O mudarimos le kristianengo.
1 O Saulo leasas rig koa mudardimos le Štefanohko. Ando des kodoa, lea pe khă baro mudardimos pai Khăngări andoa Ierusalimo. Thai sa, avri anda le apostolea, pharadile anda le riga la Iudeiakă thai la Samariakă.
2 Varesar manuši darane le Devllestar praxosarde le Štefanos, thai ruie les bară dukhasa.
3 O Saul ande lesti rig, kărălas, pustilas e Khăngări; šolas pe andel khăra, lelas zorasa le romen thai le juwlean, thai šudelas le ando phandaimos.
4 Kukola kai phaŕadile sas, phirănas anda than thanestar, thai phenenas o Divano.
5 O Filip, ulisto andai četatera la Samariati, thai phendea lengă poa Kristoso.
6 Le noroade lenas godi ande khă gândo ka kola phendine le Filipostar, kana ašundine thai dikhline le sămnuri, kai kărălas le.
7 Kă anda but bengiale anklenas duxuri biuje, kai ankalavenas bară çîpimata; but šukă thai lang sas sastearde.
8 Thai sas khă bari bukuria ande četatea kodea.
9 Ande četatea sas khă manuši, bušlino Simono, kai phenelas kă sî khă manuši ašundo; o drabarălas thai tholas ando mirazo o poporo la Samariako.
10 Saoŕă, kata o mai çîkno ji koa mai baro, ašunenas les limasa godi, thai phenenas: „Kadea sî e zor le Devllesti, kai bušol „bari.”
11 Ašunenas Les limasa godeasa, anda kă but ciro mirisardeasasle pehkă fermečnça.
12 Ta kana pateaine le Filipos, kai delasduma e LašiVestea le Thagarimasti le Devllesti thai le Anavesti le Isusos Kristososti, sas boldine, kaditi murši sode i juwlea.
13 Orta o Simono pateaia; thai pala so sas boldo, či mai mekălas pe le Filipostar, thai dikhălas mirazosa le minunea thai le sămnuri le bară kai kărdeonas.
O Petro thai o Ioano ande Samaria.
14 Le apostolea, kai sas ando Ierusalimo, kana ašundine kă e Samaria lea o Divano le Devllehko, tradine lende le Petros thai le Ioanos.
15 Kadala avile kal Samaritenea, thai rudisaile anda lende, kaste len o Sfînto Duxo.
16 Kă či ulisto Sas înkă pa či iekh anda lende, ta sas numai boldine ando Anau le Raiehko le Isusohko.
17 Atunčeara o Petro thai o Ioano thodine le vast pa lende, thai kodola line o Sfînto Duxo.
18 Kana dikhlea o Simono kă o Sfînto Duxo sas dino poa thodimos le vastengo le apostolengo, dea le love,
19 thai phendea: „Den ma i man e zor kadea, anda ka or pa kaste thoaua le vast, te lel o Sfînto Duxo.”
20 Ta o Petro phendea lehkă: „Te love te xasaon andekh than tusa, anda kă pateaian kă e pativ le Devllesti daštila te lel pe lovença!
21 Tu nai tu či rig, či çîrdimos baxteako, kă teo illo nai ujo angloa Dell.
22 Čiisao kadea anda kadoa jungalimos tiro, thai rudisao le Raiehkă te iertil o gîndo kadoa te illehko, kana sî daštimasa;
23 kă dikhau kă san pherdo fierea kărti, thai andel lançurea le bikrisakă.
24 O Simon dea anglal: „Rudintume tume le Raiehkă anda mande, kaste na kărdeol pe mangă khanči anda so phendean.”
25 Pala so mothodine poa Divano le Raiehko, thai pala so dine les duma, o Petro thai o Ioano amboldinisai'le ando Ierusalimo, phendindoi e LašiVestea ande but gava le Samaritengă.
O Filipo thai o fameno o Etiopiano.
26 Khă înjeero le Raiehko dea duma le Filipohkă, thai phendea lehkă: „Ušti, thai jea karing avelodes, po drom kai ulel ando Ierusalimo kai Gaza, thai sao sî pusto.”
27 O Filipo ušti'lo thai teleardea. Thai dikta ăkh Etiopiano, khă fameno barea zorasa kai thagarni e Kandače le Etiopeanendi, thai o nikărditorii sa le bravalimatăngo lati, avilo ando Ierusalimo kaste rudil pe,
28 amboldelas pe oçal, thai bešelas ande pehko urdon, thai drabarălas poa prooroko o Isaia.
29 O Duxo phendea le Filipohkă: „Telear, thai arăs o urdon kadoa!”
30 O Filipo prastaia, thai ašundea le Etiopanos drabardindoi le proorokos le Isaias. O phendea lehkă: „Atearăs tu so drabarăs?”
31 O Fameno dea les anglal: „Sar daštiua te atearau, kana či sîkavela mangă varekon?” Thai rudisardea le Filipos te anklel ando urdon, thai te bešel andekhthan lesa.
32 O than anda o LillleDevllehko, kai drabarălas les, sas kakoa: „O sas nigărdo sar khă bakri koa šindimos; thai, sar khă bakrišo bimohko angla kukoa kai mîŕaven les, kadea či pîrtărdea O pehko mui;
33 ando meklimos Lehko, e kris sas Lehkă lini. Thai kon makhăla kolen anda Lehko čiro? Kă Lesti čivava sas Lehkă lini pai phuw.”
34 O Fameno phendea le Filipohkă: „Rudi tu, pa kaste del duma o prooroko kadea? Pa peste or pa aver?”
35 Atunči o Filip lea o divano, leala kata o LillleDevllehko kadoa, thai dea lehkă duma poa Isuso.
36 Ta kana jeanas on pe pehko drom, dine pa khă pai. Thai o Fameno phendea: „Dikta pai; so lopînzîlma te na avau boldo?”
37 O Filipo phendea: „Kana pateas anda soa illo, daštil pe.” O Fameno dea les anglal: „Pateau kă o Isus Kristoso sî o Šeau le Devllehko.”
38 Mothodea te atărdeol o urdon, uliste lidui ando pai, thai o Filipo boldea le famenos.
39 Kana ankăste avri andoa pai, o Duxo le Raiehko čiordea le Filipos, thai o fameno či mai dikhlea les. Ando čiro so o fameno dikhălas pehkă dromehko, pherdo baxtallimos,
40 O Filipo arakhadeolas ando Azoto, dă katar gălo ji ande Čezarea. Thai delas duma e Lašivestea ande sal četăçea katar nakhălas.
Filip vestește Evanghelia în Samaria
1 Saul își dăduse acordul la uciderea lui Ștefan .
Chiar în ziua aceea a izbucnit o mare persecuție împotriva bisericii din Ierusalim și toți, în afară de apostoli, s-au împrăștiat prin regiunile Iudeei și ale Samariei. 2 Câțiva oameni evlavioși l-au înmormântat pe Ștefan și l-au jelit mult. 3 Saul însă devasta biserica. El intra prin case, lua cu forța bărbați și femei și-i arunca în închisoare.
4 Cei ce fuseseră împrăștiați vesteau Cuvântul pe oriunde treceau. 5 Filip s-a dus într-o cetate a Samariei și L-a proclamat pe Cristos celor de acolo . 6 Toate mulțimile erau atente la cele spuse de Filip, când au auzit și au văzut semnele pe care le făcea. 7 Căci din mulți ieșeau duhuri necurate, strigând cu glas tare, și mulți paralitici și ologi erau vindecați. 8 Și a fost o mare bucurie în cetatea aceea.
Simon vrăjitorul
9 În cetate era un om pe nume Simon, care practica vrăjitoria și uimea poporul Samariei, pretinzând că ar fi cineva important. 10 Și toți care îl ascultau cu atenție, de la cel mai mic până la cel mai mare, spuneau: „El este puterea lui Dumnezeu, cea numită «Mare»“. 11 Ei luau aminte la el pentru că de mult timp îi uimise cu vrăjitoriile lui. 12 Dar când l-au crezut pe Filip, care vestea Evanghelia despre Împărăția lui Dumnezeu și despre Numele lui Isus Cristos, au fost botezați atât bărbați, cât și femei. 13 Chiar Simon însuși a crezut și, după ce a fost botezat, stătea tot timpul în preajma lui Filip și se mira văzând semnele și minunile mari care se făceau.
14 Când au auzit că Samaria primise Cuvântul lui Dumnezeu, apostolii care erau în Ierusalim i-au trimis la ei pe Petru și pe Ioan. 15 Când au ajuns acolo , s-au rugat pentru ei ca să primească Duhul Sfânt. 16 Căci Duhul Sfânt nu Se coborâse încă peste niciunul dintre ei, ci fuseseră doar botezați în Numele Domnului Isus. 17 Atunci Petru și Ioan și-au pus mâinile peste ei, iar aceștia au primit Duhul Sfânt.
18 Când a văzut Simon că Duhul era dat prin punerea mâinilor apostolilor, le-a oferit bani, 19 zicând:
‒ Dați-mi și mie autoritatea aceasta, așa încât acela peste care-mi pun eu mâinile să primească Duhul Sfânt!
20 Petru însă i-a zis:
‒ Argintul tău să piară împreună cu tine, pentru că ai crezut că darul lui Dumnezeu s-ar putea obține cu bani! 21 Tu n-ai nici parte, nici sorț în lucrarea aceasta, pentru că inima ta nu este dreaptă înaintea lui Dumnezeu! 22 Pocăiește-te deci de această răutate a ta și roagă-te Domnului ca, dacă este posibil, să-ți ierte această intenție a inimii tale, 23 căci văd că ești plin de fiere amară și în lanțul nedreptății!
24 Simon, răspunzând, a zis:
‒ Rugați-vă voi Domnului pentru mine, ca nimic din ceea ce ați spus să nu vină peste mine!
25 După ce au depus mărturie și au vorbit despre Cuvântul Domnului, Petru și Ioan s-au întors în Ierusalim, vestind Evanghelia în multe sate de-ale samaritenilor.
Filip și eunucul etiopian
26 Un înger al Domnului i-a vorbit lui Filip astfel: „Ridică-te și du-te spre sud, pe drumul din deșert, care coboară din Ierusalim spre Gaza!“. 27 Filip s-a ridicat și s-a dus. Și iată că un eunuc etiopian, înalt oficial al lui Kandake, regina etiopienilor, și responsabil peste toată vistieria ei, venise să se închine în Ierusalim, 28 iar acum se întorcea, stând în careta lui și citindu-l pe profetul Isaia. 29 Duhul i-a zis lui Filip: „Du-te și prinde din urmă careta aceea!“. 30 Filip a alergat către el și l-a auzit pe eunuc citindu-l pe profetul Isaia.
El l-a întrebat:
‒ Înțelegi ce citești?
31 Acesta a zis:
‒ Cum aș putea, dacă nu mă va îndruma cineva?
Și l-a rugat pe Filip să se urce în caretă și să se așeze lângă el. 32 Pasajul din Scriptură pe care-l citea era acesta:
„Ca o oaie care este dusă la tăiere
și ca un miel care stă mut înaintea celui ce-l tunde,
tot așa nici El nu-Și deschide gura.
33 În smerenia Lui, judecata I-a fost luată.
Cine va istorisi despre generația Lui?
Căci viața Îi este luată de pe pământ!“ .
34 Eunucul l-a întrebat pe Filip, zicând:
‒ Te rog să-mi spui despre cine vorbește profetul astfel? Despre sine sau despre altcineva?
35 Atunci Filip a luat cuvântul și, începând de la Scriptura aceasta, i-a vestit Evanghelia despre Isus. 36 În timp ce călătoreau de-a lungul drumului, au ajuns la o apă.
Eunucul a zis:
‒ Uite apă! Ce mă împiedică să fiu botezat?
37 Filip i-a zis:
‒ Dacă crezi din toată inima ta, se poate!
El a răspuns:
‒ Cred că Isus Cristos este Fiul lui Dumnezeu!
38 A poruncit să stea careta, au coborât amândoi în apă, atât Filip, cât și eunucul, iar Filip l-a botezat. 39 Când au ieșit din apă, Duhul Domnului l-a răpit pe Filip, astfel că eunucul nu l-a mai văzut și și-a continuat drumul bucuros. 40 Filip a apărut în Azot și, în timp ce călătorea prin acea regiune , a vestit Evanghelia în toate cetățile, până când a ajuns în Cezareea.