Phendimos
1 O Pavelo, apostolo le Isus Kristosohko, andoa kamimos le Devllehko, thai o phral o Timotei, kaing e Khăngări le Devllesti kai sî ando Korinto, thai kaing sal sfinçea, kai sî ande sai Axaia:
2 Xaro thai pačea tumengă katoa Dell, amaro Dadd, thai kata o Rai o Isus Kristoso!
O razgăimos le apostolohko.
3 Dinodumadămišto te avel o Dell, o Dadd amară Raiehko Le Isus Kristosohko, O Dadd la milako thai o Dell orsaveako zuralimatako,
4 răzgăil ame ande sal tinuri amară, anda, o zuralimos savesa ame sam zureardine le Devllestar, te dašti zurearas kolen kai arakhadeon ande vokh tino!
5 Kă, pala sar same rig ande butimatăngo le kăznimatăngo le Kristosohkă, sa kadea, andoa Kristoso te avela ame rig butimatăngo thai zuralimahko.
6 Kadea kă, kana sam ando tino, sam andoa zuralimos thai o skăpimos tumaro, kai sîkadeol pe anda kă ŕăbdin kadala kăznimata i sar amende.
7 Thai o ajukărimos amaro anda tumende, sî bimištime, anda kă jeanas kă, kana sî tume rig kăznimatăngo, sî tume rig i zuralimatăngo.
8 Ande čeačimaste, phralale, či kamas te mekas tume ando biprinjeandimos pa o năkazo kai maladeame ande Asia, savestar samas tala o pharimos pa but măsurimos, mai opral amară zorăndar, kadea kă čina či mai çîrdasas ajukărimos čivavako.
9 Ta kadea phenasas amengă ando gîndo kă trăbul te meras; kaste thoas amaro pateaimos na ande amende, ta ando Dell kai juvindil le mullen.
10 O skăpisarde ame thai arakhăl ame andoa kadoa merimos, thai same ajukărimos kă mai kăil ame pale.
11 Tume orta kanden ame tumară rudimatănça, anda o lašimos kărdo amengă andal rudimata butengă te aven anda but khă naismimos le Devllehkă anda amende.
O phendimos le diiehko le apostolohko.
12 Amaro lăudimos sî o phendimos, kai deles amengă amaro dii kă phiradeam ame ande lumea, thai mai but angla tumende, kha sfinçeniasa thai ujimasa illehko dino kata o Dell, avindoi ame na khă godi lumeati, ta po xaro le Devllehko.
13 Či ramosaras tumengă avervareso numai so drabarăn thai prinjeanen. Thai çîrdau ajukărimos kă ji koa gor prinjeanena,
14 pala sar prinjeandean andekh rig, kă ame sam e lauda tumari pala sar i tume avena e lauda amari ando des le Raiehko le Isusohko.
15 Ande kadoa pateaimos, kamauas te avau mai anglal tumende, kaste avel tume o duito xaro.
16 Kamauas te nakhau tumendar kaste jeau ande Mačedonia; pala e Mačedonia te amboldau tumende, thai te avau nigărdo tumendar ande Iudea.
17 Ando limos le phendimahko kadalehko, kărdem me buti ando tipo lesnimahko? Or le mothodimata mîŕă sî varesar phendimata, kai lau le ando felo la lumeako, kaste avel ande mande „E, e” thai „Či, či”?
18 Pateaimno sî o Dell kă o divano amaro angla tumende či sas „E”, thai „Či.”
19 Kă o Šeau le Devllehko, o Isus Kristoso, kai sas dinoduma amendar ande tumaro maškar, anda mande, thai andoa Silvano, thai andoa Timotei, či sas „e” thai „či”, ta ande Leste nas sar numai „e.”
20 Ande čeačimaste, le šinaimata le Devllehkă, or sode avena on, sa ande Leste sî „e”; anda kodea thai „Amin”, kai phenas les ame, anda Leste, sî karing e slava le Devllesti.
21 Thai Kukoa kai zurearăl ame andekhthan tumença, ando Kristoso, thai kai makhleame sî o Dell.
22 O pečetluisarde ame, thai thode amengă ando illo e arvuna le Duxosti.
E doši le durimasti le avimasti.
23 Lau le Devlles dikhlino angla muŕo duxo, kă či avilem ji akana ando Korinto orta kaste na xolearu tume.
24 Na kă sas ame stăpînimos pa tumaro pateaimos; ta kamas te butearas i ame andekhthan koa bukurimos tumaro; kă bešen zurale ando pateaimos.
1 Pavel, apostol al lui Isus Cristos prin voia lui Dumnezeu, și fratele Timotei,

către Biserica lui Dumnezeu care este în Corint, împreună cu toți sfinții care sunt în toată Ahaia:

2 Har și pace vouă de la Dumnezeu, Tatăl nostru, și de la Domnul Isus Cristos!

Mulțumiri aduse Dumnezeului oricărei mângâieri
3 Binecuvântat să fie Dumnezeu, Tatăl Domnului nostru Isus Cristos, Tatăl îndurărilor și Dumnezeul oricărei mângâieri, 4 Cel Care ne mângâie în toate necazurile noastre, pentru a-i putea mângâia pe cei ce sunt în vreun necaz, cu mângâierea cu care noi înșine suntem mângâiați de Dumnezeu. 5 Așa cum suferințele lui Cristos sunt din belșug în noi, tot astfel, prin Cristos, avem parte din belșug și de mângâiere sufletească. 6 Dacă noi suntem asupriți, este pentru mângâierea și mântuirea voastră. Dacă noi suntem mângâiați sufletește, este pentru mângâierea voastră, care este la lucru în voi prin faptul că răbdați aceleași suferințe pe care le îndurăm și noi. 7 Speranța noastră cu privire la voi este neclintită, pentru că știm că, așa cum sunteți părtași cu noi în suferință, tot așa sunteți și în mângâiere.
8 Căci nu vrem să nu știți, fraților, despre necazul care a venit peste noi în Asia, pentru că am fost împovărați peste măsură, dincolo de puterea noastră, așa încât pierdusem și speranța că vom mai trăi. 9 Într-adevăr, ne-am simțit ca și cum am fi primit condamnarea la moarte, ca să nu ne încredem în noi, ci în Dumnezeu, Care învie morții. 10 El ne-a salvat dintr-un mare pericol de moarte și ne va salva din nou. Și ne punem speranța în El că ne va salva din nou, 11 în timp ce și voi vă alăturați nouă în rugăciune, pentru ca binecuvântarea de care avem parte prin rugăciunile multor persoane să fie, pentru mulți, un motiv de mulțumire adusă lui Dumnezeu pentru noi.
Schimbarea unora din planurile lui Pavel
12 Căci lauda noastră este aceasta: mărturia conștiinței noastre că ne-am comportat în lume, și mult mai mult față de voi, cu o curăție și o sinceritate primite de la Dumnezeu, nu cu o înțelepciune firească, ci prin harul lui Dumnezeu. 13 Căci noi nu vă scriem altceva decât ceea ce citiți sau cunoașteți deja. Dar sper că, până la sfârșit, veți cunoaște 14 (așa cum, de altfel, ne-ați cunoscut și pe noi, în parte) că noi suntem lauda voastră, tot așa cum și voi veți fi lauda noastră în ziua Domnului nostru Isus.
15 Având această convingere, doream să vin mai întâi la voi, ca să aveți parte de o a doua favoare, 16 apoi să plec de la voi în Macedonia, să mă întorc din Macedonia tot pe la voi și să fiu trimis de voi în Iudeea. 17 Deci, dorind aceasta, am dat eu oare dovadă de neseriozitate? Sau lucrurile pe care le hotărăsc, le hotărăsc potrivit firii pământești, ca să spun „da, da“ și „nu, nu“ în același timp? 18 Credincios este Dumnezeu, că vorbirea noastră față de voi nu este și „da“, și „nu“. 19 Căci Fiul lui Dumnezeu, Isus Cristos, pe Care noi L-am predicat printre voi – eu, Silvanus și Timotei – nu a fost „da“ și „nu“, ci în El a fost „da“, 20 pentru că în El toate promisiunile lui Dumnezeu sunt „da“. De aceea prin El spunem „Amin!“, spre gloria lui Dumnezeu. 21 Cel Care ne întărește împreună cu voi, în Cristos, și Care ne-a uns, este Dumnezeu. 22 El a și pus sigiliul pe noi și ne-a dat, în inimile noastre, garanția Duhului.
23 Dar Îl chem pe Dumnezeu ca martor al sufletului meu, că n-am mai venit în Corint tocmai ca să vă cruț. 24 Nu că noi domnim peste credința voastră, ci suntem lucrători împreună cu voi pentru bucuria voastră, căci stați fermi în credință.