O Pavelo ando Tesaloniko.
1 O Pavel thai o Sila nakhline andoa Amfipoli thai Apolonia, thai avile ando Tesaloniko, kai sas khă khăngări le Iudeiendi.
2 O Pavelo, pala pehko năravo, šutea pe andră ande khăngări. Trin des Savatohkă dea duma lença anda le LillaleDevlehkă,
3 sîkadindoi thai phendindoi lengă, kă o Kristoso trăbulas te kăznil thai te juvindil andal mulle. „Thai kadoa Isuso, kai vestiu tumengă Les me,” phenelas o „sî o Kristoso.”
4 Unii anda lende, thai khă baro butimos Grekurengo darane le Devllestar, thai but juwlea ašhundea pateaine, thai nakhle ande rig le Pavelosti thai le Silasti.
5 Ta le Iudeia kai či pateaine, xoleatar, line pesa varesar manuši bi bătăkuiehko andoa butimos, kărdine mui, thai vazdine e četatea. Šute pe poa khăr le Iasonohko, thai rodenas le Pavelos thai le Silas, kaste anen le avri koa norodo.
6 Anda kă či arakhline le, çîrde le Iasonos thai varesarăn phralen angla le krisînitorea la četateakă, thai çîpinas: „le manuši kadala kai amboldine e lumea, avile i koče,
7 thai o Iasono lea le peste. On saoŕă kărăn buti pa le mothodimata le Čezarohkă, thai phenen kă sî aver Thagar: o Isus.”
8 Anda kadala orbe, le Iudeia biujearde o norodo thai le krisînitoren la četateakărăn,
9 kai dine drom le Iasonos thai le kolavrăn, numai pala so line lendar khă sumadi.
O Pavelo ande Berea.
10 Le phral tradine iekhatar, reate, le Pavelos thai le Silas ande Berea. Kana arăsle, šute pe ande khăngări le Iudeuendi.
11 Le Iudeia kadala sas le khă illo mai lašo sar kukola anda o Tesaloniko. Line o Divano sa le dragosa, thai rodenas o LillleDevllehko ande sako des, kaste dikhăn kana so phenelas pe lengă, sî kadea.
12 But anda lende thai anda le juvlea bravalea le Grečengă, thai but murši pateaine.
13 Ta le Iudeia anda o Tesaloniko, kana ašundine kă o Pavelo vestilas o Divano le Devllehko i ande Berea, aviline oče, kaste biujearăn thai te vazden le noroaden.
14 Atunči le phral telearde iekhatar le Pavelos pe marea; o Sila thai o Timotei ašile ande Berea.
O Pavel ande Atena. O dimosduma.
15 Kola kai avile sas le Pavelosa, nigărde les ji ande Atena.Pala kodea amboldi le, kărdimasa te nigrăn le Sialhkă thai le Timoteiehkă mothoimos te aven sode mai iekhatar leste.
16 Ta kana ajukărălas le o Pavelo ande Aten sa, xoleaolas lehko duxo koa dičimos kadala četateako pherdo idolea.
17 Ande khăngări bešelo dă divano le Iudeiença thai le manušença darane le Devllestar, ta ande piaça bešelas dă divano ande sako des kolença kai arakhălas le.
18 Iekh anda le filozofurea le epikurienea thai stoičia šute pe dă divano lesa. Thai iekh phenenas: „So kamel te phenel o manuši kai či mai atărdeol kadoa?” Aver, kana ašunde les kă vestil le Isusos thai o juvindimos, phenenas: „Fal kă vestil varesar devla biprinjeande.”
19 Atunči line les, thai nigărde les ando Areopago, thai phendine: „Dašti te jeanas sao sî kadoa sîkaimos neo, kai vestis les tu?
20 Anda kă tu anes amengă vareso bijeanglo koa ašundimos.Kamasa ta te jeanas so sî kadoa.”
21 Kă sa le Atenienea thai le străinurea, kai bešenas ande Atena, či nakhavenas pehko čiro khančesa aver vareso numai te phenen or te ašunen vareso neo.
22 O Pavelo bešlo ande pînŕănde ando maškar le Aeropagăhko, thai phendea: „Romale Atenienea! Ande sal dikhlimata arakhau tume but pateaimahkă.
23 Kă, kana phirauas e četatea tumari thai dikhauas mai pašal ka le butea kai rudin tume, arakhlem orta i khă altari, pe sao sî ramome: „Khă Devllehkă biprinjeando!” Ei mišto, kodea so tume den pativ, kodea vesti tumengă me.
24 O Dell, kai kărdea e lumea thai sa so sî ande late, sî o Rai le čerehko thai la phuweako, thai či bešel ande le temple kărdine vastendar.
25 O nai kandino vastendar manušehkă, ta sar avilino Les trăbuimos varesohko, O, kai del saoŕăn čivava, phurdimos thai sal butea.
26 O kărdea sa le manušen, ankăste anda iekh korkoŕo, te bešen pe soa mui la phuweako; thodea lengă varesar čiruri thai thodea varesar phuwea lengă bešlimahkă,
27 ka on te roden le Devlles, thai te zoreaon te arakhăn Les asbaimasa, barem kă nai dur anda sakogodi anda amende.
28 Kă ande Leste same čivava, mištisauas thai sam, pala sar phendine i iekhi anda le poeturea tumară: „Sam anda o neamo lehko…”
29 Kadeadar, anda kă sam neamohko andoa Dell, či trăbul ame te pateas kă o Devllimos sî sakadea sar o sumnakai thai o rup or o baŕ o čioplime le buterimasa thai le xaraimsa le manuško.
30 O Dell na nikrăl sama le čirurendar le bijeanglimahkă, thai mothol akana sal manušengă dă orkatar te kăin pe;
31 anda kă thodea khă des, ande sao krisîni la e lumea pala o čeačimos, andoa Manuši, kai thodea Les anda kadea thai pa sao dea sal manušen khă sîkaimos kai nai bipateaimahko anda kă juvindisardea Les andal mulle…”
32 Kana ašundine on andoa juvindimos le mullengo, iekh asanas pehkă, ta aver phendine: „Pa kadala butea ašnasa tu averdata.”
33 Kadeadar, o Pavelo ankăsto anda lengo maškar.
34 Varesar iekh nakhline ande lesti rig, thai pateaine, ande kadala sas o Dionisia o Areopajito, khă juwli dinianau Damaris, thai aver andekhthan lença.
În Tesalonic
1 Au trecut prin Amfipolis și Apolonia și au venit în Tesalonic, unde se afla o sinagogă a iudeilor. 2 Așa cum obișnuia, Pavel a intrat în sinagogă și, de-a lungul a trei zile de Sabat, a discutat cu ei din Scripturi, 3 explicând și dovedind cu privire la Cristos că trebuia să sufere și să învie dintre cei morți și spunând : „Acest Isus, pe Care vi-L vestesc eu, este Cristosul!“. 4 Unii dintre ei, precum și o mare mulțime de greci devotați și nu puține femei de seamă, au fost convinși și li s-au alăturat lui Pavel și Silas. 5 Dar iudeii au devenit invidioși și, luând de prin piețe niște oameni răi, au format o gloată și au instigat cetatea. Au venit la casa lui Iason și i-au căutat pe Pavel și pe Silas ca să-i aducă afară la mulțime. 6 Pentru că nu i-au găsit, l-au târât pe Iason și pe alți câțiva frați înaintea conducătorilor cetății, strigând: „Cei care au răscolit lumea au venit și aici, 7 iar Iason i-a primit ca oaspeți! Toți aceștia lucrează împotriva decretelor lui Cezar, spunând că există un alt Împărat: Isus“. 8 Când mulțimea și magistrații au auzit aceste lucruri, s-au tulburat. 9 Apoi, după ce au primit de la Iason și de la ceilalți o garanție, le-au dat drumul.
În Bereea
10 Imediat ce s-a înnoptat, frații i-au trimis pe Pavel și pe Silas la Bereea. Când au sosit, s-au dus la sinagoga iudeilor. 11 Aceștia aveau un caracter mai ales decât cei din Tesalonic. Au primit Cuvântul cu mare entuziasm și cercetau Scripturile în fiecare zi, ca să vadă dacă lucrurile stăteau astfel. 12 Mulți dintre ei au crezut, inclusiv niște femei influente, de origine greacă, și nu puțini bărbați. 13 Însă, când iudeii din Tesalonic au aflat că Pavel a vestit Cuvântul lui Dumnezeu și în Bereea, au venit acolo ca să agite și să tulbure mulțimile. 14 Atunci frații l-au trimis imediat pe Pavel către mare, iar Silas și Timotei au rămas acolo. 15 Cei ce îl însoțeau pe Pavel l-au condus până la Atena. Apoi, după ce au primit o poruncă potrivit căreia Silas și Timotei trebuiau să vină cât mai repede la Pavel , au plecat înapoi .
În Atena
16 În timp ce Pavel îi aștepta în Atena, i s-a înfuriat duhul în el când a văzut că cetatea era plină de idoli. 17 Prin urmare, a început să poarte discuții în sinagogă cu iudeii și cu cei devotați lui Dumnezeu , iar în piață, în fiecare zi, cu cei ce se aflau pe acolo. 18 Unii dintre filozofii epicurieni și stoici au început să discute cu el.
Unii ziceau:
‒ Ce vrea să spună și palavragiul acesta?
Alții ziceau:
‒ Se pare că este un predicator al unor divinități străine!
Căci el vestea Evanghelia despre Isus și despre înviere.
19 Prin urmare, l-au luat și l-au dus la Areopag, zicând:
‒ Putem ști care este această învățătură nouă pe care o prezinți? 20 Căci tu ne aduci la cunoștință niște lucruri ciudate. Vrem deci să știm ce înseamnă acestea!
21 Toți atenienii și străinii care locuiau acolo nu-și petreceau timpul cu nimic altceva decât să spună sau să asculte ceva nou.
22 Pavel a stat în mijlocul Areopagului și a zis:
‒ Bărbați atenieni, în toate privințele văd că sunteți foarte religioși. 23 Căci, în timp ce treceam prin cetate și mă uitam la obiectele voastre de închinare, am găsit și un altar pe care era scris:
„Unui Dumnezeu Necunoscut“ .Ei bine, ceea ce voi respectați fără să cunoașteți, aceea vă vestesc eu! 24 Dumnezeul Care a făcut lumea și tot ce este în ea este Domnul cerului și al pământului; El nu locuiește în temple făcute de mâini 25 și nu este slujit de mâini omenești, ca și când ar avea nevoie de ceva, El, Care dă tuturor viață, suflare și toate lucrurile. 26 Dintr-un singur om , El a făcut fiecare neam de oameni, ca ei să locuiască pe toată fața pământului, hotărând anumite vremuri și stabilind granițele locuinței lor, 27 pentru ca ei să-L caute pe Dumnezeu și, poate, să-L și găsească, în timp ce bâjbâie după El, cu toate că nu este departe de niciunul dintre noi. 28 „Căci în El trăim, ne mișcăm și existăm“; sau , așa cum au spus și unii dintre poeții voștri: „Căci și noi suntem din neamul Lui“.
29 Deci, fiindcă suntem din neamul lui Dumnezeu, n-ar trebui să credem că dumnezeirea este asemenea aurului sau a argintului sau a pietrei, așadar o imagine făcută prin abilitatea și gândirea omului. 30 Dumnezeu a trecut cu vederea vremurile de ignoranță și poruncește acum tuturor oamenilor, de pretutindeni, să se pocăiască, 31 pentru că a hotărât o zi în care urmează să judece lumea cu dreptate, prin Omul pe Care L-a desemnat pentru aceasta, dându-le o dovadă tuturor despre aceasta prin faptul că L-a înviat dintre cei morți!
32 Când au auzit ei despre învierea dintre cei morți, unii au început să-și bată joc, dar alții au zis:
‒ Te vom asculta și altă dată cu privire la aceasta!
33 Atunci, Pavel a ieșit din mijlocul lor. 34 Însă unii dintre ei i s-au alăturat și au crezut. Între ei era și Dionisie areopagitul, o femeie pe nume Damaris și alții împreună cu ei.