s-au adunat la el, iar el a devenit conducătorul lor. Erau cu el în jur de patru sute de bărbați.
3 David a plecat de acolo la Mițpa, în Moab. El i-a spus regelui Moabului: „Dă-le voie, te rog, tatălui meu și mamei mele să vină la voi, până voi ști ce va face Dumnezeu cu mine“. 4 David i-a lăsat cu regele Moabului, iar ei au locuit cu acesta pe toată perioada cât David s-a aflat în fortăreață.
5 Însă profetul Gad i-a zis lui David: „Să nu rămâi în fortăreață, ci du-te în teritoriul lui Iuda!“.
Astfel, David a plecat și a ajuns în pădurea Heret.
Represaliile lui Saul asupra cetății Nob
6 Saul a auzit că David și oamenii care erau cu el au fost descoperiți. Saul, având în mână o suliță, ședea sub tamariscul de pe înălțimea din Ghiva și toți slujitorii săi stăteau lângă el.
7 Saul le-a zis slujitorilor săi care stăteau lângă el:
‒ Ascultați, beniamiți! Vă va da fiul lui Ișai tuturor terenuri și vii? Vă va face el pe toți căpetenii peste mii și căpetenii peste sute? 8 Totuși, voi toți ați conspirat împotriva mea și nimeni nu m-a înștiințat când fiul meu a încheiat un legământ cu fiul lui Ișai. Niciunuia dintre voi nu i-a păsat de mine și nu m-a înștiințat că fiul meu l-a răsculat pe slujitorul meu împotriva mea, ca să mă pândească așa cum o face astăzi.
9 Edomitul Doeg, care stătea lângă slujitorii lui Saul, a răspuns, zicând:
‒ Eu l-am văzut pe fiul lui Ișai venind la Nob, la Ahimelek, fiul lui Ahitub. 10 Acesta l-a întrebat pe Domnul pentru David, i-a dat provizii și i-a dat și sabia filisteanului Goliat.
11 Atunci, regele a trimis să fie chemați preotul Ahimelek, fiul lui Ahitub, și toată familia tatălui său, preoții care se aflau în Nob. Aceștia au venit cu toții la rege.
12 Saul a zis:
‒ Ascultă, fiul lui Ahitub!
El a răspuns:
‒ Iată-mă, stăpâne!
13 Saul i-a zis:
‒ De ce ați conspirat împotriva mea, tu și fiul lui Ișai, dându-i pâine și o sabie și întrebând pe Dumnezeu pentru el? Ca să se răscoale împotriva mea și să mă pândească așa cum o face astăzi?
14 Ahimelek i-a răspuns regelui, zicând:
‒ Care dintre toți slujitorii tăi este atât de credincios ca David? El este ginerele regelui, conducătorul gărzii tale și respectat în casa ta. 15 Oare de astăzi am început să-L întreb pe Dumnezeu pentru el? Departe de mine așa ceva! Să nu arunce regele nicio vină asupra slujitorului său, nici asupra vreunuia din familia tatălui meu, pentru că slujitorul tău n-a știut absolut nimic din toate acestea.
16 Dar regele a zis:
‒ Trebuie să mori, Ahimelek, tu și toată familia tatălui tău.
17 Apoi le-a zis gărzilor care stăteau lângă el:
‒ Omorâți-i pe preoții Domnului căci și ei sunt de partea lui David. Au știut că este un fugar și nu m-au anunțat.
Însă slujitorii regelui n-au vrut să-și întindă mâna ca să-i omoare pe preoții Domnului.
18 Atunci regele i-a zis lui Doeg:
‒ Întoarce-te și omoară-i tu pe preoți!
Atunci edomitul Doeg s-a întors și a omorât el preoții. A omorât în acea zi optzeci și cinci de bărbați care purtau efodul de in. 19 A trecut prin ascuțișul sabiei chiar și cetatea preoțească Nob: bărbați și femei, copii și sugari, boi, măgari și oi. Pe toți i-a trecut prin ascuțișul sabiei.
20 Un fiu de-al lui Ahimelek, fiul lui Ahitub, pe nume Abiatar, a reușit să scape și a fugit după David. 21 Abiatar i-a spus lui David că Saul a ucis preoții Domnului.
22 Atunci David i-a zis lui Abiatar:
‒ Am știut în ziua aceea că edomitul Doeg, fiind acolo, sigur îi va spune lui Saul. Eu sunt vinovat de moartea tuturor celor din familia tatălui tău. 23 Rămâi cu mine și nu te teme, pentru că cel care încearcă să-mi ia mie viața încearcă să te omoare și pe tine. Cu mine vei fi în siguranță.