O Anania thai e Safira.
1 Ta khă manuši, kai bušolas Anania, bitindea khă phuwoŕî, pehka romneasa la Safirasa,
2 thai atărdeardea khă rig andal love, dindoi pe duma pehka romneasa; pala kodea nigărdea e rig e kolaver, thai thodea la kal pînŕă le apostolengă.
3 O Petro phendea lehkă: „Anania, anda soste pherde o Beng teo illo te xoxaves le Sfîntone Duxos, thai te garaves khă rig anda le love la phuweorakă?
4 Te na bitindinola, či ašelas oi tiri? Thai, pala so bitindean la, našti daštisas te kărăs so kames lakă lovença? Sar daštisardea pe te kărdeol kadea khă gîndo ande teo illo? Či xoxadean le manušen, ta le Devlles.”
5 O Anania, kana ašundea le divanuri kadala, pelo tele, thai dea pehko dii. Khă bari dar astardea saoŕăn kai ašunenas kadala butea.
6 Le tărnăxara uštile, thodine pe leste, ankalade les avri, thai praxosarde les.
7 Kam pala trin čeasuri, šutea pe i lesti romni, bi te jeanel, so kărdilea sas.
8 O Petro phendea lakă: „Phen mangă, kaditença bitindean e phuwoŕî?” „E”, dea anglal oi, „kaditença.”
9 Atunčeara o Petro phendea lakă: „Sar ta dean tume duma maškar tumende te zumaven le Duxos le Raiehkărăs? Dikta le pînŕă kolengă kai praxosarde te romes, sî koa udar, thai lena tu i tut.”
10 Oi peli iekhatar kal pînŕă lehkă, thai dea pehko dii. Kana šute pe le tărnăxara, arakhlela mulli; ankaladela avri, thai praxosardela paša lako rom.
11 Khă bari dar astardea sa le tidimas thai saoŕăn kai ašunenas kadala butea.
E izbînda le apostolendi.
12 Andal vast le apostolengă kărdeonas pe but minunea ando norodo. Saoŕă bešenas andekh than ando pridvoro le Solomonohko,
13 thai či iekh anda le kolaver či lelas te lipil pe lendar; ta o norodo lăudilas le ando mui o baro.
14 O dindimos kolengo kai pateanas ando Rai, murši thai juwlea, bareolas sa mai but;
15 ji oče kă ankalavenas le nasfalen orta pel uliçî, thai thonas le pel paturea thai andel thana, anda kă, atunčeara kana nakhăla o Petro, barem lesti ušal te nakhăl pa vo iekh anda lende.
16 O butimos, sakadea našelas ando Ierusalimo, anda le četăçi dă pašal, thai anenas le nasfalen thai kolen kăznime le duxurendar le jungalendar: thai sa sasteonas.
Le apostolea phandade thai skăpime.
17 Ta o baro rašai thai sa kukola kai sas lesa andekhthan, e partida le Sadušeiendi, uštile pherde xoli,
18 thodine le vast pel apostolea, thai šude le ando beči kai sas le.
19 Ta khă înjero le Raiehko pîtărdea le udara le bečehkă reate, ankaladea le avri, thai phendea lengă:
20 „Jeantar, bešen ando Templo, thai vestin le norodohkă sa le divanuri la čivavakă kadalakă.”
21 Kana ašundine on kadala divanuri, šute pe kana phaŕadeol o des ando Templo, thai line te sîkaven le norodos. O mai baro le rašango thai kola kai sas lesa, aviline biajukărimahko, tidine o Soboro thai soa phurimios le šeavengo le Israelohko, thai tradine koa beči te anen le apostolen.
22 Le aprozea, ka lengo avimos, či arakhline le ando beči. Amboldinisai le thai phendine kadea:
23 „O beči arakhleam les phandado sa la grijasa, thai le pîndaren bešlindoi ande pînŕănde kal udara; ta, kana pîtărdeam, či arakhleam khanikas andră.”
24 Kana ašundine kadala vorbe, o kăpitano le Templohko thai le raša le mai bară ašiline barune, thai či jeanenas so te patean pa le apostolea thai pa le avimata kadale kărdimasti.
25 Varekon avilo thai phendea lengă: „Dikta kă le manuši, kai šutean le ando beči, bešen ando Templo, thai sîkaven le norodos.”
26 Atunči o kăpitano le Templohko teleardea le aprozănça thai andea le; ta na la zorasa, kă daranas te na aven mudarde le baŕănça le norodostar.
27 Pala so andine le, thodine le angloa Soboro. Thai o baro rašai pušlea le kadea:
28 „Či mothodeam tumengă ame sa la zorasa te na sîkaven le norodos ando Anau kadoa? Thai dikta kă tume pherdean o Ierusalimo le sîkaimasa tumarăsa, thai roden te šuden pe amende o rat kodole manušehko.”
29 O Petro thai le apostolea le kolaver, čeačio phendimos, phendea lengă: „Trăbul te ašunas mai but le Devllestar dă sar le manušendar!
30 O Dell amară daddengo juvindisardea le Isusos, saves tume mudardean Les, Karfidindoi Les po kašt.
31 Kadale Isusos, o Dell vazdea Les Pehka zorasa, thai kărdea Les Rai thai Skăpitorii, kaste del le Israelos o kăimos thai o iertimos le bezexăngo.
32 Ame sam martorea kadale buteangă, sar i o Sfînto Duxo, saves muklea Les o Dell kolengă kai ašunen Lestar.”
Le apostolengă del pe lengă drom.
33 Kana ašundine on kadala divanuri, šinenas le koa illo thai dine pe duma te mudarăn le.
34 Ta khă Fariseo bušlino Gamalielo, khă sîkaditorii la Krisako, jeanglino sa le norodostar, ušti'lo ande pînŕănde ando Soboro thai mothodea te ankalaven xançî avri le apostolen.
35 Pala kodea phendea lengă: „Manušale Israieliçîna, len mišto godi so sî tume ando gîndo te kărăn kadale manušengă.
36 Kă na dă but dičilo o Teuda, kai phenelas kă o sî varekon, thai ka sao astardi le kam štar šella manuši. O sas mudardo, thai sa kola kai avilesas pala leste, sas phardine thai xasardine.
37 Pala leste avilo o Galaliano, po čiro le ramaimahko, thai çîrdea but norodo ande pesti rig: gălotar i o, thai sa kola kai avile pala leste sas phaŕadine.
38 Thai akana, me phenau tumengă: „Na mai năkăjin le manušen kadalen, thai mekăn le pačeasa! Kana o zumaimos or e buti kadea sî katal manuši, xasaola;
39 ta kana sî kata o Dell, našti xasarăn les. Te na pomenin tume kă marăn tume le Devllesa.”
40 On ašundine lestar. Thai, pala so akhardine le apostolen, thodine te marăn le ăl ŕaiança, atărdearde le te den duma ando Anau le Isusohko, thai dine le drom.
41 On telearde angloa Soboro, thai bukurisai le kă sas vreničime te aven lajaimahko, anda o Anau Lehko.
42 Thai ande sako des, ando Templo, thai khără, či atărdeonas te sîkaven le manušen, thai te vestin E LašiVestea le Isus Kristososti.
Ananias și Safira
1 Dar un om pe nume Ananias, a vândut o proprietate împreună cu soția lui, Safira, 2 și a păstrat pentru sine o parte din preț, cu știrea soției lui. Apoi a adus cealaltă parte și a pus-o la picioarele apostolilor. 3 Petru i-a zis: „Ananias, de ce ți-a umplut Satan inima ca să-L minți pe Duhul Sfânt, păstrând pentru tine o parte din prețul terenului? 4 Dacă rămânea nevândut, nu rămânea el al tău? Și, după ce a fost vândut, nu erau banii la dispoziția ta? De ce ai pus la cale acest lucru în inima ta? Nu pe oameni i-ai mințit, ci pe Dumnezeu!“.
5 Când a auzit Ananias aceste cuvinte, a căzut și și-a dat suflarea. O mare frică i-a cuprins pe toți cei ce auziseră aceste lucruri . 6 Cei tineri s-au ridicat, l-au învelit, l-au scos afară și l-au înmormântat.
7 Cam după trei ore, a intrat și soția lui, fără să știe ce se întâmplase.
8 Petru a întrebat-o:
‒ Spune-mi, cu atât ați vândut terenul?
Ea i-a răspuns:
‒ Da, cu atât.
9 Atunci Petru i-a zis:
‒ De ce v-ați înțeles între voi să-L puneți la încercare pe Duhul Domnului? Iată, picioarele celor ce l-au înmormântat pe soțul tău sunt la ușă și te vor duce și pe tine!
10 Atunci ea a căzut deodată la picioarele lui și și-a dat suflarea. Când au intrat tinerii, au găsit-o moartă; ei au dus-o afară și au înmormântat-o lângă soțul ei. 11 O mare frică a cuprins toată biserica și pe toți cei ce auziseră aceste lucruri.
Prin apostoli se fac semne și minuni
12 Prin mâinile apostolilor se făceau multe semne și minuni în popor. Toți se adunau în același gând în Porticul lui Solomon 13 și niciunul din ceilalți nu îndrăznea să li se alăture, deși poporul îi lăuda foarte mult. 14 Totuși, numărul celor ce credeau în Domnul, o mulțime de bărbați și femei, se mărea tot mai mult. 15 Oamenii îi scoteau chiar și pe străzi pe cei neputincioși și-i puneau pe tărgi și pe așternuturi, pentru ca, atunci când trecea Petru, măcar umbra lui să cadă peste vreunul dintre ei. 16 Mulțimea se aduna și din cetățile din jurul Ierusalimului, aducându-i pe cei bolnavi și pe cei chinuiți de duhuri necurate. Și toți erau vindecați.
Apostolii persecutați
17 Însă marele preot și toți cei ce erau împreună cu el, adică gruparea saducheilor, s-au ridicat plini de invidie, 18 au pus mâna pe apostoli și i-au aruncat în închisoarea publică. 19 Dar un înger al Domnului a deschis ușile închisorii în timpul nopții, i-a condus afară și le-a zis: 20 „Duceți-vă, stați în Templu și spuneți poporului toate cuvintele Vieții acesteia!“.
21 Auzind ei aceasta , au intrat în Templu dis-de-dimineață și au început să-i învețe pe oameni.
Când a sosit marele preot și cei ce erau împreună cu el, au convocat Sinedriul, adică tot Sfatul Bătrânilor fiilor lui Israel, și au trimis după apostoli la închisoare, ca să fie aduși. 22 Gărzile însă, când au sosit acolo , nu i-au găsit în închisoare, așa că s-au întors și au anunțat, 23 zicând: „Închisoarea am găsit-o încuiată cu toată grija, iar pe gardieni i-am găsit stând la uși, dar când am deschis, n-am găsit pe nimeni înăuntru!“. 24 Când au auzit cuvintele acestea, atât comandantul gărzii Templului, cât și conducătorii preoților au rămas înmărmuriți din cauza lor și se întrebau ce se întâmplă. 25 Cineva însă a venit și i-a anunțat: „Iată că bărbații pe care i-ați aruncat în închisoare stau în Templu și învață poporul!“. 26 Atunci comandantul s-a dus împreună cu gărzile și i-a adus, însă nu cu forța, pentru că se temeau să nu fie loviți cu pietre de popor.
27 I-au adus și i-au pus să stea înaintea Sinedriului.
Marele preot i-a întrebat, 28 zicând:
‒ Nu v-am poruncit clar să nu-i mai învățați pe oameni în Numele acesta? Dar iată că voi ați umplut Ierusalimul cu învățătura voastră și vreți să aruncați peste noi vina pentru sângele Acestui Om!
29 Dar Petru și ceilalți apostoli, răspunzând, au zis:
‒ Trebuie să ascultăm mai mult de Dumnezeu decât de oameni! 30 Dumnezeul strămoșilor noștri L-a înviat pe Isus, pe Care voi L-ați ucis, pironindu-L pe lemn. 31 Pe El, Dumnezeu L-a înălțat la dreapta Sa, ca Prinț și Mântuitor, ca să dea lui Israel pocăință și iertare de păcate. 32 Iar noi suntem martori ai acestor lucruri și, de asemenea, și Duhul Sfânt pe Care L-a dat Dumnezeu celor ce ascultă de El.
33 Când au auzit ei acestea, s-au înfuriat și au vrut să-i omoare. 34 Dar un fariseu pe nume Gamaliel, un învățător al Legii respectat de tot poporul, s-a ridicat în Sinedriu și a poruncit ca oamenii să fie scoși afară puțin. 35 Apoi le-a zis: „Bărbați israeliți, aveți grijă ce urmează să le faceți acestor oameni! 36 Căci, nu demult, s-a ridicat Teudas, care spunea despre sine că este cineva și căruia i s-au alăturat aproape patru sute de bărbați. El a fost omorât, iar toți aceia care se încrezuseră în el au fost împrăștiați și nu s-a ales nimic de ei. 37 După el, pe vremea recensământului, s-a ridicat Iuda, galileeanul, și a atras poporul după el. Dar și el a pierit, iar toți aceia care se încrezuseră în el au fost împrăștiați. 38 Iar acum, eu vă spun: depărtați-vă de oamenii aceștia și lăsați-i! Dacă planul sau lucrarea aceasta este de la oameni, va fi distrusă, 39 dar, dacă este de la Dumnezeu, nu-i veți putea distruge pe acești oameni ! Să nu vă treziți că luptați împotriva lui Dumnezeu!“. Astfel, ei au fost convinși de el.
40 Apoi i-au chemat pe apostoli, i-au biciuit, le-au poruncit să nu mai vorbească în Numele lui Isus și le-au dat drumul. 41 Prin urmare, apostolii au plecat dinaintea Sinedriului, bucurându-se că au fost considerați demni să fie umiliți pentru Numele Lui . 42 Și, în fiecare zi, în Templu și prin case, nu încetau să-i învețe pe oameni și să ducă vestea bună că Isus este Cristosul.