O khančiumos le Nabalohko angloa Davido.
1 O Samuelo mullo. Soa Israelo tidea pe thai ruias les, praxosarde les ande pehko than ande Rama. Atunčeara o Davido ušti'lo thai ulisto ande pustia Paran.
2 Ando Maono sas khă manuši but bravalo, savehko mandimos sas ando Karmelo; sas les trin mii bakrea thai khă mia busnea, thai arakhadeolas pe ando Karmelo koa mîŕaimos lehkă bakreango.
3 O anau kadale manušehko sas Nabal, thai lesti romni bušolas Abigail; sas khă juwli krisasa thai šukar koa tipo, ta lako rom sas hîpalo thai jungalo ande lehkă kărimata. O çîrdelas pe andoa Kalebo.
4 O Davido ašundea kă ande pustia o Nabal mîŕavel pehkă bakrean.
5 Tradea leste deši tărne, savengă phendea lengă: „Anklen ando Karmelo, thai jean koa Nabalo. Pušen les sastimastar ande muŕo anau,
6 thai te den lehkă duma kadea: „Te trais pačeasa, thai e pačea te avel ande teo khăr thai ande sa so sî tiro.
7 Thai akana, ašundem kă mîŕaves le bakrean. Le bakrearea tiră sas amença; či prasaiam le thai či leape lengă khanči ande soa čiro sode sas ando Karmelo.
8 Puši te kanditoren, thai phenena tukă. Te len nakhlimos dar le tărne kadala angla tute, anda kă avas ande khă des bukuriako. Ta de, rudi tu, te roben thai te šeaves le Davidos, so mukăl tu o illo.”
9 Kana arăsle le manuši le Davidohkă, phendine le Nabalohkă sa kadala divanuri, ando anau le Davidohko. Pala kodea ašilinemuto.
10 O Nabal dea anglal le kanditoren le Davidohkărăn: „Kon sî o Davido, thai kon sî o šeau le Isaiehko? Ades sî but kanditorea kai našen katal stăpîia.
11 Thai te lau me muro manŕo, o pai, thai le juvindimata mîŕă, kai šindem le anda mîŕă mîŕaitorea, thai te dau le iekhă manušengă kai sî či jeanau katar?”
12 Le manuši le Davidohkă line pehko drom parpale, amboldi'le, thai phendine, ka pehko avimos, sa kadala divanuri le Davidohkă.
13 Atunčeara o Davido phendea pehkă manušengă: „Sakogodi anda tumende te phandel pesti sabia. O Davido phanglea i o pesti sabia, thai paše štar šella jene ankăste pala leste. Mai ašiline dui šella kal butea lengă.
14 Iekh anda le kanditorea le Nabalohkă avilo thai phendea karing e Abigail, e romni le Nabalosti: „Dikta kă o Davido tradea andai pustia varesar solea te pušen sastimastar amară stăpînos, thai o phiradea pe jungales lença.
15 Thai sakadea kadala manuši sas but laše amença; či prasainea me, thai či leape amengă khanči, ande soa čiro sode samas lença ando kîmpo.
16 Sas amengă zîdo i desă i reate, ande soa čiro sode samas lença, kai čear le turmença.
17 Te jeanes sar i dikhăs so sî tu kărimahko, kă o xasarimos amară stăpînohko, thai sa lehkă khărăhko sî mothodino, thai o sî kadea dă jungalo ta khonikh či zumavel te del lehkă duma.
18 E Abigail lea iekhatar dui šella manŕă, dui burdufuri molleasa, panji bakrea lašardea, panji măsurea div prăjime, ăkh šell melea stafidença, thai dui šella phanglimata smoitinença. Thodea le pel čiuši,
19 thai phendea pehkă kanditorengă: „Len la angla mande, thai me avaua pala tumende. Či phendea khanči pehkă romehkă le Nabalohkă.
20 Oi ankăsti pe khă čiuši, ulisti o baŕobaro pe khă drom patreano, thai dikta kă o Davido thai lehkă manuši ulenas angla late, kadea kă arakhlea le.
21 O Davido phendeasas: „Dă ivea arakhleam sa so sî kadale manušes ande pustia, ta či lea pe khanči anda sa so sî les, kă amboldea mangă nasul andoa mištimos.
22 O Dell te došarăl pehkă robos le Davidos sa le zuralimasa, te mai mekaua te ašel ji kai lumina le desăsti varekas andai rig e muršani anda sa so sî le Nabalohko!”
23 Kana dikhlea e Abigail le Davidos, ulisti iekhatar poa čiuši, peli le mosa pe phuw angla o Davido, thai bandi'li ji kai phuw.
24 Pala kodea, šudindoi ka lehkă pînŕă, phendea: „Me sîm došali, muŕo rai! Mekh tea roaba te del tukă duma koa kan, thai ašun le divanuri tea roabakă.
25 Te na thol o rai muŕo pesti godi le manušesa kodolesa le jungalesa, le Nabalosa, kă, kadea sar sî lehko anau, kadea sî i o; Nabal (Dilo) sî lehko anau, thai sî pherdo dilimos. Thai me, e roaba tiri, či dikhlem le manušen tradine mîŕă raiestar.
26 Akana, muŕo rai, juvindo sî o Rai thai juvindo sî o duxo tiro, kă o Rai atărdeardea tu te šorăs rat thai te kandes tu tiră vastestar. Te dušmaia, kola kai kamen o nasul mîŕă raiehko, te aven sar o Nabalo!
27 Le e pativ kai anel e roaba tiri muŕo rai, thai te xulaven pe le manušengă kai jean pala muŕo rai.
28 Iertisar, rudi tu, e doši tea roabati, kă o Rai kărăla mîŕă raiehkă khă khăr zuralimahko; iertisar, kă o rai muŕo phiravel le mardimata le Raiehkă, thai čiăkhdata či avela jungalimos ande tute.
29 Te vazdela pe varekon kai kamel te phirăl thai te lel tiri čivava, o duxo mîŕă raiehko avela phanglo ando phanglimos le juvindengo koa Rai, o Dell tiro, thai te šudel la praštisa o dii te dušmaiengo.
30 Kana kărăla o Rai le raiehkă mîŕăhkă soa mištimos kai šinadea tukă les, thai thola tu mai baro poa Israelo,
31 atunčeara či avela mîŕă raies xalimata diiehkă thai čina či dukhala les o illo kă šordea rat dă ivea thai kă amboldi'lo korkoŕo. Thai kana kărăla o Rai mišto mîŕă raiehkă, an tukă godi ka ti roaba.”
32 O Davido phendeea la Abigailakă: „Dinodumadămišto te avel o Rai, o Dell le Israelohko, kai tradea tu ades angla mande!
33 Dinodumadămišto te avel tiri kris, thai dinodumadămišto te aves tu, kă atărdeardean ma ande kadoa des te šorau rat, thai atărdeardean muro vast!
34 Ta juvindo sî o Rai, o Dell le Israelohko, kai atărdeardea ma te kărau tukă nasul, kă, te na avilino iekhatar angla mande, nahkă mai ašel kanči anda so sî le Nabalos, ji kai lumina le desăsti dă texara.”
35 Thai o Davido lea andoa vast la Abigailako so andeasas lehkă, thai phendea lakă: „Ankli pačeasa khără; dikh, kă ašundem teo mui, thai primisardem tu mišto.”
O Davido lel la Abigaila.
36 E Abigail arăsli koa Nabal. Thai orta o delas ando khăr khă govia sar khă govia thagaraimasti; lehko illo sas vesălo, thai sas mato mullo. Oi či phendea lehkă khanči, khanči, ji kai lumina le desăsti.
37 Da dădroboitu, pala so nakhlosas o matimos le Nabalohko, lesti romni phendea lehkă so kărdilesas. O illo le Nabalohko lea khă maladimos mullimahko, thai kărdi'lo baŕăhko.
38 Kam pala deši des, o Rai maladeea le Nabalos, thai mullo.
39 O Davido ašundea kă mullo o Nabalo, thai phendea: „Dinodumadămišto te avel o Rai, kă lea mîŕî rig ando prasaimos kai kărdeasa mangă la o Nabalo, thai lopînzîsardea pehkă robos te kărăl nasul! O Rai kărdea ka o jungalimos le Nabalohko te perăl pa lehko šero.” O Davido tradea orba la Abigailakă kă kamell te lela dă romni.
40 Le kanditorea le Davidohkă arăsle kai Abigail ando Karmelo, thai dine lakă duma kadea: „O Davido tradea me tute, kaste lel tu dă romni.”
41 Oi ušti'li, šudea pe le mosa pe phuw, thai phendea: „Dikta, e roaba tiri dinel pe sar khă roaba, gata te xalavel le pînŕă le kanditorengă mîŕă raiehkă.”
42 Thai andakhdata e Abigail teleardea, ankăsti pe khă čiuši, lindoi pesa panji šeia; găli pala le solea le Davidohkă, thai sas lehkă romni.
43 O Davido leasas i la Axinoam andoa Izreelo, thai lidui sas lehkă romnea.
44 Thai o Saulo deasas pehka šea e Mikal, e romni le Davidosti, koa Palati andoa Galim, o šeau le Laišohko.
David, Nabal și Abigail
1 Samuel a murit. Tot Israelul s-a adunat, l-a jelit și l-au înmormântat acasă la el, în Rama. Atunci David s-a ridicat și s-a dus în deșertul Paran.
2 În Maon se afla un om a cărui activitate se desfășura în Carmel. Era un om foarte bogat: avea trei mii de oi și o mie de capre și tocmai se afla în Carmel pentru a-și tunde oile. 3 Numele lui era Nabal, iar numele soției lui era Abigail. Femeia era înțeleaptă și frumoasă la chip, însă bărbatul era aspru și rău în faptele lui; el era calebit.
4 În timp ce era în deșert, David a auzit că Nabal își tunde oile 5 și a trimis zece tineri, zicându-le: „Duceți-vă la Carmel. Când ajungeți la Nabal, să-l salutați în numele meu 6 și să-i ziceți: «Să trăiești în pace tu, familia ta și tot ce este al tău! 7 Am auzit că tunzi oile . Păstorii tăi au fost împreună cu noi, iar noi nu i-am jignit și n-au suferit nicio pierdere în toate zilele cât au fost în Carmel. 8 Întreabă-ți slujitorii și îți vor spune. Fie ca tinerii să găsească bunăvoință înaintea ta pentru că venim într-o zi de bucurie. Acum dă-le, te rugăm, slujitorilor tăi și fiului tău David, ceea ce ai la îndemân㻓.
9 Tinerii lui David au venit la Nabal, i-au spus toate aceste cuvinte în numele lui David, apoi au așteptat. 10 Nabal însă le-a răspuns slujitorilor lui David: „Cine este David și cine este fiul lui Ișai? Astăzi sunt mulți slujitori care fug de la stăpânii lor. 11 Să iau oare pâinea mea, apa mea și carnea pe care am pregătit-o pentru cei ce-mi tund oile și s-o dau unor oameni care sunt de nu știu unde?“.
12 Tinerii lui David s-au întors și i-au spus lui David toate aceste cuvinte. 13 Atunci David le-a zis oamenilor săi: „Fiecare să-și ia sabia!“. Și fiecare și-a luat sabia. David și-a luat și el sabia, și aproape patru sute de bărbați au venit în urma lui; la bagaje rămăseseră două sute.
14 Unul dintre slujitori i-a spus lui Abigail, soția lui Nabal: „Iată, David a trimis mesageri din deșert pentru a-l saluta pe stăpânul nostru, iar acesta s-a răstit la ei. 15 Totuși, acești oameni au fost foarte buni cu noi. Nu ne-au jignit și n-am suferit nicio pierdere în toate zilele cât am mers cu ei, atunci când eram pe câmp. 16 Au fost un zid pentru noi atât ziua, cât și noaptea, în toate zilele cât am fost cu ei, păzind oile. 17 Acum, gândește-te și vezi ce ai de făcut, pentru că răul este hotărât împotriva stăpânului nostru și împotriva întregii lui familii. El este atât de ticălos, încât nimeni nu poate să-i vorbească“.
18 Abigail a luat în grabă o sută de pâini, două burdufuri de vin, cinci oi gata pregătite, cinci măsuri de grâne prăjite, o sută de ciorchini de stafide și două sute de turte de smochine și le-a așezat pe măgari. 19 Apoi le-a zis slujitorilor ei: „Mergeți înaintea mea, iar eu vă voi urma“. Soțului ei, Nabal, nu i-a spus însă nimic.
20 În timp ce ea cobora, călare pe măgar, prin zona umbrită a muntelui, iată că David și oamenii lui tocmai veneau înspre ea, așa că aceasta i-a întâlnit. 21 David zisese: „Degeaba am păzit în deșert tot ce avea acest om, astfel încât nu i s-a pierdut nimic. El mi-a întors rău pentru bine. 22 Dumnezeu să Se poarte cu toată asprimea cu dușmanii lui David dacă voi lăsa în viață, până dimineață, vreun bărbat dintre toți oamenii lui Nabal“.
23 Când Abigail l-a văzut pe David, a descălecat repede de pe măgar, și-a înclinat capul înaintea lui și s-a plecat până la pământ.
24 Ea a căzut la picioarele lui și a zis:
‒ Numai asupra mea să fie vina, stăpâne. Lasă, te rog, pe slujitoarea ta să-ți vorbească și ascultă cuvintele slujitoarei tale. 25 Te rog, stăpâne, nu-ți pune mintea cu acel om ticălos, care este Nabal, pentru că așa cum îi este numele, așa este și el. Nabal îi este numele și nebunia se ține de el. Eu însă, slujitoarea ta, nu i-am văzut pe tinerii stăpânului meu, pe care tu i-ai trimis. 26 Acum, stăpâne, viu este Domnul și viu este sufletul tău că Domnul te-a oprit de la vărsare de sânge și de la răzbunare. Dușmanii tăi și cei ce vor răul stăpânului meu să fie ca Nabal! 27 Darul acesta, pe care l-a adus slujitoarea ta stăpânului meu, să fie dat tinerilor care-l urmează pe stăpânul meu. 28 Iartă, te rog, fărădelegea slujitoarei tale. Căci sigur Domnul îi va face stăpânului meu o dinastie trainică, deoarece stăpânul meu poartă războaiele Domnului. Să nu se găsească răutate în tine în toate zilele vieții tale. 29 Iar dacă se va ridica vreun om ca să te urmărească și să caute să-ți ia viața, viața stăpânului meu va fi legată în mănunchiul celor vii, la Domnul, Dumnezeul tău. Însă viața dușmanilor tăi El o va azvârli ca dintr-o praștie. 30 Când Domnul îi va face stăpânului meu tot ceea ce a spus de bine cu privire la el și îl va pune conducător peste Israel, 31 să nu fie vărsarea de sânge și răzbunarea o remușcare sau o piedică în inima stăpânului meu. Când Domnul îi va face bine stăpânului meu, atunci să-ți aduci aminte de slujitoarea ta.
32 David i-a răspuns lui Abigail:
‒ Binecuvântat să fie Domnul, Dumnezeul lui Israel, Care te-a trimis astăzi să mă întâlnești. 33 Binecuvântată să fie judecata ta și binecuvântată să fii tu, care m-ai oprit în această zi de la vărsare de sânge și de la răzbunare. 34 Viu este Domnul, Dumnezeul lui Israel, Care m-a oprit să-ți fac rău, că dacă nu te-ai fi grăbit să vii în întâmpinarea mea, până în zorii dimineții nu ar fi fost lăsat în viață niciun bărbat dintre cei ce sunt ai lui Nabal.
35 Apoi, David a luat din mâna ei ceea ce ea îi adusese și i-a zis:
‒ Du-te în pace acasă. Să știi că am ascultat glasul tău și că ți-am împlinit cererea.
36 Când Abigail a ajuns la Nabal, acesta dădea în casa lui un ospăț, ca ospățul unui rege. Inima lui Nabal era veselă și el era foarte beat. Ea nu i-a spus nimic până în zorii dimineții. 37 Dimineața, când Nabal nu mai era amețit de vin, soția lui i-a istorisit tot ce se întâmplase. Atunci inima lui a primit o lovitură de moarte și el s-a făcut ca o piatră. 38 Cam după zece zile, Domnul l-a lovit pe Nabal, iar acesta a murit. 39 Când a auzit David că Nabal a murit, a zis: „Binecuvântat să fie Domnul, Care mi-a apărat cauza când am fost disprețuit de Nabal și Care l-a oprit pe slujitorul Său să facă rău. Domnul a făcut ca răutatea lui Nabal să se întoarcă împotriva capului său“.
Apoi, David a trimis să-i spună lui Abigail că vrea s-o ia de soție.
40 Când slujitorii lui David au ajuns la Abigail, la Carmel, i-au vorbit, zicând:
‒ David ne-a trimis la tine ca să te luăm pentru a-i fi soție.
41 Atunci, ea s-a ridicat și s-a plecat cu fața la pământ, zicând:
‒ Iată, slujitoarea ta este ca o slujnică gata să spele picioarele slujitorilor stăpânului meu.
42 Apoi, Abigail s-a ridicat repede, a încălecat pe un măgar și a plecat însoțită de cinci servitoare ale sale. A mers după mesagerii lui David și a devenit soția acestuia. 43 David o luase de soție și pe Ahinoam din Izreel, astfel că amândouă au devenit soțiile lui. 44 Saul a dat-o pe fata sa Mihal, care era soția lui David, lui Palti, fiul lui Laiș, care era din Gallim.