O Ioab tradel kha juwlea andoa Tekoa koa Davido.
1 O Ioab, o šeau la Çeuriako, lea sama kă o illo le thagarehko sas astardo dorostar pala o Absalomo.
2 Tradea te anel lehkă anda e Tekoa khă juwli jeanglini, thai phendea lakă: „Kărdeo khă roves, thai xureau tu andel çoale la jaleakă; na makh tu zetinosa, thai au sar khă juwli kai dă but čiro rovel pala khă mullo.
3 Te jeas kadeadar koa thagar, thai te des lehkă duma kadea.” Thai o Ioab phendea lakă so trăbulas te phenel.
4 E juwli kadea andai Tekoa găli te del duma le thagarehkă. Peli le mosa pe phuw, bandi'li, thai phendea: „Thagarîna, skăpisar ma!”
5 O thagar phendea lakă: „So sî tu?” Oi dea les anglal: „E, sîm phiwli, o rom muŕo mullo!
6 Ti roaba sas la dui šeave; lidui xaline pe po kîmpo, thai nas khonikh te ankalave'le; iekh maladea le kolavrăs, thai mudardea les.
7 Thai dikta kă sai familia vazdea pe pa ti roaba, phendindoi: „Ankalau avri le mudarditores pehkă phralehko! Kamas te mudaras les, anda e čivava pehkă phralesti kai mudardea les; kamas te xasaras i orta le mandimatores!” On mudarăna kadea i i o ambral kai mai ašel, kaste na mekăn mîŕă romehkă či khă anau thai či avimos juvindo po mui la phuweako.”
8 O thagar phendea la juwleakă: „Jea khără. Daua mothodimata diklimasa tute.”
9 E juwli andai Tekoa phendea le thagarehkă: „Pa mande, thagarina, muŕo rai, thai poa khăr mîŕă daddehko te perăl sai doši; o thagar thai o skamin lehko le raimahko te na aveles khanči dukhadimahko.”
10 O thagar phendea: „Te dela duma varekon pa tute, te anes les mande, thai či mai lela pe tutar.”
11 Oi phendea: „Te anel pehkă godi o thgar le Raiestar, le Devllestar tirăstar, andoa ambolditorii le ratehko te na barearăl o nasulimos, thai te na xasaol pe muŕo šeau!” Thai o phendea lakă: „Juvindo sî o Rai, kă ăkh firo ball andoa šero te šeavehko či perăla pe phuw!”
12 E juwli phendea: „Mekh tea roaba te mothol khă orba le raiehkă mîŕăhkă, le thagarehkă.” Thai o phendea: „De duma!”
13 E juwli phendea: „Anda soste des tu godi kadea tu dikhlimasa koa poporo le Devllehko, kă či anklel orta anda le divanuri le thagarehkă kă o thagar sî i sar došalo kana či akharăl parpale kodoles kai našadea les?
14 Trăbul biathadimahko te meras, thai avasa sar varesar paia šordine pe phuw, kai či mai tiden pe. O Dell či lel e čivava, thai kamel ka o našlitorii te na ašel našado angla Leste.
15 Akana, kana avilem te phenau kadala divanuri le thagarehkă, o rai muŕo, avilem anda kă o poporo darardea ma. Thai e roaba tiri phendea: „Kamau te dau duma le thagarehkă; daštila pe kă o thagar kărăla so phenela lesti roaba.
16 E, o thgar ašunela pehka roaba, kaste skăpil andoa vast kolengo kai roden te xasarăn ame, man thai mîŕî šaves, le mandimatastar le Devllehkărăstar.”
17 E roaba tiri phendea: „O divano le raiehko le thagarehko mîŕăhko te del ma xodinimos. Kă o rai muŕo thagar sî sar îkh înjero le Devllehko, gata te ašunel o mišto thai o nasul. Thai o Rai, o Dell tiro, te avel tusa.”
18 O thgar dea anglal, thai phendea la juwleakă: „Na garau mangă so pušaua tu.” Thai e juwli phendea: „Te del duma o rai muŕo o thagar!”
19 O thagar phendea atunčiara: „Ta na o vast le Ioabahko nai o tusa ande buti kadea sa?” Thai e juwli dea anglal: „Juvindo sî teo duxo, thagarina, muŕo rai, kă nai daštimasa či khă dimosrigate či ande čeači či ande bičeči kata sa so phendea o rai muŕo o thagar. Pe čečimaste, o robo tiro o Ioab mothodea mangă, thai thodea ando mui tea roabakă sa kadala divanuri.
20 Kaste del khă dikhlimos aver la buteakă, kărdea teo robo e buti kadea.Ta o rai muŕo sî sa kaditi dă xarano sar i khă înjero le Devllehko, kaste na prinjeanel sa so kărdeol pe phuw.”
O Absalom sî iertime thai andino parpale.
21 O thagar phendea le Ioabohkă: „Dikta, kamau te kărăs e buti kadea; kadeadar jea, thai an parpale le tărne Absalomos.”
22 O Iobab pelo le mosa pe phuw, rudisa'lo thai deadumadămišto le thagares. Pala kodea phendea: „O robo tiro prinjeanel ades kă lem nakhluimos angla tute, thagarina, muŕo rai, anda kă o thagar kărăl buti pala o divano pehkă robohko.”
23 O Iobab ušti'lo, thai teleardea ando Ghešuro, thai andea le Absalomos parpale ando Ierusalimo.
24 Ta o thagar phendea: „Te jeal ande pehko khăr, thai te na dikhăl muŕo mui.” Thai o Asalomo gălo ande pehko khăr, thai či dikhlea o mui le thagarehko.
25 Nas manuši ande soa Israelo kadea ašundo ando dičimos le šukarimahko lehko; dă andai talpa le pînŕăsti ji ando krešteto le šerăhko, nas les či khă rimomos.
26 Kana mîŕavelas pehko šero – thai mîŕavelas les ande sako bărši, anda kă le ball sas lehkă phară – o pharimos le ballengă pa lehko šero sas dă dui šella siklea palai tol le thagaresti.
27 Le Absalomohkă kărdi'le lehkă trin šeave, thai khă šei, dinianau, Tamar, kai sas khă juwli šukar koa tipo.
28 O Absalom bešlo dui bărši ando Ierusalimo, bi te dikhăl o mui le thagarehko.
29 Pala kodea akhardea le Ioabos, te tradel les koa thagar: ta o Iobab či kamblea te avel leste. Akhardea les o duitodata; thai o Iobab sa či kamblea te avel.
30 O Absalom atunčeara phendea pehkă kanditorengă: „Dikhăn, e phuw le Ioabosti sî paša mîŕî; sî les pe leste orzo; jean thai thon lehkă iag.” Thai le kanditorea le Absalomohkă thodine iag le kîmpohkă.
31 O Iobab ušti'lo thai gălo koa Absalom khără. Thai phendea lehkă: „Anda soste thodean te kanditoren te den iag mîŕă kîmpos?”
32 O Absalom dea anglal le Ioabos: „Dikta, tradem tukă orba thai phendem tukă: „Av koče, thai tradaua tu koa thagar te phenes lehkă: „Anda soste ambolde ma andoa Ghešuro? Sahkă avel mai mišto anda mande te avau i akana oče. Kamau akana te dikhau o mui le thagarehko; thai kana sî vokh bilašimos ande mande, te mudarăl ma.”
33 O Iobab gălo koa thagar, thai phendea lehkă e buti kadea. Thai o thagar akhardea le Absalamos, kai avilo leste thai šudea pe le mosa kai phuw angla leste. O thagar čiumidea le Asalomos.
Femeia iscusită din Tekoa
1 Ioab, fiul Țeruiei, și-a dat seama că inima regelui tânjea după Absalom. 2 El a trimis pe cineva la Tekoa și a adus de acolo o femeie înțeleaptă. Ioab i-a zis femeii: „Te rog, prefă-te că bocești, îmbracă-te în haine de bocet și nu te unge cu ulei. Să arăți ca o femeie care de multe zile bocește pentru un mort. 3 Așa să te duci la rege și să-i vorbești cum te voi învăța eu“. Și Ioab i-a făcut cunoscut femeii ce avea de spus.
4 Când femeia din Tekoa a ajuns la rege, s-a aruncat cu fața la pământ, s-a închinat și i-a zis:
‒ Ajută-mă, o, rege!
5 Regele i-a zis:
‒ Ce ți s-a întâmplat ?
Ea a răspuns:
‒ Vai, sunt o femeie văduvă. Soțul meu a murit. 6 Slujitoarea ta avea doi fii care, într-o zi , se băteau pe câmp și nu era nimeni acolo care să-i despartă, astfel că unul l-a lovit pe celălalt și l-a omorât. 7 Acum, iată că tot clanul s-a ridicat împotriva slujitoarei tale, zicând: „Predă-ni-l pe cel care și-a ucis fratele, ca să-l omorâm, căci i-a luat viața fratelui său. Îl vom nimici și pe moștenitor!“. Ei vor stinge astfel singurul cărbune care mi-a mai rămas, lăsându-l pe soțul meu fără nume și fără moștenitor pe fața pământului.
8 Regele i-a zis femeii:
‒ Du-te acasă. Voi da porunci cu privire la tine.
9 Femeia din Tekoa i-a zis regelui:
‒ O, rege, stăpânul meu, asupra mea și asupra familiei tatălui meu să fie nelegiuirea. Iar regele și tronul lui să rămână fără vină.
10 Regele a zis:
‒ Dacă cineva va vorbi împotriva ta, adu-l la mine și nu se va mai atinge de tine.
11 Ea a zis:
‒ Fie ca regele să-și aducă aminte de Domnul, Dumnezeul tău, pentru ca să-l împiedice pe răzbunătorul sângelui să mărească prăpădul. Astfel, ei nu-l vor nimici pe fiul meu.
El a zis:
‒ Viu este Domnul că niciun fir de păr din capul fiului tău nu va cădea la pământ.
12 Atunci femeia a zis:
‒ Dă voie, te rog, slujitoarei tale să-i spună ceva stăpânului meu, regele.
El i-a răspuns:
‒ Vorbește.
13 Femeia a zis:
‒ De ce ai plănuit un astfel de lucru împotriva poporului lui Dumnezeu? Pentru că, din înseși vorbele lui, regele se face vinovat neaducându-l înapoi pe cel pe care l-a alungat. 14 În ceea ce ne privește, asemenea unor ape care cad pe pământ și nu se mai adună, așa vom muri cu toții. Dumnezeu însă nu ia viața, ci dimpotrivă, plănuiește căi prin care cel alungat să se poată întoarce la El. 15 De aceea am venit să-i vorbesc despre lucrul acesta stăpânului meu, regele, pentru că poporul m-a făcut să mă tem. Slujitoarea ta și-a zis: „Să-i vorbesc regelui; poate el va îndeplini cererea slujitoarei sale. 16 Poate că regele va asculta și o va scăpa pe slujitoarea sa din mâna celui ce vrea s-o nimicească, pe ea și pe fiul ei, din moștenirea lui Dumnezeu“. 17 Acum, slujitoarea ta spune: „Fie să-mi aducă pace cuvintele stăpânului meu, regele! Căci stăpânul meu, regele, este ca un înger al lui Dumnezeu, știind să înțeleagă binele și răul. Fie ca Domnul, Dumnezeul tău, să fie cu tine!“.
18 Regele a răspuns și i-a zis femeii:
‒ Te rog să nu-mi tăinuiești răspunsul la întrebarea pe care ți-o voi pune.
Femeia i-a zis:
‒ Să întrebe stăpânul meu, regele.
19 Regele i-a spus:
‒ Oare nu este mâna lui Ioab cu tine în toate acestea?
Femeia i-a răspuns:
‒ Viu este sufletul tău, o, rege, stăpânul meu, că nimeni nu se poate abate nici la dreapta, nici la stânga de la tot ceea ce a zis stăpânul meu, regele. Într-adevăr, slujitorul tău, Ioab, mi-a poruncit și tot el a pus în gura slujitoarei tale toate aceste cuvinte. 20 Slujitorul tău, Ioab, a făcut acest lucru pentru a schimba situația. Însă stăpânul meu are o înțelepciune precum a unui înger al lui Dumnezeu, cunoscând tot ce se petrece în țară.
21 Regele i-a zis atunci lui Ioab:
‒ Iată, voi face lucrul acesta! Du-te deci și adu-l pe tânărul Absalom.
22 Ioab s-a aruncat cu fața la pământ, s-a închinat și l-a binecuvântat pe rege.
El a zis:
‒ Astăzi, slujitorul tău știe că a găsit bunăvoință înaintea stăpânului meu, regele, fiindcă regele a făcut după cuvântul slujitorului său.
Absalom se întoarce la Ierusalim
23 Ioab s-a ridicat, a plecat la Gheșur și l-a adus înapoi pe Absalom la Ierusalim. 24 Dar regele a zis: „Să se ducă în casa lui și să nu-mi vadă fața!“. Absalom s-a întors astfel acasă la el și nu a văzut fața regelui.
25 În tot Israelul nu era niciun om atât de lăudat pentru frumusețea lui, așa cum era Absalom. Din creștetul capului și până la talpa piciorului nu se găsea nicio infirmitate în el. 26 Când își tundea părul – și-l tundea în fiecare an căci devenea prea greu să-l poarte – acesta cântărea două sute de șecheli, potrivit greutății regale.
27 Lui Absalom i s-au născut trei fii și o fată, al cărei nume era Tamar. Aceasta era o femeie frumoasă la înfățișare. 28 Absalom a locuit doi ani în Ierusalim fără să vadă fața regelui. 29 Apoi Absalom l-a chemat pe Ioab ca să-l trimită la rege, însă acesta n-a vrut să vină. A trimis a doua oară după el, dar tot n-a vrut să vină. 30 Atunci Absalom le-a zis slujitorilor săi: „Terenul lui Ioab este aproape de al meu și are semănat orz pe el. Mergeți și dați-i foc“. Astfel, slujitorii lui Absalom au dat foc terenului.
31 Aflând acest lucru , Ioab s-a ridicat, s-a dus acasă la Absalom și l-a întrebat:
‒ De ce slujitorii tăi au dat foc terenului meu?
32 Absalom i-a răspuns lui Ioab:
‒ Iată, am trimis după tine, zicând: „Vino aici ca să te trimit la rege să-i spui: «De ce am venit din Gheșur? N-ar fi fost mai bine pentru mine să fi rămas acolo?»“. Acum, lasă-mă să văd fața regelui, iar dacă este vreo vină în mine, atunci să mă omoare!
33 Ioab s-a dus la rege și l-a înștiințat. Atunci regele l-a chemat la el pe Absalom. Acesta a venit la rege, s-a plecat cu fața la pământ înaintea lui, iar regele l-a sărutat pe Absalom.