Le lašardimata le Solomonohkă anda o vazdimos le Templohko.
1 O Solomon mothodea te vazdel pe ăkh khăr Le Anavehkă le Raiehkă thai ăkh khăr tagarino anda leste.
2 O Solomon dindea eftavardeši mii manušengă kaste šinen le baŕ ando baŕobaro, thai trin mii thai šov šella te len le sama.
3 O Solomon tradea te phenel le Xiramohkă, o thagar la Tirohko: „Kăr mangă i mangă sar kărdean mîŕă daddehkă le Davidohkă, savehkă tradean lehkă čedrii, kaste kărăl pehkă ăkh khăr bešlimahko.
4 Dikta, me vazdau ăkh khăr le Anavehkă le Raiehkă, le Devllehkă mîŕăhkă, kaste dau les Lehkă, te phabarau angla Leste tămîia khandini, te anau biatărdimahko ande leste le manŕă andoa thodimos anglal, thai te anau le phabarimata dă sa dă drobouitu thai reateako, andel des le Savatohkă, le šonehkă le nevehkă, thai andel des le bară le Raiehkă, le Devllehkă amarăhkă, pala khă kris vešniko anda o Israelo.
5 O khăr kai trăbuisaraua te vazdau les trăbul te avel baro, kă o Dell amaro sî o mai baro anda sea le devla.
6 Ta kon daštil te vazdel Lehkă ăkh khăr, kana le čeruri thai le čeruri le čerurengă našti astarăn Les? Thai kon sîm me, kaste vazdau Lehkă ăkh khăr, dăsar sar te phabarau tămîia angla Leste?
7 Trade mangă kadedar khă manuši bujeando ande buti le sumnakasti, le rupesti, la xarkumati thai le sastersti, le stămburengă makhline ando lollo, le stămburengo ande kuloarea le kîrmîzosti thai andai kuloarea vînăto, thai sao te prinjeanel o xunaimos ando kašt, kaste kărăl buti le butearença le bujeande kai sî mande ando Iuda thai ando Ierusalimo thai saven alosardea le muŕo dadd o Davido.
8 Trade mangă andoa Libano i kašt čedrohko, tiparosohko thai santalohko; kă jeanau kă le kanditorea tiră jeanen te šinen le kašt andoa Libano. Dikta kă le kanditorea mîŕă avena andekhthan tirănça.
9 Te lašarăl pe mangă kašt anda butimaste, kă o khăr kai vazdaua les, avela baro thai barimahko.
10 Le kanditoren tirăn kai šinena, kai dena tele le kašt, daua le biši mii korea divehkă treierime, biši mii korea orzohkă, biši mii baçea molleakă, thai biši mii baçea zetinohkă.”
11 O Xiram, o thagar le Tirohko, dea anglal kadeadar, andakh lill, kai tradea les le Solomonohkă: „Anda kă o Rai kamel Pehkă poporos, anda kodea alosardea tu thagar pa lende.”
12 O Xiram mai phendea: „Dinodumadămišto te avel o Rai, o Dell le Israelohko, kai kărdea le čeruri thai phuw, kă dea le thagares le Davidos khă šeau godimasa, prinjeando thai xarano, kai vazdela ăkh khăr le Raiehkă thai ăkh khăr tagarino anda peste!
13 Tradau tukă kadea khă manuši jeanglino, le Xuram-Abies,
14 o šeau kha juwleako anda le šeave le Danohkă, thai khă daddehkă andoa Tiran. O sî buteari anda le butea ando sumnakai, ando rup, ande xarkuma, ando sastri, ando baŕ thai ando kašt, ande le butea makhline, ando lollo thai ando vînăto, ande le butea dle visonohkă thai le kîrmîzohkă, thai anda orsave xunaimata buteango kărdine, kai den pe lehkă kărimahkă. O kărăla buti tiră manušença le bujeandimahkă le raiehkă mîŕăhkă le Davidohkă, tiră daddehkă.
15 Akana, o rai muŕo te tradel le kanditorengă tirăngă o div, o orzo, o zetino thai moll savendar dean duma.
16 Thai ame šinasa le kašt andoa Libano kaditi sode trăbuna tu, tradasa tukă le pe marea pe le plute ji ando Iafo, thai oçal tu anklesa le ando Ierusalimo.”
17 O Solomono dindea sa le străinen kai sas ando čem le Israelohko, thai savengo dindimos sas kărdo lehkă daddestar le Davidostar. Arakhadi'le ăkh šell thai panvardeši thai trin mii thai šov šella.
18 Thai lea anda lende eftavardeši mii, kaste phiraven le phendimata, thai oštovardeši mii te šinen baŕ ando baŕobaro, thai trin mii thai šov šella te dikhăn thai te thon le poporos kai buti.
Pregătiri pentru construirea Casei Domnului
(1 Regi 5:1-18)1 Solomon a poruncit să se construiască o Casă pentru Numele Domnului și un palat regal pentru el însuși. 2 Solomon a pregătit șaptezeci de mii de cărăuși și optzeci de mii de cioplitori în stâncă, numind peste ei, ca supraveghetori, trei mii șase sute de oameni. 3 Solomon i-a trimis un mesaj lui Huram, regele Tyrului, zicând:
„Fă-mi și mie cum i-ai făcut tatălui meu, David, căruia i-ai trimis cedri ca să-și construiască un palat în care să locuiască. 4 Iată, vreau să zidesc o Casă pentru Numele Domnului, Dumnezeul meu, ca să I-o închin Lui, să ard tămâie mirositoare în prezența Lui, să aduc continuu în ea pâinea așezată în șiruri pe masă, arderile-de-tot de dimineață și de seară, cu ocazia Sabatului, în fiecare lună nouă și cu ocazia fiecărei sărbători a Domnului, Dumnezeul nostru, căci aceasta este o lege veșnică pentru Israel.5 Casa pe care o voi construi trebuie să fie măreață, fiindcă Dumnezeul nostru este mai mare decât toți dumnezeii. 6 Totuși, cine va fi în stare să-I construiască o Casă, când cerurile și cerurile cerurilor nu-L pot cuprinde? Și cine sunt eu ca să-I zidesc o Casă, decât doar ca să ard tămâie înaintea Lui?7 De aceea, trimite-mi un om iscusit în prelucrarea aurului, a argintului, a bronzului, a fierului, a purpurei, a carminului și a materialelor de culoare albastră, un om care cunoaște arta gravurii, ca să lucreze împreună cu oamenii mei iscusiți din Iuda și din Ierusalim, pe care i-a pregătit tatăl meu, David.8 Trimite-mi din Liban lemn de cedru, de chiparos și de algum, căci știu că slujitorii tăi sunt pricepuți la tăiatul lemnului din Liban. Iată că slujitorii mei vor lucra împreună cu slujitorii tăi 9 ca să-mi pregătească lemn din belșug, căci Casa pe care vreau s-o zidesc va fi mare și minunată. 10 Iată, slujitorilor tăi care vor tăia lemne le voi da douăzeci de mii de cori de grâu treierat, douăzeci de mii de cori de orz, douăzeci de mii de bați de vin și douăzeci de mii de bați de ulei“.11 Huram, regele Tyrului, a răspuns printr-o scrisoare pe care i-a trimis-o lui Solomon:
„Din dragoste pentru poporul Său, Domnul te-a desemnat rege peste ei“.12 Apoi Huram a zis:
„Binecuvântat să fie Domnul, Dumnezeul lui Israel, Cel Care a făcut cerurile și pământul, pentru că i-a dat regelui David un fiu înțelept, înzestrat cu discernământ și pricepere, care va construi o Casă pentru Domnul și un palat regal pentru el însuși.13 Îl trimit deci pe Huram-Abi, un om înțelept, înzestrat cu pricepere. 14 El este fiul unei femei dintre fetele lui Dan și al unui tată tyrian. Știe să lucreze în aur, în argint, în bronz, în fier, în piatră, în lemn, precum și cu fire de culoare purpurie, albastră și roșie și cu fir de in subțire. Va face orice fel de gravură și va îndeplini orice fel de plan care i se dă de făcut alături de oamenii tăi iscusiți și alături de oamenii iscusiți ai stăpânului meu David, tatăl tău.15 Acum, stăpânul meu să trimită slujitorilor săi grâul, orzul, uleiul și vinul despre care ai vorbit, 16 iar noi vom tăia lemn din Liban cât îți trebuie. Apoi, ți-l vom aduce pe plute, pe mare, până la Iafo, de unde tu îl vei duce la Ierusalim“.17 Solomon i-a numărat pe toți bărbații străini care erau în țara lui Israel, după numărătoarea pe care o făcuse tatăl său, David. S-au găsit o sută cincizeci și trei de mii șase sute de bărbați . 18 Dintre ei a pregătit șaptezeci de mii de cărăuși, optzeci de mii de cioplitori în stâncă, pe munte, și trei mii șase sute de supraveghetori care să pună poporul la lucru.