E ISTORIA LE SOLOMONOSTI
LE KAPITOLEA 1—9
(Kărdimata Le Apostolengă 7.47.)O Solomono thagar.
1 O Solomono, o šeau le Davidohko, zurai'lo ando raimos; o Rai, o Dell lehko, sas lesa; thai vazdea les anda but ande butimaste.
2 O Solomon mothodea sa le Israelohkă, le šerălebarăngă pal mii thai pal šella, le krisînitorengă, le mai barăngă sa le Israelohkă, le šerălebarăngă le krirsîngă le daddengără;
3 thai o Solomono gălo sa le tidimasa po učimos kata o Gabaono. Oče arakhadeolas pe e çăra le arakhadimastii le Devllesti, kărdi ande pustia le Moisastar, o robo le Raiehko.
4 Ta o chivoto le Raiehko sas mutime le Davidostar andoa Chiriat-Iearim koa than kai lašardeasas lehkă les, kă anzardeasas lehkă ăkh çăra ando Ierusalimo.
5 Sa oče arakhadeolas pe, angla e çăra le Raiesti, o altarii la xarkumako kai kărdeasas les o Beçaleelo, o šeau le Uriehko, o šeau le Xurehko.
6 O Solomon thai o tidimos rodine le Raies. Thai oče, po altarii la xarkumako kai sas angla e çăra le arakhadimastii, andea o Solomon le Raiehkă ăkh mia phabarimata dă sa.
7 Ando čiro la reateako, o Dell sîkadi'lo le Solomonohkă thai phendea lehkă: „Mang so kames te dav tu.”
8 O Solomon dea anglal le Devlles: „Tu sîkadean khă baro lašimos mîŕă daddehkă le Davidohkă, thai thodean ma te raii ande lehko than.
9 Akana, Raia Devlla, pherdeol Tiro šinadimos, kărdino nmîŕă daddehkă le Davidohkă, anda kă thodean ma te raii pa khă poporo baro koa dindimos sar e poši la phuweati!
10 Ta dema godeimos thai prinjeandimos, kaste jeanau sar te phirava ma ando čikat kadale poporohko! Kă kon daštila te krisînil Tiră poporos, le poporos kadales kaditi dă baro?”
11 O Dell phendea le Solomonohkă: „Anda kă o kamblimos kadoa sî ande teo illo, anda kă či mangăs bravalimata, či mandimata, či slava, či o merimos te dušmaiengo, či orta khă čivava lungo, ta mangăs anda tute godeamos thai prinjeandimos kaste krisînis Mîŕă poporos, pa sao thodem tu te rais,
12 o godeamos thai o prinjeandimos avena tukă dine. Dava tu, opral, bravalimata, mandimata thai slava, sar manas čiăkhdata vokh thagares angla tutue, thai sar či mai avelales pala tute.”
O mandimos le Solomonohko.
13 O Solomon ambodi'lo ando Ierusalimo, pala so teleardea kata o učimos le Gabaonohko thai la çărako le arakhadimasti. Thai raisardea poa Israelo.
14 O Solomono tidea urdona thai grastarea, sas les ăkh mia thai štar šella urdona thai dešudui mii grastarea, kai thodea le ande le četăçi kai nikrălas le urdona thai ando Ierusalimo paša o thagar.
15 O thgar kărdea ta o rup thai o sumnakai te aven kaditi dă sîkadine ando Ierusalimo sar le baŕ, thai le čedrii kaditi dă sîkadine sar le smotinuri le văšune kai bareon ando islazo.
16 O Solomono anelas pehkă grast andoa Ejipto, ăkh kîrdo bitindorengo le thagarehkă jeanas thai lenas lehkă kîrduri pe khă potindimos phendino;
17 telearănas thai anenas andoa Ejipto khă urdon kha šellasa thai panvardeši siklea. Sa kadea anenas i anda sal thagar le Xetiçăngo thai anda le thagar la Siriakă.
Prima vedenie a lui Solomon
(1 Regi 3:4-15)1 Solomon, fiul lui David, și-a consolidat domnia, iar Domnul, Dumnezeul lui, a fost cu el și l-a înălțat foarte mult. 2 Solomon a vorbit întregului Israel – căpeteniilor peste mii și peste sute, judecătorilor, tuturor conducătorilor lui Israel și capilor de familii. 3 Apoi, Solomon împreună cu întreaga adunare s-au dus pe înălțimea care era în Ghivon, căci acolo se afla Cortul Întâlnirii lui Dumnezeu, pe care Moise, slujitorul Domnului, îl făcuse în deșert. 4 Chivotul lui Dumnezeu fusese luat de David din Chiriat-Iearim și dus în locul pe care David i-l pregătise, căci el îi întinsese un cort la Ierusalim. 5 Însă altarul de bronz pe care-l făcuse Bețalel, fiul lui Uri, fiul lui Hur, se afla tot acolo, înaintea Tabernaculului Domnului. Solomon și adunarea L-au căutat pe Domnul . 6 Solomon s-a dus acolo înaintea Domnului, la altarul de bronz care era la Cortul Întâlnirii și a adus pe el o mie de arderi-de-tot.
7 În noaptea aceea, Dumnezeu i S-a arătat lui Solomon și i-a zis:
‒ Cere ce vrei să-ți dau!
8 Solomon I-a răspuns lui Dumnezeu:
‒ Tu ai arătat o mare îndurare față de David, tatăl meu, și m-ai numit rege în locul lui. 9 Acum, Doamne Dumnezeule, confirmă promisiunea pe care i-ai făcut-o tatălui meu David, căci Tu m-ai numit rege peste un popor numeros ca pulberea pământului. 10 De aceea, dă-mi înțelepciune și cunoștință ca să pot conduce poporul acesta. Căci cine este în stare să judece acest popor al Tău atât de numeros?
11 Dumnezeu i-a răspuns lui Solomon:
‒ Pentru că dorința inimii tale a fost aceasta și n-ai cerut nici bogăție, nici belșug, nici glorie, nici moartea dușmanilor tăi și nici viață lungă, ci ai cerut înțelepciune și cunoștință pentru a-Mi putea judeca poporul peste care te-am numit rege, 12 înțelepciunea și cunoștința îți sunt date. Mai mult, îți voi da asemenea bogății, averi și glorie, cum nu s-a mai văzut la niciunul dintre regii care au fost înaintea ta și nu se va mai vedea la nimeni după tine.
13 După aceea, Solomon a plecat de la înălțimea din Ghivon, unde se afla Cortul Întâlnirii, s-a întors la Ierusalim și a domnit peste Israel.
Administrarea regatului de către Solomon
(1 Regi 10:26-292 Cron. 9:25-28)14 Solomon a adunat care și cai; avea o mie patru sute de care și douăsprezece mii de cai, pe care îi ținea în cetățile pentru care, precum și, împreună cu el, la Ierusalim. 15 Regele a făcut ca argintul și aurul să fie, în Ierusalim, la fel de obișnuite precum pietrele, iar cedrii la fel de numeroși precum sicomorii de pe zona deluroasă. 16 Caii lui Solomon erau aduși din Egipt și din Kue; negustorii regelui îi cumpărau din Kue pe un preț stabilit . 17 Ei cumpărau un car din Egipt cu șase sute de șecheli de argint, iar un cal cu o sută cincizeci de șecheli . Tot astfel, prin mâna lor, se aduceau cai și care pentru toți regii hitiților și pentru regii Aramului.