O Osea, o mai palal thagar le Israelohko.
1 Ando dešduito bărši le Axazohko, o thagar le Iudahko, lea te rail poa Israelo ande Samaria, o Osea, o šeau le Elahko. O raisardea înia bărši.
2 O kărdea so sî nasul angloa Rai, ta na sar le thagar le Israelohkă angla leste.
3 O Salmanasar, o thagar la Asiriako, ankăsto pa leste, thai o Osea meklea pe lehkă, thai potindea lehkă biro.
4 Ta o thagar la Asiriako arakhlea khă xunaimos koa Osea, kă tradeasas le solea le Sohkă, o thagar le Ejiptohko, thai či mai potinelas pe sako bărši o biro le thagarehko la Asiriako. O thagar la Asiriako phandadea les thai thodea les andel lançurea ande khă beči.
5 Thai o thagar la Asiriako phirdea soa čem, thai ankăsto pai Samaria, kai dealaroata čiro dă trin bărši.
6 Ando îniato bărši le Oseahko, o thagar la Asiriako lea e Samaria, thai nigărdea le Israelos ande robia ande Asaria, thodea les te bešel ando Xalax thai ando Xabor, paša o nanilaši o Gozan, thai ande le četăçi le Mezăngă.
E robia e asiriano.
7 E buti kadea kărdi'li anda kă le šeave le Israelohkă bezexarde angloa Rai, o Dell lengo, kai ankaladeasas le andoa čem le Ejiptohko, tala o vast le Faraonohko, o thagar le Ejiptohko, thai anda kă rudisai'le ka aver devla.
8 Line pe pala le năravuri le neamurengă kai o Rai našadeasas le angla le šeave le Israelohkă, thai le običeiurea dine kata le thagar le Israelohkă.
9 Le šeave le Israelohkă kărdine čioreal angloa Rai, o Dell lengo, butea kai či sî laše. Vazdine pehkă pel učimata ande sa lengă četăçi, katal turnuri le străjengă ji kal četăçi le zureardea.
10 Vazdine pehkă tille idolengă thai Astartee pe or sao pleai thai tala or sao kašt zăleno.
11 Thai oče phabarde tămîia pe sal učimata, sar i le neamuri kai našadeeasas le o Rai angla lende, thai kărdine butea jungalea, ande save xolearde le Raies.
12 Kandine le idolengă, pa save o Rai phendeasas lengă: „Te na kărăn e buti kadea!”
13 O Rai phendeasas le Israelohkă thai le Iudahkă anda Pehkă prooročea, anda sal dikhlitorea, thai phendea lengă: „Ambolden tume kata tumară droma le jungale, thai arakhăn le mothodimata thai le lašardimata Mîŕă, phirindoi ande sa ande kris kai dem la tumară daddengă thai savi tradem tumengă la anda Mîŕă robea le prooročea.”
14 Ta on či ašundine, çăpenisarde pesti koŕ, sar i lengă dadda kai či pateaiesas ando Rai, o Dell lengo.
15 Či kamble te jeanen Lehkă krisăndar, le phanglimastar kai kărdeasas lengă daddença, le phendimatăndar kai deasas lengă le. Line pe pala le butea le khančehkă, thai on orta nas dăsar khančehkă, thai pala le neamurea ando maškar savengo trainas, barem kă o Rai mothodeasas lengă te na len pe pala lende.
16 Mekline sa le mothodimata le Raiehkă, lengă Devllehkă, kărdine pehkă guruwiça šordine, kărdine idolea la Astarteeiakă, rudisai'le angla sai oštirea le čerurendi, thai kandine le Baalohkă.
17 Nakhade andai iag le šeaven thai lengă šeian, dine pe koa drabarimos thai kal fermeče, thai bitinde pe kaste kărăn so sî nasul angloa Rai, xollearindoi Les.
18 Anda kodea o Rai xolleai'lo but zurales po Israelo, thai dureardea le angla Pehko Mui. Či ašilea dăsar e semençia le Iudasti:
19 thai orta i o Iuda či arakhlea le mothodimata le Raiehkă lehkă Devllehkă, thai leasas pe pala le năravuri kărdine le Israelostar.
20 O Rai šudea soa neamo le Israelohko; deales telal, thai dea le andel vast le pharaditorengo, thai arăslo ta našadea le angla Pehko Mui.
21 Kă o Israelo çîrdeasas pe kata o khăr le Davidohko, thai kărdinesas thagar le Ieroboamos, o šeau le Nebatohko, kai deale rigate kata o Rai, thai kărdeasas le Israelos te kărăl khă baro bezexalimos.
22 Le šeave le Israelohkă dinesas pe ka sa le bezexa kai kărdeasas le o Ieroboam; či dine pe rigate lendar,
23 ji kana o Rai našadea le Israelos angla Peste, sar phendeasas anda sa Pehkă kanditorea Lehkă le prooročea.Thai o Israelo sas nigărdo ande robia, dur anda pehko čem, ande Asiria, kai ašilo ji ando des dă adesara.
Le Samaritenea.
24 O thagar la Asiriako andea manuši andoa Babilono, andai Kuta, andai Ava, andoa Xamato thai andoa Sefarvaiam, thai thodea le ande le četăçi la Samariakă ando than le šeavengo le Israelohkă. Thodine stăpînimos pe Samaria, thai bešline ande lakă četăçi.
25 Kana line te bešen koče, či daranas le Raiestar, thai o Rai tradea pa lende varesar leia, kai mudarănas le!
26 Atunčeara phendine le thagrehkă la Asiriakă: „Le neamuri kai mutisardean le thai thodean le ande le četăçi la Samariakă či prinjeanen sar te kanden le Devllehkă le čemehkă, thai O tradea pa lende varesar leia kai mudarăn le, anda kă či jeanen sar te kanden le Devlles le čemehkărăs.”
27 O thagr la Asiriako dea kadoa mothodimos: „Traden iekhăs andal raša kai lean le oče ande robia; te jealtar thai te avel oče, thai te sîkavel sar trăbun te kanden le Devlles le čemehkărăs.”
28 Iekh anda le raša kai sas line robea andai Samaria, avilo thai thodea pe ando Betelo, thai sîkadea le sar te daran le Devllestar.
29 Ta le neamuri kărdine sakogodi pehkă devla ande le četăçi kai bešenas, thai thode le ande le temple le idolurengă pe le učimata vazdine le Samaritendar.
30 Le manuši andoa Babilono kărdine le Sukot-Benotos, le manuši andoa Kut kărdine le Nergalos, kola andoa Xamato kărdine le Ašimas,
31 kola andai Ava kărdine le Nibhazos thai le Tartakos; kola anda o Sefarvaim phabarănas pehkă šeaven ande iag ande pativ le Adramalekosti thai le Anamelekosti, le devla andoa Sefarvaimo.
32 Sakhdata rudinas pe i le Devllehkă, thai kărdine pehkă raša le učimatăngă, line anda soa poporo: le raša kadala anenas anda lende jertfe pe le učimata.
33 Kadedar rudinas pe le Raiehkă, ta kandenas ande kodoa čiro i lengă devlengă, pala o običeio le neamurengo katar sas mutisarde.
34 Ji ando des dă adesara nikrăn pehkă običeiuri dă mai anglal: či rudin pe le Raiehkă, thai či nikărdeon či pehkă krisăngă thai pehkă lašardimatăngă, či le krisînendar thai le motodimatăndar dine katoa Rai le šeavengă le Israelohkărăngă.
35 O Rai kărdeasas khă phanglimos lença, thai deasas le kadoa mothodimos: „Te na daran avră devlendar; te na rudin tume angla lende, te na kanden le, thai te na anen lengă jertfe.
36 Ta te daran le Raiestar, kai ankaladea tume andoa čem le Ejiptohko khă bara zorasa thai le vastesa tinzome; angla Leste te rudin tume, thai Lehkă te anen Lehkă jertfe.
37 Te arakhăn thai te pherăn orkana le sîkadimata, le lašardimata, e kris thai le mothodimata, kai ramosardea tumengă le O, thai te na daran avră devlendar.
38 Te na bîstărăn o phanglimos kai kărdem les tumença, thai te na daran avră devlendar.
39 Ta te daran le Raiestar; thai O skăpila tume andoa vast sa tumară dušmaiengo.”
40 On či ašundine, thai phirde pala pehkă običeiuri dă danglal.
41 Le neamuri kadala daranas le Raiestar thai kandenas le tipurendar lengă le dăltuime; thai le šeave lengă thai le šeave lengă šavengărăndar kărăn ji ando des dă adesara so kărdine lengă dadda.
Domnia lui Osea peste Israel
1 Osea, fiul lui Ela, a început să domnească peste Israel, la Samaria, în al doisprezecelea an al lui Ahaz, regele lui Iuda, și a domnit timp de nouă ani. 2 El a făcut ceea ce este rău înaintea ochilor Domnului, însă nu ca regii lui Israel de dinaintea lui.
3 Salmanasar, împăratul Asiriei, s-a ridicat împotriva lui și, astfel, Osea a devenit vasalul lui și i-a plătit tribut. 4 Împăratul Asiriei a descoperit însă o conspirație de-a lui Osea, care îi trimisese mesageri lui So, regele Egiptului, și nu-i mai aducea tributul anual împăratului Asiriei. Prin urmare, împăratul Asiriei l-a prins și l-a aruncat în închisoare. 5 Împăratul Asiriei a străbătut toată țara și a venit împotriva Samariei, pe care a asediat-o timp de trei ani. 6 În al nouălea an al lui Osea, împăratul Asiriei a cucerit Samaria și l-a dus pe Israel în captivitate în Asiria. El i-a pus să locuiască în Halah, în Gozan, de-a lungul râului Habor, și în cetățile mezilor.
Cauzele desființării regatului lui Israel
7 Acestea s-au întâmplat din cauză că fiii lui Israel au păcătuit împotriva Domnului, Dumnezeul lor, Care i-a scos din țara Egiptului, de sub stăpânirea lui Faraon, regele Egiptului. Ei s-au temut de alți dumnezei 8 și au urmat obiceiurile națiunilor pe care le alungase Domnul dinaintea fiilor lui Israel, și obiceiurile făcute de regii lui Israel. 9 Fiii lui Israel au făcut pe ascuns împotriva Domnului, Dumnezeul lor, fapte care nu erau drepte. Ei și-au construit înălțimi în toate cetățile lor, de la turnurile străjerilor până la cetățile fortificate. 10 Și-au ridicat stâlpi sacri și așere pe orice deal înalt și sub orice copac verde. 11 Au ars tămâie pe toate înălțimile, la fel ca națiunile pe care le-a alungat Domnul dinaintea lor și au făcut lucruri rele, mâniindu-L pe Domnul. 12 Ei au slujit idolilor, deși Domnul le spusese: „Să nu faceți lucrul acesta!“. 13 Domnul le-a avertizat pe Israel și pe Iuda prin toți profeții Săi și prin toți văzătorii, zicând: „Întoarceți-vă de la căile voastre cele rele și păziți poruncile și hotărârile Mele, potrivit cu toată Legea pe care am poruncit-o strămoșilor voștri și pe care v-am trimis-o prin slujitorii Mei, profeții!“.
14 Dar ei n-au ascultat. S-au încăpățânat, la fel ca strămoșii lor, care nu crezuseră în Domnul, Dumnezeul lor. 15 Ei au respins hotărârile Lui, legământul încheiat cu strămoșii lor și învățăturile pe care li le-a dat El. Au umblat după deșertăciuni și au devenit ei înșiși deșertăciuni. S-au luat după națiunile care erau în jurul lor, cu toate că Domnul le poruncise să nu facă asemenea lor. 16 Ei au renunțat la toate poruncile Domnului, Dumnezeul lor, și și-au turnat ca idoli doi viței și un stâlp al Așerei. S-au închinat întregii armate a cerurilor și i-au slujit lui Baal. 17 Și-au sacrificat în foc fiii și fiicele, s-au ocupat cu divinația și cu interpretarea semnelor și s-au vândut ca să facă ce este rău înaintea ochilor Domnului, mâniindu-L.
18 De aceea Domnul S-a mâniat foarte tare pe Israel și l-a îndepărtat din prezența Lui, astfel încât n-a mai rămas decât seminția lui Iuda. 19 Însă nici Iuda nu a păzit poruncile Domnului, Dumnezeul lui, ci a practicat obiceiurile făcute de Israel. 20 Atunci Domnul a respins tot neamul lui Israel; i-a smerit, i-a dat pe mâna jefuitorilor și, în cele din urmă, i-a alungat din prezența Lui.
21 Căci atunci când El îl despărțise pe Israel de Casa lui David, ei îl făcuseră rege pe Ieroboam, fiul lui Nebat, cel care l-a îndepărtat pe Israel de Domnul și l-a făcut să comită un mare păcat. 22 Fiii lui Israel au continuat să comită toate păcatele pe care le-a făcut Ieroboam și nu s-au depărtat de ele, 23 până când, în cele din urmă, Domnul l-a îndepărtat pe Israel din prezența Sa, așa cum vestise prin toți slujitorii Săi, profeții. Și, astfel, Israel a fost luat de pe teritoriul său și dus în captivitate, în Asiria, unde a rămas până în ziua aceasta.
Colonizarea Samariei
24 Împăratul Asiriei a adus oameni din Babilon, din Cuta, din Ava, din Hamat și din Sefarvaim și i-a așezat în cetățile Samariei, în locul fiilor lui Israel. Ei au luat în stăpânire Samaria și au locuit în cetățile ei. 25 Când au început ei să locuiască acolo, nu se temeau de Domnul și, prin urmare, Domnul a trimis împotriva lor niște lei care au ucis câțiva dintre ei. 26 Atunci i-au zis împăratului Asiriei: „Națiunile pe care le-ai exilat și le-ai pus să locuiască în cetățile Samariei nu cunosc cerințele Dumnezeului țării. El a trimis împotriva lor niște lei și acestea au fost omorâte de ei, pentru că nu cunosc cerințele Dumnezeului țării!“.
27 Atunci împăratul Asiriei a poruncit, zicând: „Trimiteți-l pe unul dintre preoții care au fost luați captivi de acolo. Acesta să meargă și să locuiască acolo, ca să-i învețe cerințele Dumnezeului țării“. 28 Unul dintre preoții care fusese luat captiv din Samaria s-a întors, a locuit la Betel și i-a învățat cum să se teamă de Domnul. 29 Dar fiecare națiune și-a făcut proprii ei dumnezei în cetățile în care locuiau și i-au pus în temple, pe înălțimile construite de samariteni. 30 Oamenii din Babilon l-au făcut pe Sucot-Benot, oamenii din Cuta l-au făcut pe Nergal, oamenii din Hamat l-au făcut pe Așima, 31 iar cei din Ava i-au făcut pe Nibhaz și pe Tartak. Cei din Sefarvaim își ardeau fiii în foc, ca jertfă pentru Adra-Melek și Anam-Melek, dumnezeii din Sefarvaim. 32 Ei erau temători de Domnul, dar totodată și-au numit pentru ei înșiși tot felul de preoți ai înălțimilor, care aduceau pentru ei jertfe în templele de pe înălțimi. 33 Astfel, ei se temeau de Domnul, dar slujeau și dumnezeilor lor, după obiceiul națiunilor din care au fost aduși.
34 Până în ziua aceasta, ei au aceleași obiceiuri vechi. Ei nu se tem de Domnul, nu păzesc nici hotărârile și judecățile lor, și nici Legea și poruncile pe care le-a dat Domnul urmașilor lui Iacov, căruia i-a pus numele Israel. 35 Domnul încheiase cu ei un legământ și le poruncise, zicând: „Să nu vă temeți de alți dumnezei, să nu vă închinați lor, să nu le slujiți și să nu le aduceți jertfe, 36 ci să vă temeți de Domnul, Care v-a scos din țara Egiptului cu mare putere și cu brațul Său întins. Lui să vă închinați și Lui să-I aduceți jertfe! 37 Vegheați întotdeauna să păziți hotărârile, judecățile, Legea și poruncile pe care le-a scris pentru voi și să nu vă temeți de alți dumnezei. 38 Să nu uitați legământul pe care l-am încheiat Eu cu voi și să nu vă temeți de alți dumnezei, 39 ci să vă temeți de Domnul, Dumnezeul vostru, și El vă va elibera din mâna tuturor dușmanilor voștri“.
40 Ei însă n-au ascultat, ci au urmat vechile lor obiceiuri. 41 Așadar, aceste națiuni se temeau de Domnul, dar slujeau și chipurilor lor cioplite. Până în ziua aceasta, copiii lor și copiii copiilor lor fac ceea ce au făcut și strămoșii lor.