O Timotei. O dikhlimos le Pavelohko.
1 Palal, o Pavelo gălo andel Derbe thai ande Listra. Thai dikta kă oče sas khă jeno, kai bušolas Timotei, o šeau kha iudeiako pateamno thai khă daddehko Greko.
2 Le phral andai Listra thai andai Ikonia denas les duma dă mišto.
3 O Pavel kamblea te lel les pesa; thai, pala so lea les, šindealesroata, andai zan le Iudeiendi, kai sas ande kodola thana; kă saoŕă jeanenas kă lehko dadd sas Greko.
4 Ta kana nakhălas andal četăçi, sîkavelas le phralen te arakhăn le phendimata le apostolengă thai le phurăngă andoa Ierusalimo.
5 Le khăngărea zureonas ando pateaimos, thai buteonas des desăsa.
6 Anda kă sas atărdearde le Sfîntone Duxostar te vestin o Divano ande Asia, nakhline andai phuw la Frigiati thai la Galaçiati.
7 Arăslindoi paša e Misia, lašarănas pe te šon pe ande Bitinia; ta o Duxo le Isusoko či meklea le.
8 Nakhline atunčeara andai Misia, thai uliste ande Troa.
9 Reate, o Pavelo sas les khă dičimos: khă manuši andai Mačedonia bešelas ande pînŕănde thai kărdea lehkă kakoa rudimos: „Nakh ande Mačedonia, thai kande ame!”
10 Pala o dičimos kadoa le Pavelohko, rodeam iekhatar te jeas ande Mačedonia, kă ateardeam kă o Rai akharăl ame te dasduma e LašiVestea.
O Pavelo andel Filipi. E Lidia.
11 Pala so teleardeam andai Troa, găleam le berosa orta ande Samotračia, thai o duito des atărdileam ando Neapolis.
12 Dă oçal găleam andel Filipi, kai sî e mai anglal četatea andakh phuw la Mačedoniati, thai ăkh kolonia romanendi. Ande četatea kadea ašileam varesar des.
13 Ando des le Savatohko ankăsteam avri poa udar la četateako, paša khă nanilaši, kai pateasas kă arakhadeolas ăkh than rudimahko. Bešleam tele, thai deam duma le juwleangă, kai sas tidine saoră.
14 Iekh anda lende, dinianau Lidia, bitinditoarea phanrunimatati, anda e četatea Tiatira, sas khă juwli daraii le Devllestar, thai ašunelas. O Rai pîtărdea lako illo, kaste lel godi ka kola so phenelas o Pavelo.
15 Pala so sas boldi, oi thai lako khăr, rudisardea ame thai phendea amengă: „Kana dinenma pateamni le Raiesti, šon tume thai ašen ande muŕo khăr.” Thai zureardea me te šoas ame.
Khă kanditoarea Drabarni. O phandaitorii andoa Filipi.
16 Ta kana jeasas ando than le rudimahko, ankăstea amengă anglal khă kanditoarea, kai sas la khă duxo drabarimahko. Andoa drabarimos, oi anelas but mandin lakă barăngă.
17 E kanditoarea kodea lea pe pala o Pavelo thai pala amende, thai çîpilas: „Le manuši kadala sî le kanditorea le Devllehkă Kolehkă le But Barăhkă thai on vestin o drom le skăpimahko.”
18 Kadea kărdea oi čiro dă mai but des. O Pavelo, xoleariko, amboldinisai'lo, thai phendea le duxohkă: „Ando Anau le Isus Kristosohko mothoau tukă te ankles anda late.” Thai ankăsto orta ando čeaso kodoa.
19 Kana dikhline le bară ka kanditoareakă kă gălitar e bax lengă mandimasti, thodine o vast po Pavelo thai po Sila thai çîrde le ande piaça angla le maibară.
20 Dine le po vast le maibarăngo, thai phendine: „Le manuši kadala biujearăn e četatea; kă sî varesar Iudeia,
21 kai vestin varesar anglunimata, save ame, le Romaia či trăbul či te las le, či te jeas pala lende.”
22 O norodo vazdinisai'lo i o pe lende, thai le krisînitorea thodine te çîrden le gada pa lende, thai mothodine te marăn le ăl ŕaiança.
23 Pala so dine le but mardimata, šude le ando phandaimos, thai dine le ando arakhaimos le phanditorehko te arakhăle mišto.
24 O phandaditorii, sar iekh kai leasas khă kadea mothodimos, šudea le ando phandaimos dă andral, thai phanglea lengă pînŕă andel bučiumi.
25 Karing o maškar la reateako, o Pavel thai o Sila rudinas pe, thai dilabanas dilea lăudimahkă le Devllehkă; ta kukola le phandade ašunenas le.
26 Andakhdata, kărdi'lo khă baro isdraimos phuweako, kadea kă mištisaile ăl temelii le phandaimahkă. Ăkhdata, pîtărdile sa le udara, thai le phanglimata sogodengă pîtărdile.
27 O phandaditorii ušti'lo; thai, kana dikhlea kă le udara le phandadimahkă sî pîtărde, ankaladea e sabia, thai sas te mudarăl pe, kă patealas kă kola le phandade našline.
28 Ta o Pavelo çîpisardea muiesa zuralesa: „Te na kărăs tukă či khă nasul, kă saoŕă sam koče.”
29 Atunči o phanditatorii manglea khă momelli, xuti'lo andră, thai, isdraindoi daratar, šudea pe kal pînŕă le Pavelohkă thai le Silahkă;
30 ankaladea le avri, thai phendea lengă: „Raiale, so trăbul te kărau kaste avau skăpime?”
31 O Paveo thai o Sila dine les anglal: „Patea ando Rai o Isuso, thai avesa skăpime tu thai teo khăr.”
32 Thai vestisarde lehkă o Divano le Raiehko, kaditi lehkă sode i sa kukolengă anda lehko khăr.
33 O phandaditorii lea le pesa, orta ando čeaso kodoa andai reat, xaladea lengă šindimata, thai sas boldo iekhatar, o thai sa lehkă.
34 Pala so nigărdea le ando khăr, thodea lengă skafidi, thai bukurisa'lo sa pehkă khărăsa kă pateaia ando Dell.
O Pavel thai o Sila slobozea.
35 Kana kărdi'lo o des, le krisînitorea tradine kolen kai phiravenas le ŕaia, te phenen le phanditorehkă: „De drom le manušengă kodolengă.”
36 Thai o phanditorii phendea le Pavelohkă kadala divanuri: „Le krisîbnitorea tradine te den pe tumengă drom; ta akana, anklen avri, thai jean tumengă pačeasa.”
37 Ta o Pavelo phendea lengă: „Pala so mardine ame le ŕaiança angla saoŕă, bi te avas krisînime, ame, kai sam romaia, šudine ame ando phandaimos, thai akana ankalaven ame avri čioreal! Či jeal kadea! Te aven on korkoŕo te ankalaven ame avri!”
38 Kodola kai phiravenas le ŕaia, phendine kadala divanuri le krisînitorengă. Kadala daraile, kana ašundine kă sî romaia.
39 Le krisînitorea avile te atărdearăn le, ankalade le avri andoa phandaimos, thai rudisarde le te jeantar andai četatea.
40 On ankăstine andoa phandaimos, thai šute pe ando khăr la Lidiako, thai, pala so dikhline thai zurearde le phralen, telearde.
Timotei îi însoțește pe Pavel și Silas
1 Pavel a venit în Derbe și apoi în Listra. Și iată că acolo era un ucenic pe nume Timotei, fiul unei iudeice credincioase, dar al cărui tată era grec. 2 El avea o bună mărturie printre frații din Listra și Iconia. 3 Pavel a vrut să-l ia cu el în călătorie, așa că, după ce l-a luat, l-a circumcis, din cauza iudeilor care erau în acele locuri. Căci toți știau că tatăl lui era grec. 4 În timp ce treceau prin cetăți, îi îndemnau pe frați să păzească hotărârile care fuseseră luate de apostolii și bătrânii din Ierusalim. 5 Bisericile se întăreau în credință și creșteau la număr în fiecare zi.
Vedenia lui Pavel cu bărbatul macedonean
6 Fiindcă au fost opriți de Duhul Sfânt să predice Cuvântul în Asia, au trecut prin regiunea Frigiei și Galatiei. 7 Când au ajuns lângă Misia, au încercat să se ducă în Bitinia, dar Duhul lui Isus nu le-a dat voie. 8 Au trecut deci prin Misia și s-au dus la Troa. 9 În timpul nopții, Pavel a avut o vedenie: un bărbat macedonean stătea în picioare și-l ruga: „Treci în Macedonia și ajută-ne!“. 10 După ce Pavel a avut vedenia, am căutat imediat să ne ducem în Macedonia, înțelegând că Dumnezeu ne-a chemat să le vestim Evanghelia.
În Filipi
11 Am pornit pe mare din Troa și ne-am îndreptat direct spre Samotracia. În ziua următoare am plecat spre Neapolis, 12 iar de acolo spre Filipi, care este cea dintâi cetate din acea regiune a Macedoniei și totodată o colonie. În cetatea aceasta am rămas câteva zile. 13 În ziua de Sabat am ieșit dincolo de poarta cetății , lângă un râu, unde credeam că se află un loc de rugăciune. Ne-am așezat și le-am vorbit femeilor care se adunaseră acolo . 14 O anumită femeie pe nume Lidia, vânzătoare de purpură din cetatea Tiatira și devotată lui Dumnezeu, asculta și ea. Domnul i-a deschis inima ca să urmărească cu atenție cele spuse de Pavel. 15 După ce ea și familia ei au fost botezați, Lidia ne-a rugat, zicând: „Dacă voi considerați că sunt credincioasă Domnului, veniți și rămâneți în casa mea!“. Și ne-a înduplecat.
Pavel și Silas în închisoare
16 Într-o zi , în timp ce ne duceam spre locul de rugăciune, ne-a întâlnit o sclavă care avea în ea un duh de divinație și care, prin ghicire, aducea mult câștig stăpânilor ei. 17 Ea mergea după Pavel și după noi și striga: „Acești oameni sunt slujitori ai Dumnezeului celui Preaînalt și ei vă vestesc calea mântuirii!“. 18 Așa a făcut ea timp de mai multe zile. Atunci Pavel, supărat, s-a întors și i-a zis duhului: „Îți poruncesc în Numele lui Isus Cristos să ieși din ea!“. Și a ieșit chiar în ceasul acela. 19 Când stăpânii ei au văzut că speranța lor de câștig s-a dus, i-au apucat pe Pavel și pe Silas și i-au târât în piața publică, înaintea conducătorilor. 20 I-au adus înaintea magistraților și au zis: „Oamenii aceștia ne tulbură cetatea! Sunt iudei 21 și vestesc niște obiceiuri pe care nouă, romanilor, nu ne este permis nici să le primim, nici să le practicăm!“. 22 Mulțimea s-a ridicat și ea împotriva lor, iar magistrații le-au sfâșiat hainele și au poruncit să fie bătuți cu nuiele. 23 După ce le-au dat multe lovituri, i-au aruncat în închisoare, poruncind gardianului să-i păzească bine. 24 Primind un astfel de ordin, gardianul i-a aruncat în carcera închisorii și le-a legat picioarele în butuci.
25 Pe la miezul nopții, Pavel și Silas se rugau și-I cântau imnuri lui Dumnezeu, iar ceilalți deținuți îi ascultau. 26 Deodată a avut loc un cutremur atât de mare, încât s-au clătinat temeliile închisorii. Toate ușile s-au deschis dintr-odată și fiecăruia i s-au dezlegat lanțurile. 27 Gardianul închisorii s-a trezit și, când a văzut că ușile închisorii erau deschise, și-a scos sabia ca să se omoare, crezând că deținuții au fugit.
28 Pavel însă a strigat cu glas tare:
‒ Să nu-ți faci niciun rău, căci suntem toți aici!
29 Atunci gardianul a cerut făclii, s-a repezit înăuntru și a căzut tremurând înaintea lui Pavel și a lui Silas.
30 Apoi, conducându-i afară, a zis:
‒ Domnilor, ce trebuie să fac ca să fiu mântuit?
31 Ei i-au răspuns:
‒ Crede în Domnul Isus și vei fi mântuit, tu și familia ta!
32 Și i-au predicat Cuvântul Domnului atât lui, cât și tuturor celor din casa lui. 33 Chiar la ora aceea din noapte, gardianul închisorii i-a luat și le-a spălat rănile. Apoi au fost botezați imediat, el și toți ai lui. 34 După aceea i-a dus în casa lui și le-a pus masa. Și s-a bucurat foarte mult, împreună cu toți cei din casa lui, pentru că a crezut în Dumnezeu.
35 Când s-a făcut ziuă, magistrații i-au trimis pe ofițeri să-i spună gardianului : „Eliberează-i pe oamenii aceia!“.
36 Gardianul închisorii i-a transmis lui Pavel următoarele cuvinte:
‒ Magistrații au trimis ordin să fiți eliberați! Acum, deci, ieșiți și duceți-vă în pace!
37 Însă Pavel le-a zis ofițerilor :
‒ Ne-au bătut în public, fără să fim judecați, pe noi care suntem cetățeni romani, ne-au aruncat în închisoare, iar acum vor să ne alunge pe ascuns? În niciun caz! Să vină ei înșiși să ne ducă afară!
38 Ofițerii au transmis aceste cuvinte magistraților. Aceștia s-au temut când au auzit că ei erau cetățeni romani 39 și au venit să-i liniștească. I-au condus afară și i-au rugat să plece din cetate. 40 Au ieșit din închisoare și s-au dus la Lidia, iar după ce i-au văzut și i-au încurajat pe frați, au plecat.