O Ioas lel te rail thai te lašarăl o Templo.
1 O Ioas sas les efta bărši, kana arăslo thagar, thai raisardea štarvardeši bărši ando Ierusalimo. Lesti dei bušolas Çibia, andoa Beer-Šeba.
2 O Ioas kărdea so sas mišto angloa Rai ande soa čiro leka čivavko le rašahko o Iexoiada.
3 O Iexoiada lea andoa o Ioas dui romnea, thai o Ioas kărdea šeave thai šeia.
4 Pala kodea, o Ioas thodea pehkă ande godi te lašarăl o Khăr le Raiehko.
5 Tidea le rašan thai le Leviçăn, thai phendea lengă: „Telearăn andel četăçi le Iudahkă, thai tiden love anda soa Israelo, ande sako bărši, andoa lašardimos le Khărăhko tumară Devllehko. Thai iekhtarăn tume la buteasa kadalasa.” Ta le Leviçea či iekhtardi'le.
6 O thagar akhardea le bară rašas le Iexoiadas, thai phendea lehkă: „Anda soste či lean sama ka le Leviçea te tiden” anda o Iuda thai andoa Ierusalimo o dimos mothodino le Moisastar, o robo le Raiehko, thai thodino po tidimos le Israelohko anda e çăra le phendimasti?
7 Kă e bikrisako kodea e Atalia thai lakă šeave pustisarde o Khăr le Devllehko, thai thodine o kandimos le Baalurengo ande sal butea dine le Khărăhkă le Raiehkă?”
8 Atunčiea o thagar mothodea te kărdeol pe khă kufăro, thai te thol pe avri koa udar le Khărăhko le Raiehko.
9 Thai dea pe ašundimos ando Iuda thai ando Ierusalimo kaste anel pe le Raiehkă o dimos dino le Moisastar, o robo le Raiehko, poa Israelo ande pustia.
10 Sa le šerălebară thai o poproro bukurisai'le andai buti kadea, thai andine thai šutine ando kufăro sa so sas le potindimahko.
11 Kana dikhănas le Leviçea kă sî but rup ando kufăro thai kă sas o čiro te den les andel vast le barăngă le thagarehkă, avelas o logofăto le thagarehko thai o kanditori le bară rašahko thai nandearănas o kufăro. Pala kodea thonas les pale koa than. Kadea kărănas ande sako des, thai tidine but rup.
12 O thagr thai o Iexoiada denas les le butearengă thodine le kărimasa la buteako ando Khăr le Raiehko, kai tomninas čioplitorea ando baŕ thai kaštarea, kaste kărăn o Khăr le Raiehko, i sar butitorea ando sastri thai xarkuma, kaste lašarăn o Khăr le Raiehko.
13 Le butitorea astarde pe buteatar, thai isprăvisarde so sas čiorardino; thodine o khăr le Devllehko pale ando lašimos thai zurearde les.
14 Kana isprăvisarde les, andine angloa thagar thai angla o Iexoiada o rup kai mai ašilosas. Thai lesa kărdine butea andoa khăr le Raiehko, butea andoa kandimos, thai butea anda le phabarimata dă sa, tahta, thai aver skule sumnakahkă thai rupehkă. Thai, ande soa čiro le čivavako le Iexoiadahko, andine biatărdimahko phabarimata dă sa ando Khăr le Raiehko.
15 O Iexoiada mullo phuro thai čeailo desăndar. Kana mullo sas les ăkh šell thai treanda bărši.
16 Praxosarde les ande četatea le Davidosti andekh than le thagarença, anda kă kărdeasas mišto ando Israelo, thai angla o Dell thai angla o Khăr Lehko.
O Ioas thai o rudimos kal idolea.
17 Pala so mullo o Iexoiada, le šerălebară le Iudahkă avile thai bandi'le angloa thagar. Atunči o thagar ašundea le.
18 Thai mekline o Khăr le Raiehko, le Devllehko lengă daddengo, thai kandine le Astarteengă thai le idolengă. E xolli le Raiesti avili poa Iuda thai poa Ierusalimo, anda kă kărdile sas došale ande kadoa fealo.
19 O Rai tradea lende prooročea te ambolde le parpale Leste, ta či ašundine anda le phendimata kai line le.
20 O Zaxaria, o šeau le rašahko o Iexoiada, sas xureado le Duxostar le Devllehkărăstar. O avilo angloa poporo thai phendea: „Kadea del duma o Dell: „Anda soste ušteaven le mothodimata le Raiehkă? Či jeana angle. Anda kă meklean le Raies, i O mekăla tume.”
21 Thai dine pe duma pa leste, thai mudarde les baŕănça, anda o mothodimos le thagarehko, ande bar le Khărăhko le Raiehko.
22 O thagr o Ioas či andea pehkă godi le lašimastar kai sas les angla leste o Iexoiada, o dadd le Zaxariahko, thai mudardea lehkă šeaves. O Zaxaria phebndea kana mullo: „O Rai te dikhăl, thai te krisînil!”
23 Pala o nakhlimos le băršehko, e oastea le Sirianendi ankăsti poa Ioas, thai avile andai Iuda thai andoa Ierusalimo. Mudardine andoa poporo sa le šerănlebarăn le poporohkă, thai tradine le thagrehkă soa limos ando Damasko.
24 E oastea le Sirianendi avili khă çînoro dindimasa manušengo. Ta, o Rai dea ando vast lengo khă oastea but sămnome, anda kă meklinesas le Raies, le Devlles lengă daddengo. Kadea došalde le Sirienea le Ioasos.
25 Kana telearde lestar, pala so meklinesas les andel bară dukha, le kanditorea lehkă dine pe duma pa leste anda e doši le ratesti šordino le šavehko le rašahko o Iexouiada. Mudarde les ande lehko pato, thai mullo. Praxosarde les ande četatea le Davidosti, ta či praxosarde les andel mormînturea le thagarine.
26 Dikta kolen kai dinepe duma pa leste: o Zabad, o šeau la Šimateiako, khă juwli Amonita, thai o Iozabad, o šeau la Šimiriteiako, khă juwli Moabita.
27 Sode pa lehkă šeave, poa baro dindimos le prooročiengo kărdo dikhlimasa leste, thai poa lašardimos le Khărăhko le Devllehko, sa kadala sî ramome ande istoria le lillesti le thagrendi. Ande lehko than raisardea lehko šeau o Amaçia.
Domnia lui Ioaș peste Iuda
(2 Regi 11:21–12:16)1 Ioaș era în vârstă de șapte ani când a devenit rege și a domnit la Ierusalim timp de patruzeci de ani. Mama lui se numea Țibia și era din Beer-Șeba. 2 Ioaș a făcut ce este drept înaintea ochilor Domnului, în toate zilele preotului Iehoiada. 3 Iehoiada i-a ales două soții și, astfel, lui Ioaș i s-au născut fii și fiice.
4 După aceea, Ioaș s-a hotărât în inima lui să restaureze Casa Domnului. 5 A convocat preoții și leviții și le-a zis: „Duceți-vă în cetățile lui Iuda și strângeți de la tot Israelul contribuția anuală pentru restaurarea Casei Dumnezeului vostru. Împliniți-vă degrabă însărcinarea!“.
Dar leviții nu s-au grăbit. 6 Regele l-a chemat pe Iehoiada, preotul conducător, și i-a zis: „De ce nu ai vegheat ca leviții să strângă din Iuda și din Ierusalim contribuția stabilită de Moise, slujitorul Domnului, și de adunarea lui Israel pentru Cortul Mărturiei? 7 Căci ticăloasa aceea de Atalia și fiii ei au despuiat Casa lui Dumnezeu și au dedicat baalilor toate lucrurile sfinte ale Casei Domnului“.
8 La porunca regelui, au făcut un cufăr și l-au pus afară, la poarta Casei Domnului. 9 Apoi au anunțat în Iuda și în Ierusalim să se aducă Domnului contribuția pe care Moise, slujitorul lui Dumnezeu, i-a stabilit-o lui Israel în deșert. 10 Toate căpeteniile și întregul popor și-au adus contribuția cu bucurie, până când cufărul s-a umplut. 11 Ori de câte ori cufărul era dus de către leviți la cei puși responsabili de rege, atunci când vedeau că era prea mult argint în el, venea scribul regelui împreună cu slujbașul preotului conducător și goleau cufărul. Apoi leviții îl luau și îl duceau înapoi la locul lui. Așa făceau în fiecare zi și, astfel, au strâns mult argint. 12 Apoi regele și Iehoiada dădeau argintul celor ce se ocupau cu lucrarea de slujire la Casa Domnului, iar aceștia plăteau zidari și tâmplari care să restaureze Casa Domnului, precum și lucrători în fier și în bronz care să repare Casa Domnului.
13 Lucrătorii s-au apucat de treabă și, astfel, prin lucrarea mâinilor lor, restaurarea a înaintat până când au adus Casa lui Dumnezeu în stare bună și au consolidat-o. 14 Când au terminat, au adus înaintea regelui și a lui Iehoiada argintul rămas. Din el au făcut obiecte pentru Casa Domnului, unelte pentru slujbă și pentru arderile-de-tot, vase, precum și alte obiecte de aur și de argint. Pe parcursul vieții lui Iehoiada s-au adus tot timpul arderi-de-tot la Casa Domnului.
15 Iehoiada a murit bătrân și sătul de zile. La moartea sa, avea o sută treizeci de ani. 16 L-au înmormântat în Cetatea lui David, la un loc cu regii, căci făcuse mult bine în Israel, atât cu privire la Dumnezeu, cât și cu privire la Casa Lui.
Apostazia lui Ioaș
(2 Regi 12:17-21)17 După moartea lui Iehoiada, căpeteniile lui Iuda au venit și s-au plecat înaintea regelui. Atunci regele a ascultat de ei. 18 Au părăsit Casa Domnului, Dumnezeul strămoșilor lor, au slujit așerelor și idolilor. Mânia Domnului a venit asupra lui Iuda și asupra Ierusalimului din cauza acestei vinovății a lor. 19 Domnul le-a trimis profeți ca să-i întoarcă la El, să mărturisească împotriva lor, dar poporul nu a vrut să asculte.
20 Atunci Zaharia, fiul preotului Iehoiada, a fost îmbrăcat cu Duhul lui Dumnezeu. El a stat înaintea poporului și le-a zis: „Așa vorbește Dumnezeu: «De ce ați încălcat poruncile Domnului? Nu veți reuși! Fiindcă L-ați părăsit pe Domnul, și El vă va părăsi!»“. 21 Ei însă au conspirat împotriva lui și, la porunca regelui, l-au omorât cu pietre în curtea Casei Domnului. 22 Regele Ioaș nu și-a amintit de tot binele pe care i l-a făcut Iehoiada, tatăl acestuia, și i-a ucis fiul. În timp ce murea, Zaharia a zis: „Domnul să vadă și să judece!“.
23 Un an mai târziu, armata Aramului a venit împotriva lui Ioaș. Ei au venit în Iuda și la Ierusalim și au nimicit din țară toate căpeteniile poporului, iar prada au trimis-o în întregime regelui din Damasc. 24 Chiar dacă armata Aramului a venit cu un mic număr de oameni, Domnul a dat în mâinile lor armata mult mai numeroasă a celor din Iuda , căci aceștia Îl părăsiseră pe Domnul, Dumnezeul strămoșilor lor. Și, astfel, ei au adus judecata asupra lui Ioaș.
25 Când arameii au plecat de la el, l-au lăsat în chinuri mari. Slujitorii săi au conspirat împotriva lui, din cauza sângelui fiului preotului Iehoiada, și l-au ucis în patul lui. El a murit și a fost înmormântat în Cetatea lui David. Dar nu a fost înmormântat în mormintele regilor. 26 Cei care au conspirat împotriva lui au fost Zabad, fiul amonitei Șimat, și Iehozabad, fiul moabitei Șimrit. 27 Cele privitoare la fiii săi, la numeroasele rostiri despre el și la restaurarea Casei lui Dumnezeu, iată că sunt scrise în „Relatarea Cărții Regilor“. În locul lui a domnit fiul său Amația.