E Sunamita sî kandini le Eliseiestar.
1 O Elisei phendea la juwleakă saveakă šeaves ušteadeasas les: „Ušti, thai jeatar, tu thai teo khăr, thai beši andakh čiro kai daštisa; kă o Rai tradela khă bokh efta băršendi poa čem, thai o bokhalimos i avilo.”
2 E juwli ušti'li, thai kărdea pala o divano le manušehko le Devlehko: teleardea, oi thai lako khăr, thai bešli efta bărši ando čem le Filistianengo.
3 Pala efta bărši, e juwli amboldi'li andoa čem le Filistianengo, thai găli te rudil pe le thagarestar anda lako khăr thai lati phuw.
4 O thagar bešelas dă divano le Ghexazosa, o kanditorii le manušehko le Devllehko, thai phenelas lehkă: „Phen mangă, rudi tu sa le butea kai kărdea le o Elisei.”
5 Thai kana phenelas o le thagarehkă sar ušteadeasas khă mulles, orta avili e juwli saveako šeaves ušteadeasas les o Elisei te rudil le thagares anda pehko khăr thai pesti phuw. O Ghexazi phendea: „Thagarina, muŕo rai, dikta la juwlea, thai dikta le šeaves kai ušteadea les o Elisei.”
6 O thagar pušlea la juwlea, thai o phendea lehkă sar sas. Pala kodea o thagar dea la khă dregătorii, savehkă phendea lehkă: „Dikh te del pe parpale sa so sî la juwleako kadalakă, sa le avimatănça la phuweakă, dă andoa des kana gălitar ji akana.”
O Xazaelo, thagar la Siriako.
7 O Elisei amboldi'lo ando Damasko. O Ben-Xadad, o thagar la Siriako, sas nasfalo. Thai dine les ašundimos, phendindoi lehkă: „O manuši le Devllehko avilo koče!”
8 O thagar phendea le Xazaelohkă: „Le tusa khă pativ, thai jea angloa manuši le Devllehko. Puši anda leste le Raies, thai phen: „Sastiuvaua anda o nasfalimos kadoa?”
9 O Xazaelo gălo angloa Elisei, lindoi pesa khă pativ, anda sa so sas mai lašo ando Damasko, štarvardeši kămile pherde. Kana arăslo, gălo angla leste, thai phendea: „O šeau tiro o Ben-Xadado, o thagr la Siriako, tradel ma tute te pušau tu: „Sastiuvaua anda o nasfalimos kadoa?”
10 O Elisei dea les anglal: „Jea thai phen lehkă: „Sasteosa”, barem kă o Rai sîkadea mangă kă merăsa.”
11 O manuši le Devllehko priponisardea o dičimos poa Xazazelo, thai dikhlea orta pe leste mai but čiro, pala kodea ruia.
12 O Xazazelo phendea: „Anda soste rovel muŕo rai?” Thai o Elisei dea les anglal: „Anda kă jeanau o nasul kai kărăsa les le šeavengă le Israelohkărăngă; thosa iag lengă četăçăngă le zureardeangă; thai mudarăsa la sabiasa lengă tărnen, linčearăsa le gloaten, thai pharavesa le păŕa le juwleangă le phareangă.”
13 O Xazaelo phendea: „Ta so sî o robo tiro, o jukăl kadoa, kaste kărăl butea kadea dă bară?” Thai o Elisei phendea: „O Rai sîkadea mangă kă avesa o thagar la Siriako.”
14 O Xazaelo teleardea kata o Elisei, thai amboldi'lo ka pehko stăpîno, kai phendea lehkă: „So phendea tukă o Elisei?” Thai o dea les anglal: „Phendea mangă kă sasteosa!”
15 O duito des, o Xazaelo lea khă poneaua, savea kovleardea la ando pai, thai tinzosardea la po mui le thagarehko, kai mullo. Thai, ande lehko than, raisardea o Xazaelo.
O raimos le Ioramohko.
16 Ando panjto bărši le Ioramohko, o šeau le Axabohko, o thagar le Israelohko, lea te rail o Ioram, o šeau le Iosafatohko, o thagar le Iudahko.
17 Sas les treanda thai dui bărši kana kărdi'lo thagar, thai raisardea oxto bărši ando Ierusalimo.
18 O phirdea ando drom le thagarengo le Israelohkărăngo, sar kărdeasas o khăr le Axabohko, kă sas les dă romni khă šei le Axabosti, thai kărdea so sî nasul angloa Rai.
19 Ta o Rai či kamblea te xasarăl le Iudas, anda e doši Pehkă robosti le Davidosti, pala o šinadimos kai kărdeasas lehkă kă dela les orkana khă lumina maškar lehkă šeave.
20 Ando čiro lehko, o Edomo ušti'lo poa stăpînimos le Iudahko, thai thodine khă thagar pa peste.
21 O Ioram nakhlo ando Çairo, sa pehkă urdonença. Ušteaindoi reate, mardea le Edomiçăn, kai denas lesroata, le šerănlebarăn le urdonengărăn, thai o poporo našlo andel çăre.
22 O vazdimos le Edomohko poa stăpînimos la Iudako nikărdea ji ando des dă adesara. E Libna ušti'li sa ande kodoa čiro.
23 Le kolaver kărimata le Ioramohkă, thai so kărdea o, nai ramome kadea ando lill le Kroničengo le thagarengo le Iudahkă?
24 O Ioram suto pehkă daddença, thai sas praxome pehkă daddença ande četatea le Davidosti. Thai ande lehko than, raisardea lehko šeau o Axazia.
O Axazia.
25 Ando dešuduito bărši le Ioramohko, o šeau le Axabohko, o thagar le Israelohko, lea te rail o Axazia, o šeau le Ioramohko, o thagar le Iudahko.
26 O Axazia sas les biši thai dui bărši kana arăslo thagar, thai raisardea khă bărši ando Ierusalimo. Lesti dei bušolas Atalia, e šei le Omriesti, o thagar le Israelohko.
27 O phirdea ando drom le khărăhko le Axabohko, thai kărdea so sî nasul angloa Rai, sar i o khăr le Axabohko, kă sas o jeamîtro le khărăhko le Axabohko.
28 O gălo le Ioramosa, o šeau le Axabohko, koa mardimos poa Xazazelo, o thagar la Siriako, ando Ramoto andoa Galaado. Thai le Sirienea dukhadine le Ioaromos.
29 O thagar o Ioram amboldi'lo kaste sastearăl pe ando Izreelo le dukhaimatăndar kai kărdinesas lehkă le ăl Sirienea ande Rama, kana marălas pe le Xazazelosa, o thagar la Siriako. O Axazia, o šeau le Ioramohko, o thagar le Iudahko, ulisto te dikhăl le Ioramos, o šeau le Axabohko, ando Izreelo, anda kă sas nasfalo.
Femeia șunamită este repusă în drepturi
1 Elisei îi zisese femeii pe al cărei fiu îl înviase: „Ridică-te și pleacă împreună cu familia ta și locuiește pe unde vei putea, pentru că Domnul a hotărât să vină o foamete de șapte ani peste țară, și ea a și început“. 2 Femeia a făcut îndată așa cum îi spusese omul lui Dumnezeu. A plecat împreună cu familia ei și a locuit în țara filistenilor timp de șapte ani.
3 La sfârșitul celor șapte ani, femeia s-a întors din țara filistenilor și a venit să-i facă regelui o rugăminte pentru casa și pământul ei. 4 Regele tocmai vorbea cu Ghehazi, slujitorul omului lui Dumnezeu, și-i zicea: „Vorbește-mi, te rog, despre toate realizările lui Elisei!“. 5 Chiar în momentul în care Ghehazi îi istorisea regelui cum a înviat Elisei un mort, iată că a intrat femeia pe al cărei fiu îl înviase Elisei, ca să facă o rugăminte regelui pentru casa și pământul ei. Și Ghehazi a zis: „O, rege, stăpânul meu, aceasta este femeia despre care vorbeam și acesta este fiul ei, care a fost înviat de Elisei!“. 6 Regele a întrebat-o pe femeie și ea i-a istorisit totul. Apoi, regele i-a dat un demnitar, zicându-i: „Să i se înapoieze tot ce a fost al ei, împreună cu tot venitul pământului ei, din ziua în care a părăsit țara și până acum!“.
Hazael ajunge rege al Aramului
7 Elisei a venit în Damasc. Ben-Hadad, regele Aramului, era bolnav. Și l-au înștiințat, zicând: „A venit omul lui Dumnezeu aici!“. 8 Regele i-a zis lui Hazael: „Ia cu tine un dar, du-te, întâlnește-te cu omul lui Dumnezeu și întreabă-L pe Domnul prin el, zicând: «Mă voi vindeca de boala aceasta?»“. 9 Hazael s-a dus să-l întâlnească și a luat în mâna lui un dar și tot felul de bunuri ale Damascului, încărcate pe patruzeci de cămile.
Când a ajuns la Elisei, s-a înfățișat înaintea lui și a zis:
‒ Fiul tău, Ben-Hadad, regele Aramului, m-a trimis la tine să întreb: „Mă voi vindeca de boala aceasta?“.
10 Elisei i-a răspuns:
‒ Du-te și spune-i: „Sigur te vei vindeca“, deși Domnul mi-a arătat că sigur va muri.
11 Apoi și-a ațintit privirea spre Hazael și a rămas așa până când acesta și-a pierdut răbdarea. Și omul lui Dumnezeu a plâns.
12 Hazael a întrebat:
‒ De ce plângi, stăpânul meu?
El a răspuns:
‒ Pentru că știu răul pe care îl vei face fiilor lui Israel. Vei da foc cetăților lor întărite, îi vei ucide cu sabia pe tinerii lor, îi vei tăia în bucăți pe copiii lor și le vei spinteca pe femeile lor însărcinate.
13 Hazael a zis:
‒ Dar ce este slujitorul tău, câinele acesta, ca să facă un lucru așa de mare?
Elisei a răspuns:
‒ Domnul mi-a arătat că vei fi regele Aramului.
14 Apoi Hazael a plecat de la Elisei și s-a întors la stăpânul său.
Acesta l-a întrebat:
‒ Ce ți-a spus Elisei?
El a răspuns:
‒ Mi-a spus că sigur te vei vindeca.
15 Dar a doua zi Hazael a luat o pânză netedă și, după ce a înmuiat-o în apă, a întins-o pe fața regelui, care a murit. Și în locul lui a domnit Hazael.
Domnia lui Ioram peste Iuda
(2 Regi 21:5-10, 2 20)16 În al cincilea an al lui Ioram, fiul lui Ahab, regele lui Israel, în timp ce Iehoșafat era rege al lui Iuda, a început să domnească Iehoram, fiul lui Iehoșafat, regele lui Iuda. 17 El era în vârstă de treizeci și doi de ani când a devenit rege și a domnit la Ierusalim timp de opt ani. 18 El a umblat pe calea regilor lui Israel, făcând ce este rău înaintea ochilor Domnului, așa cum a făcut familia lui Ahab, căci soția lui era o fată a lui Ahab. 19 Totuși, Domnul nu a dorit să distrugă Iuda, datorită lui David, slujitorul Său, fiindcă îi promisese că-i va da, pentru totdeauna, o lumină lui și urmașilor lui.
20 Pe vremea lui Iehoram , Edom s-a răsculat împotriva stăpânirii lui Iuda și și-a numit propriul său rege. 21 Atunci, Ioram a trecut în Țair împreună cu toate carele lui. El s-a sculat noaptea și l-a învins pe Edom, care îl înconjurase, pe el și pe conducătorii carelor. Însă cei din popor au fugit la casele lor. 22 Edom s-a răsculat mereu împotriva stăpânirii lui Iuda, până în ziua aceasta. Tot în acea perioadă s-a răsculat și Libna.
23 Celelalte fapte ale lui Ioram și tot ce a făcut el, nu sunt scrise oare în „Cartea cronicilor regilor lui Iuda“? 24 Ioram a adormit alături de strămoșii săi și a fost înmormântat, alături de strămoșii săi, în Cetatea lui David. În locul său a început să domnească Ahazia, fiul său.
Domnia lui Ahazia peste Iuda
(2 Cron. 22:1-6)25 În al doisprezecelea an al lui Ioram, fiul lui Ahab, regele lui Israel, a început să domnească Ahazia, fiul lui Iehoram, regele lui Iuda. 26 Ahazia era în vârstă de douăzeci și doi de ani când a devenit rege și a domnit la Ierusalim timp de un an. Numele mamei lui era Atalia, o nepoată a lui Omri, regele lui Israel. 27 Și el a umblat pe calea familiei lui Ahab, făcând ce este rău înaintea ochilor Domnului, la fel ca familia lui Ahab, fiindcă era căsătorit cu cineva din familia lui Ahab.
28 El a mers la război cu Ioram, fiul lui Ahab, împotriva lui Hazael, regele Aramului, în Ramotul Ghiladului. Acolo, însă, arameii l-au rănit pe Ioram. 29 Regele Ioram s-a întors în Izreel ca să se vindece de rănile pe care i le făcuseră arameii la Rama, în timpul luptei cu Hazael, regele Aramului. Atunci Ahazia, fiul lui Iehoram, regele lui Iuda, s-a dus în Izreel ca să-l vadă pe Ioram, fiul lui Ahab, deoarece acesta era rănit.