O Pavelo lel pehkă lašimos lašo kata le jene Andoa Tiro.
1 Pala so çîrdeam ame andal vast lengă, teleardeam po pai, thai găleam orta ando Kos, o duito des ando Rodos, thai dă oçal ande Patara.
2 Arakhleam ăkh bero, kai sas les te nakhăl andai Feničia, ankăsteam ande leste, thai teleardeam.
3 Kana nakhleam anglai insula e Čipru, mekleam la ande bičeačirig, thai găleam amaro drom karing e Siria; pala kodea deam ame tele ando Tiro, kai avelas te den tele andoa bero.
4 Oče arakhleam le jenen, thai ašileam efta des. Le jene, andoa Duxo, phenenas le Pavelohkă te na anklel ando Ierusalimo.
5 Ta kana pherdile ăl des, teleardeam, thai dikhleam amară dromestar; thai nigărdine ame saoŕă, le romneança thai le šaoŕănça, ji avri andai četatea. Deam čeanga po malo, thai rudisaile am.
6 Leam amengă des lašo iekh katar aver, thai ame ankăsteam ando bero, ta on amboldinisai'le khără.
O pavelo ande Potlemaida thai ande Čezarea. E prooročia le Agabosti.
7 Pala so isprăvisardeam o phirimos pe marea, andoa Tiro, teleardeam ande Ptolemaida, kai phendeam dă mišto le phralengă, thai ašileam khă des.
8 O duito des, teleardeam thai arăsleam ande Čezarea. Šuteam ame ando khăr le Filipohko o evanghelisto, kai sas iekh anda kola efta, thai bešleam leste.
9 Les sas les štar šeia barea kai prooročinas.
10 Anda kă bešleam dă mai but des oče, khă prooroko, bušlino Agab, ulisto andai Iudea,
11 thai avilo amende. Lea e bricri le Pavelosti, phanglea pehkă pînŕă thai pehkă vast, thai phendea: „Dikta so phenel o Sfînto Duxo: „Kadea phandena le Iudeia ando Ierusalimo le manušes kadales savesti bičiri sî kadea, thai denas les ando vast le neamurengo.”
12 Kana ašundeam e buti kadea, kaditi ame sode i kodola oçal rudisardeam le Pavelos te na anklel ando Ierusalimo.
13 Atunči o Pavelo dea anglal: „So kărăn tume ta roven kadea, thai phagăn muro illo? Me sîm gata na numai te avau phanglo, ta i orta te merau ando Ierusalimo andoa o Anau le Raiehko le Isusohko.”
14 Kna dikhleam kă našti atărdearasas les, či mai ašadeam les, thai phendeam: „Kărăl pe o kamimos le Raiehko!”
15 Pala le des kodola, lašardeam ame telearimahkă, thai ankăsteam ando Ierusalimo.
16 Varesar jene andai Čezarea aviline i on amença, thai găleam ka iekh bušlino Mason, andoa Čipro, purano jeno, ka sao sas ame te bešas.
O Pavelo ando Ierusalimo koa Templo.
17 Kana arăsleam ando Ierusalimo, le phral line ame bukuriasa.
18 O duito des, o Pavelo gălo amença koa Iakovo, thai sa le phură tidinisai le oče.
19 Pala so dea le des lašo, phendea lengă sa so kărdeasas o Dell ando maškar le Neamurengo anda lehko kandimos.
20 Kana ašundine les, dine lauda le Devlles. Pala kodea phende lehkă:
„Dikhăs, phrala, sode mii Iudeiengă pateaine, thai sa sî pherde zuralimos andai Kris.
21 Ta on ašundine pa tute kă sîkaves sa le Iudeien kai train maškar le Neamurea, te šuden pe le Moisastar, kă phenes lengă te na šinenroata pehkă šeaven, thai te na train sar sas andel phurimata.
22 So sî kărimahko? Bidošako, o butimos sî te tidel pe, kă ašunena kă tu avilean.
23 Ta, kăr so phenasa tukă ame. Same koče štar manuši kai kărdine khă solaxaimos.
24 Lele tusa, ujeardeo andekhthan lença, thai potin tu anda lende, kaste randen pehko šero. Thai kadea prinjeanena saoŕă kă nai khanči čeačio anda kukola so ašundine pa tute, ta kă i tu phirăs orta pala o meklimos, thai arakhăs e Kris.
25 Dikhlimasa kal Neamurea, kai pateaine, ame mothodeam thai ramosardeam lengă kă trăbun te arakhăn pe anda le butea jertfime le idolengă, andoa rat, anda le juvindimata tidine koŕatar thai andai kurvia.”
26 Atunči o Pavelo lea le manušen kodolen, ujeardea pe, thai šutea pe lença o duito des ando Templo, kaste vestil o isprăvimos le desăngo le ujimahkă kana anela pe jertfa anda sakogodi anda lende.
O astarimos le Pavelohko.
27 Koa isprăvimos le efta desăngo, le Iudeia andai Asia, kana dikhline le Pavelos ando Templo, vazdine soa norodo, thodine o vast pe leste,
28 thai line te çîpin: „Šavale Israeliçea, den kandimos! Dikta o manuši, kai delduma orkai ande sako lumea poa norodo, pai Kris thai poa than kadoa; ta, šutea i varesar Grečea ando Templo, thai marisardea kadoa than o sfînto.”
29 Ande čeačimaste, dikhle sas mai anglal le Trofimos o Efeseano, andekhthan lesa ande četatea, thai pateanas kă o Pavelo šute sas les ando Templo.
30 Sai četatea thodea pe ando mištimos, thai tidea pe o norodo anda sal riga. Thodine o vast po Pavelo, thai ankalade les avri andoa Templo, savehkă udara sas iekhatar phandade.
31 Ta kana zumavenas te mudarăn les, ašundi li e vestea koa kăpitano la oštireako kă soa Ierusalimo biujeardea pe.
32 Koadoa lea iekhatar kătane thai sutašea, thai prastaia lende. Kana dikhline le kăpitanos thai le kătanen, atărdi le te mai marăn le Pavelos.
33 Atunči o kăpitano paši'lo, thodea o vast pe leste, thai mothodea te phanden les duie lançurença. Pala kodea pušlea kon sî thai so kărdea.
34 Ta iekh anda lende çîpinas andek felo, aver ande aver felo ando butimos; anda kă či daštilas te atearăl o čeačimos, anda e doši la zaiati, mothodea te nigrăn les ande četăçuia.
35 Kana arăslo pel skări, o Pavelo trăbuisardea te avel nigărdo le kătanendar, anda e doši le spidimasti le norodosti vazdino;
36 Kă o butimos le norodohko nikrălas pe pala leste, thai çîpilas. „Koa mullimos lesa!”
O Pavelo mangăl kamimos te del duma.
37 Orta kana sas te avel šutino ande četăçuia, o Pavelo phendea le kăpitanohkă: „Sî ma meklino te phenau tukă vareso?” O kăpitano dea les anglal: „Jeanes Grečisko?
38 Na varesar san o Ejipteano kodoa, kai vazdinisa'lo akana mai palal, thai nigărdea ande pustia le štară miien le čiorăn?”
39 „Me sîm Iudeo”, phendea o Pavelo, „andoa Tarso andai Čičilia, četăçeano kha četateako bi anavehko. Rudi tu, mekh ma te dau duma le norodohkă.”
40 Pala so dea les kamimos o kăpitano, o Pavelo bešlo ande pînŕănde pel skări, thai kărdea ăkh sămno le vastesa le norodohkă. Kărdi'lo khă baro ašimos, thai o Pavelo dea lengă duma ande šib e evreisko kadea:
Pavel, în drum spre Ierusalim
1 După ce ne-am luat rămas bun de la ei, am plecat pe mare îndreptându-ne direct spre Cos. În ziua următoare, am ajuns în Rodos, iar de acolo în Patara. 2 Am găsit o corabie care se îndrepta spre Fenicia, ne-am îmbarcat și am plecat. 3 La orizont ne-a apărut insula Cipru și, lăsând-o în stânga, am navigat spre Siria. Apoi ne-am dat jos în Tyr, pentru că acolo urma să fie descărcată corabia. 4 I-am găsit pe ucenici și am rămas cu ei timp de șapte zile. Aceștia îi spuneau lui Pavel, după ce auziseră avertismentele Duhului, să nu se îmbarce spre Ierusalim. 5 Când zilele petrecute cu ei s-au încheiat, am plecat și ne-am continuat călătoria. Toți bărbații , împreună cu soțiile și copiii, ne-au însoțit până afară din cetate. Acolo , pe țărm, ne-am pus în genunchi și ne-am rugat. 6 Apoi, ne-am luat rămas bun unii de la alții, după care noi ne-am urcat în corabie, iar ei s-au întors la ale lor.
7 Din Tyr am plecat mai departe, ajungând în Ptolemaida. I-am salutat pe frați și am rămas cu ei timp de o zi. 8 În ziua următoare, am plecat și ne-am dus în Cezareea. Am intrat în casa lui Filip, evanghelistul, care era unul dintre cei șapte, și am rămas la el. 9 Acesta avea patru fete fecioare care profețeau.
10 Fiindcă am rămas acolo mai multe zile, un profet, pe nume Agab, a plecat din Iudeea 11 și a venit la noi. El a luat brâul lui Pavel și, legându-și picioarele și mâinile, a zis: „Acestea sunt cuvintele pe care le spune Duhul Sfânt: «În felul acesta îl vor lega iudeii în Ierusalim pe omul căruia îi aparține brâul acesta și-l vor da în mâinile neevreilor!»“. 12 Când am auzit aceste lucruri, atât noi, cât și localnicii l-am rugat pe Pavel să nu se ducă în Ierusalim. 13 Atunci Pavel a răspuns: „De ce plângeți așa și-mi frângeți inima? Eu sunt gata nu doar să fiu legat, ci chiar să și mor în Ierusalim pentru Numele Domnului Isus“. 14 Pentru că nu se lăsa convins, am tăcut, spunând doar: „Facă-se voia Domnului!“.
15 După zilele acelea, ne-am pregătit și ne-am dus în Ierusalim. 16 Au venit cu noi și câțiva ucenici din Cezareea și ne-au condus la Mnason, un vechi ucenic din Cipru, la care urma să găzduim.
Pavel în Ierusalim
17 Când am sosit în Ierusalim, frații ne-au primit cu bucurie. 18 A doua zi, Pavel a mers împreună cu noi la Iacov, și toți bătrânii au venit acolo . 19 După ce i-a salutat, Pavel le-a istorisit pe rând lucrurile pe care le făcuse Dumnezeu printre neevrei prin slujba lui.
20 Când au auzit ei aceste lucruri, L-au glorificat pe Dumnezeu și i-au zis lui Pavel : „Vezi, frate, câte mii de iudei au crezut și toți sunt plini de zel pentru Lege! 21 Lor însă li s-a spus despre tine că-i înveți pe toți iudeii, care trăiesc printre neevrei, să renunțe la Moise, spunându-le să nu-și circumcidă copiii și să nu trăiască potrivit cu obiceiurile. 22 Ce este de făcut ? Sigur vor auzi că ai sosit. 23 Fă deci ce-ți spunem noi: avem aici patru bărbați care au făcut un jurământ. 24 Ia-i cu tine, curățește-te împreună cu ei și cheltuie tu pentru ei ca să-și radă capul. Și, astfel, vor ști toți că niciunul dintre lucrurile care li s-au spus despre tine nu este așa, ci dimpotrivă, tu însuți trăiești păzind Legea. 25 Cu privire la neevreii care au crezut, noi am decis și le-am trimis mesajul să se ferească de ceea ce este jertfit idolilor, de sânge, de animale sugrumate și de preacurvie“.
26 Atunci Pavel i-a luat pe acei bărbați și, a doua zi, după ce s-a curățit împreună cu ei, a intrat în Templu și a anunțat când va fi sfârșitul zilelor de curățire, când urma să fie adusă o jertfă pentru fiecare dintre ei.
Arestarea lui Pavel
27 Când cele șapte zile erau pe sfârșite, iudeii din Asia l-au văzut pe Pavel în Templu. Ei au agitat toată mulțimea și au pus mâna pe el, 28 strigând: „Bărbați israeliți, veniți în ajutor! Acesta este omul care-i învață pe toți, pretutindeni, împotriva poporului nostru , împotriva Legii și împotriva acestui loc! Ba încă a adus și niște greci în Templu și a întinat acest loc sfânt!“. 29 Căci îl văzuseră mai înainte în cetate pe Trofimos efeseanul împreună cu Pavel și credeau că Pavel îl adusese în Templu.
30 Toată cetatea s-a pus în mișcare, și poporul a alergat într-acolo . L-au prins pe Pavel, l-au târât afară din Templu, și au fost încuiate imediat ușile. 31 În timp ce încercau să-l omoare, s-a dus vestea la tribunul cohortei că tot Ierusalimul este cuprins de agitație. 32 Acesta a luat imediat niște soldați și niște centurioni și a alergat la ei. Când i-au văzut pe tribun și pe soldați, au încetat să-l mai bată pe Pavel. 33 Atunci tribunul s-a apropiat, l-a arestat pe Pavel și a poruncit să fie legat cu două lanțuri. Apoi a întrebat cine era și ce făcuse. 34 Unii din mulțime strigau una , alții alta, așa că, din cauza tulburării, neputând să afle exact ce se întâmplase , a poruncit să fie dus în fort. 35 Când a ajuns la trepte, Pavel a trebuit să fie dus de către soldați, din cauza violenței mulțimii. 36 Căci mulțimea poporului mergea după el, strigând: „La moarte cu el!“.
Pavel se adresează mulțimii
37 Tocmai când urma să fie dus în fort, Pavel i-a zis tribunului:
‒ Îmi este îngăduit să-ți spun ceva?
Tribunul l-a întrebat:
‒ Știi grecește? 38 Deci nu ești tu egipteanul care, cu câtva timp în urmă, a pornit o răscoală și i-a dus în deșert pe cei patru mii de asasini?
39 Pavel i-a răspuns:
‒ Eu sunt iudeu, din Tarsul Ciliciei, cetățean al unei cetăți nu lipsită de importanță. Te rog, dă-mi voie să vorbesc poporului!
40 Tribunul i-a dat voie, iar Pavel, stând în picioare pe trepte, a făcut poporului semn cu mâna. Când s-a făcut tăcere deplină, li s-a adresat în limba ebraică astfel: