O bezexalimos le Davidohko la Bet-Šebasa thai le Uriasa.
1 Ando bărši o kolaver, po čiro kana telearănas le thagar koa mardimos, o Davido tradea le Ioabas, le kanditorença lehkă thai sa le Israelosa, te pustin o čem le Amonohko thai te denroata e Raba.Ta o Davido ašilo ando Ierusalimo.
2 Andekh des pala e skafidi karing e reat, o Davido ušti'lo poa pato; thai kana phirălas opral poa khăr o thagarno, dikhlea oçal khă juwli kai naiolas thai kai sas but šukar koa tipo.
3 O Davido pušlea kon sî e juwli kadea, thai phende lehkă: „Sî e Bat-Šeba, e šei le Eliamosti, e romni le Uriasti, o Xetito.”
4 Thai o Davido tradea varesar manuši te akharăn la. Oi avili leste, thai o suto lasa. Pala so ujeardea pe anda lako biujeardimos, oi amboldi'li khără.
5 E juwli ašili phari thai tradea orba le Davidohkă, phendindoi: „Sîm phari.”
6 Atunčeara o David tradea kadoa mothodimos le Ioabahkă: „Trade mangă le Urias le Xetitos.” Thai o Ioababo tradea le Urias koa Davido.
7 O Uria avilo koa Davido, kai pušleales poa Ioababo sar lo, poa poporo sar sî, thai poa jeamos le mardimahko.
8 Pala kodea o Davido phendea le Uriahkă: „Uli khără, thai xalau te pînŕă.” O Urie ankăsto andoa khăr o thagarino, thai dea pe lehkă ăkh pativ anda e rig le thagaresti.
9 Ta o Urie suto koa udar le khărăhko le thagarehko, sa le kanditorença lehkă stăpînohkărănça, thai či ulisto khără peste.
10 Dine ašundimos le Davidos pa kadea, thai phende lehkă: „O Urie či ulisto peste khără.” Thai o David phendea le Uriahkă: „Ta či aves tu andoa phirimos? Anda soste či ulistean khără?”
11 O Uria dea anglal le Davidos: „O chivoto thai o Israelo thai o Iuda bešen andel çăre, o rai muŕo o Ioabo thai le kanditorea mîŕă raiehkă sî ašiline po kîmpo, thai me te šoama ando khăr te xau thai te peau thai te sovau mîŕa romneasa! Juvindo san tu thai juvindo sî teo duxo kă či kăraua e buti kadea.”
12 O Davido phendea le Uriahkă: „Mai aši i ades koče, thai texara daua tu drom.” Thai o Urie ašilo ando Ierusalimo ando des kodoa thai i o duito des.
13 O Davido akhardea les te xal thai te pel lesa, thai mateardea les; thai reate, o Urie ankăsto thai suto le kanditorença pehkă stăpînohkă, ta či ulisto khără.
14 O duito des dădroboitu, o Davido ramosardea khă lill le Ioabohkă, thai trdea les po Uria.
15 Ando lill kadoa ramosardea: „Thon le Urias ando than o mai pharo le mardimahko, thai çîrden tume parpale lestar, kaste avel malado thai te merăll.”
16 O Ioab, dea roata e četatea, thodea le Urias ando than kai jeanelas les ande rig le kătanendi le zurale.
17 Le manuši andai četatea kărdine khă ankăstimos thai mardine pe le Ioabosa; peline but andoa poporo, andal kanditorea le Davidohkă, thai sas mudardo i o Uria, o Xetito.
18 O Ioab tradea khă solo te phenel le Davidohkă sa so sas kărdileasas ando mardimos.
19 Thai dea le solos kakoa mothodimos: „Kana isprăvisa sa phendimahko le thagarehkă sa le phendimata le mardimahkă,
20 daštila te xolleol thai te phenel: „Sostar pašilean la četateatar te marăn tume lasa? Či jeanenas kă šuden pe săjeçii andoa gor le zîdohko?
21 Kon mudardea le Abimelekos, o šeau le Ierubešetohko? Na khă juwli, kai šudea pa leste andoa gor le zîdohko khă baŕ moarako, thai či mullo o ando Tebeço? Anda soste pašilean le zîdostar?” Atunči te phenes lehkă: „Mullo i teo robo o Uria, o Xetito.”
22 O solo teleardea; koa arăslimos phendea le Davidohkă sa so mothodeasas lehkă o Ioab.
23 O solo kodoa phendea le Davidohkă: „Le manuši kodola sas mai zurale sar amende; kărdinesas khă ankăstimos pa amende ando kîmpo, thai deam le parpale ji koa šutimos le udarăhko,
24 ta le arkašea çîrdine poa gor le zîdohko pa te kanditorea, thai but anda le kanditorea le thagarehkă sas mudarde, thai mullo i o robo tiro o Uria, o Xetito.”
25 O Davido phendea le solohkă: „Dikta so te phenes le Ioabohkă: „Na kăr tukă xolli anda o kărdimos kadoa, kă e sabia peravel kana iekhăs, kana avrăs; mar e četatea zorasa, thai perav la. Thai tu, mušar les!”
26 E romni le Uriasti ašundea kă lako rom mullosas, thai ruia pala pehko rom.
27 Kana nakhle ăl des le jelimahkă, o David tradea te lela, thai leala ande pehko khăr. Oi sas lehkă romni, thai kărdea lehkă ăkh šeau.
O kărimos le Davidohko či čeaileas le Raies.
David comite adulter cu Batșeba
1 La începutul anului, pe vremea când ieșeau regii la luptă , David l-a trimis la război pe Ioab, împreună cu slujitorii săi și cu tot Israelul. Ei i-au distrus pe fiii lui Amon și au asediat Raba. David însă rămăsese la Ierusalim.
2 Într-o seară, regele s-a ridicat din patul său și se plimba pe acoperișul palatului. De pe acoperiș a văzut o femeie foarte plăcută la înfățișare, care se îmbăia. 3 David a trimis pe cineva să afle cine este femeia și i s-a spus că este Batșeba, fata lui Eliam și soția hititului Urie. 4 David a trimis niște mesageri ca s-o aducă la el. Ea a venit la el și el s-a culcat cu ea (ea tocmai se curățise de necurăția ei). Apoi ea s-a întors acasă. 5 Femeia a rămas însărcinată și a trimis să-l înștiințeze pe David, zicând: „Sunt însărcinată!“.
6 Atunci David i-a transmis lui Ioab: „Trimite-mi-l pe hititul Urie!“. Și Ioab l-a trimis pe Urie la David. 7 Când a sosit Urie la David, acesta l-a întrebat despre starea lui Ioab, despre starea poporului și despre desfășurarea războiului.
8 Apoi David i-a zis lui Urie:
‒ Du-te acasă și spală-ți picioarele!
Urie a ieșit din palatul regelui, iar după el a fost trimis un dar din partea regelui. 9 Urie însă n-a coborât acasă, ci s-a culcat la intrarea în palat, alături de toți slujitorii stăpânului său. 10 L-au înștiințat pe David, zicând: „Urie n-a coborât acasă“.
Atunci David i-a zis lui Urie:
‒ Oare nu vii din călătorie? De ce n-ai coborât acasă?
11 Urie i-a răspuns lui David:
‒ Chivotul, cei din Israel și cei din Iuda stau în corturi, iar stăpânul meu, Ioab, și slujitorii stăpânului meu și-au așezat tabăra în câmp. Cum aș putea deci să merg acasă să mănânc, să beau și să mă culc cu soția mea? Viu ești tu și viu este sufletul tău că nu voi face un asemenea lucru.
12 David i-a zis:
‒ Rămâi și astăzi aici, iar mâine te voi trimite înapoi.
Urie a rămas în Ierusalim în acea zi și în ziua următoare. 13 David l-a invitat să mănânce și să bea împreună cu el și l-a îmbătat. Seara însă, Urie a ieșit să se culce în patul său, alături de slujitorii stăpânului său, și n-a coborât acasă.
David, vinovat de moartea lui Urie
14 În dimineața următoare, David i-a scris o scrisoare lui Ioab și i-a trimis-o prin Urie. 15 În ea a scris: „Trimiteți-l pe Urie în linia întâi, unde lupta este mai crâncenă, și apoi retrageți-vă de lângă el ca să fie lovit și să moară“.
16 Așadar, în timp ce asedia cetatea, Ioab l-a așezat pe Urie într-un loc unde știa că sunt bărbați viteji. 17 Bărbații cetății au ieșit și s-au luptat cu Ioab. Au căzut câțiva din popor, dintre slujitorii lui David, și a murit și hititul Urie.
18 Apoi Ioab a trimis un om la David ca să-l înștiințeze despre toate lucrurile privitoare la luptă. 19 Și i-a poruncit mesagerului, zicând: „Când vei termina de istorisit regelui lucrurile privitoare la luptă, 20 dacă regele se va mânia și te va întreba: «De ce v-ați luptat atât de aproape de cetate? Nu v-ați dat seama că vor arunca săgeți de pe zid? 21 Cine l-a ucis pe Abimelek, fiul lui Ierub-Beșet? Nu o femeie care a aruncat asupra lui, de pe zid, piatra de sus a unei mori, astfel că el a murit la Tebeț? De ce v-ați apropiat, așadar, de zid?», atunci să-i spui: «Slujitorul tău, hititul Urie, a murit și el»“.
22 Mesagerul a plecat și, ajungând la David, i-a istorisit tot ceea ce îl trimisese Ioab să-i spună .
23 Mesagerul i-a zis lui David:
‒ Oamenii aceia au fost mai puternici decât noi. Au ieșit împotriva noastră în câmpie și noi i-am respins până la intrarea porții cetății, 24 dar arcașii au tras de pe zid asupra slujitorilor tăi și unii dintre slujitorii regelui au murit. A murit și slujitorul tău, hititul Urie.
25 Atunci David i-a zis mesagerului:
‒ Așa să-i spui lui Ioab: „Să nu te întristeze lucrul acesta, căci sabia devorează când pe unul, când pe altul. Intensifică lupta împotriva cetății și distruge-o“. Încurajează-l în felul acesta.
26 Soția lui Urie a auzit că soțul ei, Urie, a murit, și l-a jelit pe stăpânul ei. 27 După ce a trecut perioada de jale, David a trimis după ea și a adus-o în palatul lui. Ea i-a devenit soție și i-a născut un fiu.
Fapta comisă de David a fost rea în ochii Domnului.