Le jeanglimata le Pavelohkă.
1 Sî avimos te lăudima, barem kai nai valosohkă. Avaua kadea le vedeniença thai le sîkaimatănça le Devllehkă.
2 Prinjeanau khă manuši ando Kristoso, kai, akana dešuštar bărši, sas nigărdo ji ando trito čerii (kana sas ando stato or bistatohko, či jeanau: o Dell jeanel).
3 Thai jeanau kă o manuši kadoa (kana sas ando stato or bistatohko, či jeanau: o Dell jeanel),
4 sas nigărdo ando raio, thai ašundea divanuri, kai našti phenen pe, thai save nai mekhline khă manušehkă te del le duma.
5 Khă kadea manušesa lăudiua ma; ta sar dikhăl man orta, či lăudiua ma numai mîŕă kovlimatănça.
6 Orta te kamaua te lăudiu ma, či avaua dillo, kă phenaua o čeačimos; ta arakha ma, kaste na avel khanikas pa mande khă gîndo mai učio dă sar dikhăl ande mande, or so ašunel mandar.
7 Thai kaste na phutiuau barimatasa, andoa străfeaimos kadale dičimatăngo, sas mangă thodino ando mas khă ăkh kanro, khă solo le Bengăhko, kaste palmearăl ma, thai te lopînzîl ma kaste dau ma baro.
8 Trivar rudisardem le Raies te lel mangă les.
Februarie2
9 Thai O phendea mangă: „O xaro Muŕo sî tukă arăslimahko, kă e zor Mîŕî ando kovlimos sî kărdi ortomasa.” Kadea kă lăudiua ma but mai bukurimasa mîŕă kovlimatănça, anda kaste e zor le Kristososti te ašel ande mande.
10 Anda kodea atearau čeailimos andel kovlimata, andel prasaimata, andel kamimata, andel nachaimata, andel strandimata, andoa Kristoso; kă kana sîm kovlo, atunči sîm zuralo.
O kandimos le Pavelohko.
11 Arăslem khă dillo: tume zureardean ma. Ta tume trăbunas te lăudin ma; kă, barem kă či sîm khanči, ta khančesa či sîmas mai tele kadale apostolendar minunime.
12 Le sămnuri khă apostoklohkă sas tume maškar tumende ande soa ŕăbdimos, andel semne, zora thai minunea kai sas maškar tumende.
13 Ande čeačimaste, ande soste sanas tume thodine mai tele dă sar le kolaver Khăngărea, avri doar kă numai me korkoŕo či sîmas tumengă khă pharimos? O, iertin o bičeačimos kadoa!…
14 Dikta kă sîm gata te avau o trito data tumende; thai sa na avaua tumengă khă pharimos; kă či rodau le butea tumară, ta tumen orta. So sî čeačio, na le šeave sî unjile te tiden anda pehkă dadda, ta le dadda anda pehkă šeave.
15 Thai me, potinaua bute bukurimasa anda mîŕă, thai potinaua ande sa orta i man anda tumară duxurea. Kana kamau tume mai but, sîm kamblino kaditi mai xançîmasa?
16 Avela i kadea! Cî sîmas tumengă pharimos dălokh. „Ta” phenen on, „sar khă manuši xarano so sîm, astardem tume čiordaimasa.”
17 Ta, çîrdem me kadea vokh valoso tumendaranda vo iekh anda kukola, kai tradem le tumende?
18 Rudisardem le Titos te avel te dikhăl tume; andekhthan lesa tradem i le phrales: manglea vareso o Tito tumendar? Či samas ame phirade sa kodole Duxostar, thai či ušteadeam ame sa pe kodola urme?
19 Dă but čiro tume den tume gîndo, kă kamas te lašardiuas angla tumende! Ame das duma angloa Dell ando Kristoso; thai sa kadala butea, phenas le, but kaminengă, anda o vazdimos tumaro.
20 Anda kă darau ta na varesar, koa avimos muŕo, te arakhau tume kadea sar nahkă kamau te arakhau tume, thai me orta te avau arakhado tumendar kadea sar nahkă kamen. Darau te na arakhau čiungar, kîrkota, xolea, pharadimata, nasulimata orbengă, prsaimata, barimata, biujimata.
21 Darau, koa avimos muŕo tumende, te na peravel ma pale o Dell dikhlimasa tumende, thai te trăbul te rovau buten anda kola kai bezexarde mai anglal, thai či kăisai le anda o biujimos, e kurvia, thal prikăjimata kai kărde le.
Vedeniile și țepușul lui Pavel
1 E nevoie să mă laud, chiar dacă nu este de folos. Voi trece totuși la vedeniile și descoperirile Domnului. 2 Cunosc un om în Cristos, care, acum paisprezece ani – dacă era în trup, nu știu; dacă era în afara trupului, nu știu, Dumnezeu știe – a fost răpit în al treilea cer. 3 Știu că omul acesta – dacă era în trup sau dacă era în afara trupului, nu știu, Dumnezeu știe – 4 a fost răpit în Rai și a auzit cuvinte de nedescris, lucruri care nu-i sunt permise omului să le spună. 5 Cu un astfel de om mă voi lăuda. Dar cu mine însumi nu mă voi lăuda, decât cu neputințele mele. 6 Însă, dacă aș vrea să mă laud, nu voi fi un nesăbuit, căci voi spune adevărul. Dar mă abțin, pentru ca nimeni să nu mă considere mai presus decât ceea ce vede în mine sau aude de la mine, 7 chiar având în vedere măreția acestor descoperiri. De aceea, ca să nu mă îngâmf, mi-a fost dat un țepuș în carne, un mesager al lui Satan, ca să mă lovească și, astfel, să nu mă îngâmf. 8 De trei ori I-am cerut Domnului să-l depărteze de la mine. 9 Dar El mi-a zis: „Harul Meu îți este de ajuns, căci puterea Mea este făcută desăvârșită în neputință“. Așadar, mă voi lăuda mult mai bucuros cu neputințele mele, pentru ca puterea lui Cristos să rămână în mine. 10 De aceea eu sunt mulțumit în neputințe, în insulte, în nevoi, în persecuții și dificultăți, de dragul lui Cristos, deoarece când sunt neputincios, atunci sunt puternic.
Grija lui Pavel pentru corinteni
11 Am ajuns nesăbuit; voi m-ați obligat! Eu ar fi trebuit să fiu recomandat de voi, căci, chiar dacă sunt nimic, totuși, nu le sunt deloc inferior acestor „apostoli foarte distinși“. 12 Într-adevăr, semnele unui apostol au fost înfăptuite între voi cu toată răbdarea, prin semne, minuni și lucrări puternice. 13 Căci care este lucrul în care ați fost tratați mai prejos decât celelalte biserici, în afară de faptul că eu însumi nu v-am fost povară? Iertați-mi nedreptatea aceasta!
14 Iată, sunt gata să vin la voi pentru a treia oară. Și nu voi fi o povară, pentru că nu lucrurile voastre le vreau, ci pe voi. Nu copiii ar trebui să adune pentru părinți, ci părinții pentru copii. 15 Și eu, voi cheltui bucuros tot ce am și mă voi cheltui pe mine însumi pentru sufletele voastre. Dacă vă iubesc mai mult, sunt iubit mai puțin? 16 Fie și-așa! Nu v-am împovărat. Dar, fiind isteț, v-am prins prin viclenie, așa cum mă acuză ei . 17 Am profitat eu de voi prin vreunul dintre cei pe care i-am trimis la voi? 18 L-am rugat pe Titus să meargă și l-am trimis pe fratele cu el. A profitat Titus de voi? N-am umblat noi în același duh? N-am călcat noi pe aceleași urme?
19 Vi se pare că, în tot acest timp, ne-am apărat pe noi înșine înaintea voastră? Noi vorbim înaintea lui Dumnezeu, în Cristos, și toate lucrurile, preaiubiților, sunt pentru consolidarea voastră. 20 Fiindcă mă tem ca nu cumva, atunci când vin, să vă găsesc așa cum n-aș vrea și eu însumi să fiu găsit de voi așa cum n-ați vrea. Mă tem ca nu cumva să găsesc ceartă, invidie, furii, ambiții egoiste, calomnii, bârfe, îngâmfări, tulburări. 21 Mă tem ca nu cumva, atunci când vin din nou, Dumnezeul meu să mă smerească înaintea voastră și să trebuiască astfel să-i jelesc pe mulți care au păcătuit în trecut și nu s-au pocăit de necurăția, imoralitatea și depravarea în care au trăit.