LE MAI PALAL THAGAR LE IUDAHKĂ; DĂ KATA O EZEKXIA
JI KOA XASARIMOS LE THGARIMAHKO LE IUDAHKO.
LE KAPITOLEA 18—25
(2 Kroničengo 29—36. Ieremia 3.8-10. Amos 2.4, Amos 5. Çefania 3.1-4.)O Ezechia, o thagar le Iudahko.
1 Ando trito bărši le Oseahko, o šeau le Elahko, o thagar le Israelohko, lea te rail o Ezechia, o šeau le Axazohko, o thagar le Iudahko.
2 Sas les biši thai panji bărši kana arăslo thagar, thai raisardea biši thai înia bărši ando Ierusalimo. Lesti dei bušolas Abi, e šei le Zaxariasti.
3 O kărdea so sas čeilo angloa Rai, orta sar pehko dadd o Davido.
4 Dea rigate le učimata, linčeardea le tille le idolurengă, šindea le Astartee, thai linčearde andel kotora o sap o xarkuno le Moisahko, kă le šeave le Israelohkă phabardesas ji atunčeara tămîia angla leste: phenenas lehkă Nexuštan.
5 O thodea sa pehko pateaimos ando Raio Dell le Israelohko; thai anda sa le thagar le Iudahkă, kai avile pala leste or save sas angla leste nas či iekh sar leste.
6 O tidea pe le Raiestar, či dea pe rigate Lestar, thai arakhlea le mothodimata kai deasas le ăl Moisahkă o Rai.
7 Thai o Rai sas le Ezechiasa, kai izbîndisardea ande sa so kărdeas. O vazdinisa'lo poa tagar la Asiriako, thai manas lehkă telal.
8 Mardea le Filistianen ji ande Gaza, thai pustiisardea lendi phuw, kata sa le turnurea le arakhadimahkă ji ande le četăçi le zureardea.
O limos la Samariako le Asiriendar.
9 Ando štarto bărši le thagarehko Ezechia, kai sas o eftato bărši le Oseahko, o šeau le Elahko, o thagar le Israelohko, o Salmanasar, o thagar la Asiriako, ankăsto Pai Siria, thai delaroata.
10 Pala trin bărši lea la, ando šovto bărši le Ezechiahko, kai sas o îniato le Oseaohko, o thagar le Israelohko: atunčeara sas lini e Samaria.
11 O thagar la Asiriako nigărdea robo le Israelos ande Asiria, thai thodea les ando Xalahthai o Xabor, paša o nanilaši o Gozan, thai ande le četăçi le Mezengă.
12 Anda kă či ašundinesas le mostar le Raieskărăstar, lengă Devllehko, thai ušteadesas Lehko phanglimos; anda kă čina či ašundinesas, čina či pherdesas sa so mothodeasas o Moise, o robo le Raiehko.
O avilimos le Sanheribohko.
13 Ando dešuštarto bărši le thagarehko le Ezechiahko, o Sanheribo, o thagar la Asiriako, ušti'lo pa sal četăçi le zureardea le Iudahkă, thai thodea stăpînimos pe lende.
14 O Ezechia o thagar le Iudahko, tradea te phenen le thagarehkă la Asiriakă ando Lachiši: „Athadilem! Dureao mandar. So thosa pa mande, phiravaua.” Thai o thagar la Asiriako manglea le Ezechiastar, o thagar le Iudahko, trin šella talança rupune thai treanda talança sumnakune.
15 O dea soa rup kai arakhadeolas pe ando Khăr le Raiehko thai andel visterii le khărăhkă le thagarnehkă.
16 Atunčiea lea o Ezechia, o thagar le Iudahko, thai dea le thagares la Asiriako, o sumnakai kai thodeasas pal udara thal tokurea le Templohkă le Raiehkă.
O dimosroata le Ierusalimohko.
17 O thagar la Asiriako tradea andoa Lachišo ando Ierusalimo, le Tartan, Rab-Saris, thai po Rabšache kha zuralea oštireasa. Ankăste thai arăsle ando Ierusalimo. Kana ankăste thai arăsle, atărdi'le koa kanalo le paiehko le iazohko dă opral, po drom kai nigrăl ande phuw le parnearăsti.
18 Akharde le thagares; thai o Eliachim, o šeau le Xilchiahko, o mai baro poa khăr le thagareghko, gălo lende, le Šebnosa, o logofăto, thai le Ioaxosa, o šeau le Asafohko, o arhivari.
19 O Rabšaše phendea lengă: „Phenen le Ezekxiahkă: „Kadea del duma o baro thagar la Asiriako: „So sî o pateaimos kadoa pe sao nikrăs tu?
20 Tu phendean: „Andoa mardimos trăbul xaraimos thai zor.” Ta kadala sî dăsar divanuri ande bravall. Ande kaste thodean tukă o pateaimos thai vazdinisailean pe mande?
21 Dikta, thodean les ando Ejipto, lean ando kandimos e papura kodea e phadi, kai pusavel thai nakhăl andoa vast orkakahko nikrăl pe latar: kadea sî o Faraono, o thagar le Ejiptohko, anda sa kukola kai patean pe ande leste.
22 Daštil pe te phenen mangă: „Ando Rai, o Dell amaro, pateas ame.” Ta nai O savehkă učimata thai altarea dea le rigate o Ezechia, phendindoi le Iudahkă thai le Ierusalimohkă: „Te rudin tume angloa altarii kadoa andoa Ierusalimo?
23 Akana kăr khă rămăšago le stăpînosa mîŕăsa, o thagar la Asiriako: daua tu dui mii grast, te dikhas kana anda tiri rig te des kaditi grastarea te anklen pe lende.
24 Thai sar daštis te durearăs khă šerobaro anda le mai çînoŕă kanditorea mîŕă stăpînohkă? Thos teo pateaimos ando Ejipto anda le urdona thai le grastarea.
25 Anda kadea, ta bi le kamblimasa le Raiehko ankăstem me poa than kadoa, kaste xasarau les? O Rai phendea mangă: „Ankli poa čem kadoa, thai xasar les.”
26 O Eliachim, o šeau le Xilchiahko, o Šebna thai o Ioax, phendine le Rabšachehkă: „De duma te robengă ande šib e aramaika, anda kă atearas la; na mai de amengă duma ande šib e iudaihko, ando ašundimos le poporohko poa zîdo.”
27 O Rabšache dea le anglal: „Ta teo stăpîno thai tukă tradea ma muŕo stăpîno te phenau kadala orbe? Ta na kadale manušengă kai bešen po zîdo te xan pesti gošni thai te pen pehko tindimos tumença?”
28 Atunči o Rabšache, gălindoi angle, dea mui zurales ande šib e iudaihko, thai phendea: „Ašunen o divano le bară thagarehko, o thagar la Asiriako!
29 Kadea del duma o thagar: „Te na athavel tume o Ezechia, kă či daštila te skăpil tume anda muŕo vast.
30 Te na kărăl tume o Ezechia te patean tume ando Rai, phendindoi: „O Rai skăpil ame, thai e četatea kadea či avela dini andel vast le thagarehkă la Asiriako.”
31 Na ašunen le Ezechiastar; kă kadea del duma o thagar la Asiriako: „Kărăn împătimos mança, den tume mangă, thai orsao anda tumende xala andai răz pesti thai anda lehko smoitino, orsao pela pai anda pesti xaing,
32 ji kana avaua, thai nigraua tume ande khă čem sar tumaro, andekh čem divesa thai molleasa, khă čem manŕăsa thai răzănça, ăkh čem zetinurença zetinohkă thai avdinesa, thai traina thai či merăna. Na ašunen kadea le Ezechiastar, kai xoxavel tume, phendindoi: „O Rai skăpia ame.”
33 Ta le devla le neamurengă skăpisarde on savoiekh o čem andoa vast le thagarehko la Asiriako?
34 Kai sî le devla le Xamatohkă thai le Arpadohkă? Kai sî le devla le Sefarvaimohkă, le Xeneiehkă thai le Iehkă? Skăpisarde on e Samaria anda muŕo vast?
35 Sao anda sal devla kadale čemengă skăpisarde pehko čem anda muŕo vast, anda ka i o Rai te skăpil o Ierusalimo anda muŕo vast?”
36 O poporo ašilo, thai či dea les anglal či khă orba; kă o thagar deasas o mothodimos kadoa: „Te na den les anglal.”
37 Thai o Eliachim, o šeau le Xilchiahko, o šerobaro le khărăhko le thagarnehko, o Šebna, o logofăto, thai o Ioax, o šeau le Asafohko, o ramaitorii, avile koa Ezechia, le çoalença šindine, thai phendine lehkă le divanuri le Rabšachehkă.
Domnia lui Ezechia peste Iuda
(2 Cron. 29:1-22 31:1, 2 20-21)1 Ezechia, fiul lui Ahaz, regele lui Iuda, a început să domnească în al treilea an al lui Osea, fiul lui Ela, regele lui Israel. 2 El era în vârstă de douăzeci și cinci de ani când a devenit rege și a domnit la Ierusalim timp de douăzeci și nouă de ani. Mama lui se numea Abi și era fata lui Zaharia. 3 El a făcut ce este drept înaintea ochilor Domnului, tot așa cum făcuse David, strămoșul său. 4 A îndepărtat înălțimile și a zdrobit stâlpii sacri, a tăiat stâlpul Așerei și a zdrobit în bucăți șarpele de bronz pe care îl făcuse Moise, deoarece fiii lui Israel obișnuiau să ardă tămâie înaintea lui și îl numeau Nehuștan.
5 Ezechia s-a încrezut în Domnul, Dumnezeul lui Israel. Dintre toți regii lui Iuda care au fost înaintea lui sau care au urmat după el, n-a fost niciunul ca el. 6 El s-a alipit de Domnul, nu s-a depărtat de El și a păzit poruncile pe care Domnul i le-a dat lui Moise. 7 Domnul a fost cu Ezechia, care a reușit în tot ce s-a dus să facă. El s-a răsculat împotriva împăratului Asiriei și nu i-a mai slujit. 8 Ezechia i-a învins pe filisteni până la Gaza și le-a distrus teritoriile, de la turnurile de pază până la cetățile fortificate.
9 În al patrulea an al lui Ezechia, care era și al șaptelea an al lui Osea, fiul lui Ela, regele lui Israel, Salmanasar, împăratul Asiriei, a venit împotriva Samariei și a asediat-o. 10 După trei ani de asediu, asirienii au cucerit-o. Așadar, Samaria a fost cucerită în al șaselea an al lui Ezechia, care era și al nouălea an al lui Osea, regele lui Israel. 11 Împăratul Asiriei l-a dus pe Israel în captivitate, în Asiria. El i-a pus să locuiască în Halah, în Gozan, de-a lungul râului Habor, și în cetățile mezilor, 12 din cauză că n-au ascultat de glasul Domnului, Dumnezeul lor, ci au încălcat legământul Lui și pentru că n-au ascultat și nici n-au împlinit tot ce le-a poruncit Moise, slujitorul Domnului.
Ierusalimul amenințat de către Sanherib
(2 Cron. 32:1-19Is. 36:1-22)13 În al paisprezecelea an al regelui Ezechia, Sanherib, împăratul Asiriei, a venit împotriva tuturor cetăților fortificate ale lui Iuda și le-a cucerit. 14 După aceea, Ezechia, regele lui Iuda, a trimis următorul mesaj împăratului Asiriei, care se afla în Lachiș: „Am greșit! Depărtează-te de mine și îți voi da orice îmi vei cere!“. Împăratul Asiriei a cerut de la Ezechia, regele lui Iuda, trei sute de talanți de argint și treizeci de talanți de aur. 15 Ezechia i-a dat tot argintul care se afla în Casa Domnului și în vistieriile palatului regelui. 16 Atunci, Ezechia a desprins aurul cu care tot el, regele lui Iuda, acoperise ușile și stâlpii Templului Domnului, și l-a dat împăratului Asiriei.
17 Împăratul Asiriei i-a trimis din Lachiș la regele Ezechia, în Ierusalim, pe Tartan, pe Rab-Saris și pe Rab-Șache, cu o armată puternică. Ei au înaintat spre Ierusalim și, când au ajuns, s-au oprit la canalul de apă al Iazului de Sus, pe drumul către Terenul Spălătorului. 18 Apoi l-au chemat pe rege. Eliachim, fiul lui Hilchia, cel ce răspundea de palat, scribul Șebna și cronicarul Ioah, fiul lui Asaf, s-au dus la ei.
19 Rab-Șache le-a zis:
‒ Spuneți-i lui Ezechia:
„Așa vorbește marele împărat, împăratul Asiriei: «Pe ce se bazează această încredere a ta? 20 Tu ai spus: ‘sfat și putere pentru război’, dar acestea sunt doar niște vorbe de pe buze. În cine te încrezi acum, de te-ai răsculat împotriva mea? 21 Iată că acum te încrezi în Egipt, în acel toiag de trestie frântă, care străpunge și rănește mâna oricui se sprijină pe ea. Așa este Faraon, regele Egiptului, pentru toți cei ce se încred în el. 22 Dacă îmi veți spune: ‘Noi ne încredem în Domnul, Dumnezeul nostru!’, oare nu este El Acela ale Cărui înălțimi și altare le-a îndepărtat Ezechia, zicând lui Iuda și Ierusalimului: ‘Să vă închinați înaintea acestui altar din Ierusalim!’»?23 Vino acum, te rog, și fă o înțelegere cu stăpânul meu, împăratul Asiriei: eu îți voi da două mii de cai, dacă tu vei putea găsi călăreți pentru ei. 24 Și cum vei putea îndepărta măcar o singură căpetenie dintre cei mai neînsemnați slujitori ai stăpânului meu, când tu te încrezi în Egipt pentru care și călăreți? 25 Mai mult, am venit eu oare fără Domnul împotriva acestui loc, ca să-l distrug? Domnul mi-a zis: «Du-te împotriva acestei țări și distruge-o!»“.26 Atunci Eliachim, fiul lui Hilchia, Șebna și Ioah i-au răspuns lui Rab-Șache:
‒ Vorbește, te rugăm, slujitorilor tăi în aramaică, pentru că o înțelegem. Nu ne vorbi în iudaică, în auzul poporului care este pe zid.
27 Dar Rab-Șache le-a zis:
‒ Oare la stăpânul tău și la tine am fost trimis de stăpânul meu ca să spun aceste cuvinte? Oare nu am fost trimis la oamenii aceștia, care stau pe zid să-și mănânce propriile murdării și să-și bea propria urină împreună cu voi?
28 Atunci Rab-Șache s-a ridicat și a strigat cu glas tare în limba iudaică, zicând:
‒ Ascultați cuvântul marelui împărat, împăratul Asiriei! 29 Așa vorbește împăratul:
„Nu-l lăsați pe Ezechia să vă amăgească, fiindcă nu va putea să vă elibereze din mâna mea! 30 Nu-l lăsați pe Ezechia să vă convingă să vă încredeți în Domnul, zicându-vă: «Cu siguranță Domnul ne va elibera și cetatea aceasta nu va fi dată în mâinile împăratului Asiriei!».
31 Nu-l ascultați pe Ezechia, căci așa vorbește împăratul Asiriei: «Faceți pace cu mine și veniți afară la mine. Atunci fiecare dintre voi va mânca din via lui și din smochinul lui și va bea apă din fântâna lui, 32 până voi veni și vă voi lua într-o țară ca a voastră, o țară cu belșug de grâne și de must, de pâine și de vii, de măsline și de miere. Astfel, veți trăi și nu veți muri. Nu-l ascultați pe Ezechia, fiindcă el vă îndrumă greșit când zice: ‘Domnul ne va elibera!’. 33 Și-a eliberat vreunul dintre dumnezeii națiunilor țara din mâna împăratului Asiriei? 34 Unde sunt dumnezeii Hamatului și ai Arpadului? Unde sunt dumnezeii Sefarvaimului, ai Henei și ai Ivei? Au eliberat ei Samaria din mâna mea? 35 Care dintre toți dumnezeii acestor țări și-au eliberat țara din mâna mea? Prin urmare, cum ar putea Domnul să elibereze Ierusalimul din mâna mea?»“.
36 Poporul a tăcut și nu i-a răspuns niciun cuvânt, căci porunca regelui era: „Să nu-i răspundeți!“. 37 Atunci Eliachim, fiul lui Hilchia, cel ce răspundea de palat, scribul Șebna și cronicarul Ioah, fiul lui Asaf, au venit la Ezechia cu hainele sfâșiate și i-au spus cuvintele lui Rab-Șache.