O Amaçia, o thagar le Iudahko.
1 Ando duito bărši le Ioasăhko, o šeau le Ioxazohko, o thagar le Israelohko, lea te rail o Amaçia, o šeau le Ioasăhko, o thagar le Iudahko.
2 Sas les biši thai panji bărši kana kărdi'lo thagar, thai raisardea biši thai înia bărši ando Ierusalimo. Lesti dei bušolas Iodan, andoa Ierusalimo.
3 O kărdea so sas čeailimasa angloa Rai, ta na sar pehko dadd o Davido; ta kărdea ande sa sar kărdeasas lehko dadd o Ioas.
4 Ta dăsar le učimata či rimosardea le; o poporo sa mai anelas jertfe thai tămîia pel učimata.
5 Kana zurai'lo o thagarimos andel vast lehkă, maladea pehkă kanditoren kai mudardesas lehkă daddes le thagares.
6 Ta či mudardea le šeaven le mudarditorengărăn, kă kadea sî ramome ando lill la krisako le Moisahko, ande sao o Rai del kakoa mothodimos: „Te na mudarăn pe le dadda andal šeave, thai te na mudarăn pe le šeave andal dadda; ta orsao te avel mudardo anda lehko bezex.”
7 Mardea deši mii Edomiçeaande Xar le Lonesti. Thai, ande soa ciro le mardimahko, lea e Sela, thai deala anau Iokteel, anau kai nikărdeales ji ando des dă adesara.
8 Atunčeara o Amaçia tradea varesar solea koa Ioxaz, o šeau le Iexulohko, o thagar le Israelohko, te phenel lehkă: „Avta te dikhas ame koa mui!”
9 Thai o Ioas, o thagar le Israelohko, tradea te phenel le Amaçiahkă, o thagar le Iudahko: „O kanŕo andoa Libano tradea te phenel le čedrohkă andoa Libano: „De te šea dă romni mîŕă šeavehkă!” Thai le juvindimata le văšune andoa Libano nakhle thai ušteade andel pînŕă le kanŕăs.
10 Mardean le Edomiçăn, thai lea te vazdel pe teo illo. Bukurisao mai mišto anda ti slava, thai beši khără. Anda soste te astarăs khă nasul, kai anela tiro peraimos thai le Iudahko?”
11 Ta o Amaçia či ašundea les. Thai o Ioas, o thagar le Israelohko, ankăsto; thai dikhline pehko mui, o thai o Amaçia, o thagar le Iudahko, ando Bet-Šemešo le Iudahko.
12 O Iuda sas mardo le Israelostar, thai naš'lo sako iekh ka pesti çăra.
13 O Ioas, o thagar le Israelohko, astardea ando Bet-Šemešo, le Amaçias, o thagar le Iudahko, o šeau le Ioasăhko, o šeau le Axaziahko. Pala kodea avilo ando Ierusalimo, thai kărdea khă phaŕadimos štară šellengă koçea ando zîdo le Ierusalimohko, kata o udar le Efraimohko ji koa udar le kolçohko.
14 Lea soa sumnakai thoa rup thai sa le vasuri kai arakhănas pe ando Khăr le Raiehko thai ande le visterii le šărăhko le thagarehko; lea ostatečea, thai amboldinisai'lo ande Samaria.
15 Le kolaver kărdimata le Ioasăhkă, so kărdea o, lehkă isprăvimata, thai o mardimos kai sas les le Amaçiasa, o thagar le Iudahko, nai ramome kadea ando lill le kroničengo le thagarnengo le Israelohko?
16 O Ioas suto pehkă daddença, thai sas praxome ande Samaria le thagrença le Israelohkărănça. Thai, ando than lehko, raisardea lehko šeau o Ieroboam.
17 O Amaçia o šeau le Ioasăhko, o thagar le Iudahko, traisardea dešupanji bărši pala o mullimos le Ioasăhko, o šeau le Ioaxazăhko, o thagar le Israelohko.
18 Le kolaver kărimata le Amaçiahkă, nai ramome kadea ando lill le Kroničengo le thagarnengo le Iudahko?
19 Anda leste kărdi'lo khă xunadimos ando Ierusalimo. O naš'lo ando Lachišo, kai mudarde les.
20 Nigărde les pel grast, thai sas praxome ando Ierusalimo pehkă daddença, ande četatea le Davidosti.
21 Thai soa poporo le Iudahko lea le Azarias, dešušove băršengo, thai thodine les thagar ando than lehkă daddehko le Amaçiahko.
22 O Azaria vazdeasas pale o Elato, thai andea les pale tala o stăpînimos le Iudahko, pala so suto o thagar pehkă daddença.
O Ieroboam o duito.
23 Ando dešpanjto bărši le Amaçiahko, o šeau le Ioasăhko, o thagar le Iudahko lea te rail ande Samaria o Ieroboam, o šeau le Ioasăhko, o thagar le Israelohko. Raisardea štarvardeši thai iekh bărši.
24 O kărdea so sî nasul angloa Rai; či dea pe rigate kata či iekh anda le bezexa le Ieroboamohkă, o šeau le Nabatohko, kai kărdeasas le Israelos te bezexarăl.
25 Lea parpale le phuwea le Israelohkă kata o šutimos le Xamatohko ji kai marea le islazosti, pala o divano kai phendeasas les o Rai, o Dell le Israelohko, anda o robo pehko o Iona, o prooroko, o šeau le Amitaiehko, andoa Gat-Xefer.
26 Kă o Rai dikhlea kă o năkazo le Israelohko arăslosas but baro, dikhlea o tidimos ande savo sas le robea thai le manuši le sloboduri, bi te avel varekon te avel ando kandimos le Israelohko.
27 O Rai či thodeasas te xosăl o anau le Israelohko tala le čeruri, thai skăpisardea le anda o Ieroboam, o šeau le Ioasăhko.
28 Le kolaver kărimata le Ieroboamohkă, sea so kărdea o, lehkă isprăvimata le mardimahkă, thai sar andea pale tala o stăpînimos le Israelohko o Damasko thai o Xamato, kai sas le Iudahkă, nai ramome kadea sa kadala ando lill le Kroničengo le thagarengo le Israelohkă?
29 O Ieroboam suto pehkă daddença, le thagarença le Israelohkă. Thai, ande lehko than, raisardea lehko šeau o Zaxaria.
Domnia lui Amația peste Iuda
(2 Cron. 25:1–26:2)1 În al doilea an al lui Iehoaș, fiul lui Iehoahaz, regele lui Israel, a început să domnească Amația, fiul lui Ioaș, regele lui Iuda. 2 El era în vârstă de douăzeci și cinci de ani când a devenit rege și a domnit la Ierusalim timp de douăzeci și nouă de ani. Mama lui se numea Iehoadan și era din Ierusalim. 3 El a făcut ce este drept înaintea ochilor Domnului, dar nu ca tatăl său David, ci, în toate lucrurile, a procedat la fel cum făcuse tatăl său Ioaș. 4 Totuși, înălțimile n-au fost îndepărtate, iar poporul încă mai aducea jertfe și tămâie pe înălțimi.
5 După ce și-a consolidat domnia, el i-a omorât pe slujitorii care-l uciseseră pe tatăl său, regele. 6 Totuși, pe fiii ucigașilor nu i-a omorât, după cum este scris în Cartea Legii lui Moise, în care Domnul a poruncit, zicând: „Să nu-i omori pe părinți pentru copii și nici pe copii pentru părinți, ci fiecare om să fie omorât pentru păcatul lui“ .
7 El a omorât zece mii de edomiți în Valea Sării și a cucerit Sela prin luptă, punându-i apoi numele Iokteel, nume pe care și l-a păstrat până în ziua aceasta.
8 După aceea, Amația a trimis niște mesageri la Iehoaș, fiul lui Iehoahaz, fiul lui Iehu, regele lui Israel, ca să-i spună:
‒ Vino să ne confruntăm!
9 Iehoaș, regele lui Israel, i-a răspuns lui Amația, regele lui Iuda, zicând:
‒ Spinul din Liban a trimis să-i spună cedrului din Liban: „Dă-o pe fata ta de soție fiului meu!“. Însă una dintre vietățile câmpului a trecut pe acolo și a călcat spinul în picioare. 10 Tu ai învins într-adevăr Edomul și de aceea ți s-a înălțat inima! Bucură-te de gloria ta și rămâi acasă. De ce să provoci o nenorocire care ar duce la căderea ta și a lui Iuda?
11 Amația însă n-a ascultat. Prin urmare, Iehoaș, regele lui Israel, a pornit la luptă . El și Amația, regele lui Iuda, s-au confruntat la Bet-Șemeș, în Iuda. 12 Iuda a fost învins de Israel și fiecare om a fugit acasă. 13 Iehoaș, regele lui Israel, l-a prins pe Amația, regele lui Iuda, fiul lui Ioaș, fiul lui Ahazia, la Bet-Șemeș. Apoi Iehoaș a venit la Ierusalim și a spart zidul Ierusalimului de la Poarta Efraim până la Poarta Unghiului, pe o lungime de patru sute de coți. 14 A luat tot aurul și argintul, împreună cu toate obiectele pe care le-a găsit în Casa Domnului și în vistieriile palatului regelui. A luat și prizonieri, și apoi s-a întors în Samaria.
15 Celelalte fapte ale lui Iehoaș, ce a făcut el și realizările lui în timpul războiului cu Amația, regele lui Iuda, nu sunt scrise oare în „Cartea cronicilor regilor lui Israel“? 16 Iehoaș a adormit alături de strămoșii săi și a fost înmormântat în Samaria, alături de regii lui Israel. Și în locul lui a domnit fiul său Ieroboam.
17 Amația, fiul lui Ioaș, regele lui Iuda, a mai trăit încă cincisprezece ani după moartea lui Iehoaș, fiul lui Iehoahaz, regele lui Israel. 18 Celelalte fapte ale lui Amația, nu sunt scrise oare în „Cartea cronicilor regilor lui Iuda“? 19 Slujitorii lui Amația au pus la cale o conspirație împotriva lui, la Ierusalim. El a fugit la Lachiș, dar ei au trimis după el oameni care l-au omorât acolo. 20 L-au adus pe cai și a fost înmormântat la Ierusalim, alături de strămoșii săi, în Cetatea lui David. 21 Și tot poporul lui Iuda l-a luat pe Azaria, care era în vârstă de șaisprezece ani, și l-a numit rege în locul tatălui său Amația. 22 Azaria a reconstruit Elatul și l-a adus din nou sub stăpânirea lui Iuda, după ce regele Amația a adormit alături de strămoșii săi.
Domnia lui Ieroboam al II-lea peste Israel
23 Ieroboam, fiul lui Iehoaș, regele lui Israel, a început să domnească la Samaria în al cincisprezecelea an al lui Amația, fiul lui Ioaș, regele lui Iuda. El a domnit timp de patruzeci și unu de ani. 24 El a făcut ceea ce este rău înaintea ochilor Domnului și nu s-a depărtat de niciunul dintre păcatele lui Ieroboam, fiul lui Nebat, cel care l-a făcut pe Israel să păcătuiască. 25 A restabilit granița lui Israel, de la Lebo-Hamat până la Marea Arabei, după Cuvântul Domnului, Dumnezeul lui Israel, rostit prin slujitorul Său Iona, fiul lui Amitai, profetul din Gat-Hefer – 26 căci Domnul văzuse că suferința celor din Israel, sclav sau om liber, era foarte mare și nu era niciun ajutor pentru Israel. 27 Domnul nu hotărâse că va șterge numele lui Israel de sub ceruri, astfel că El i-a eliberat prin mâna lui Ieroboam, fiul lui Iehoaș.
28 Celelalte fapte ale lui Ieroboam, tot ce a făcut el și realizările lui din timpul războiului în urma căruia a luat înapoi, pentru Israel, Damascul și Hamatul, care aparținuseră lui Iuda, nu sunt scrise oare în „Cartea cronicilor regilor lui Israel“? 29 Ieroboam a adormit alături de strămoșii săi, regii lui Israel. Și în locul lui a domnit fiul său Zaharia.