1 Ando trito bărši le Čirohko, o thagar la Persiako, sîkadi'lo khă divano le Danielohkă, dinoanau Beltšaçar. O divano kadoa, kai sî čeačio, vestil khă baro bibaxtalimos. O sas limasa godeasa koa divano kadoa, thai ateardea o dikhlimos.
2 „Ando čiro kadoa, me, o Danielo, trin kurkă sîmas ando jelimos.
3 Či xalem dăsar xamata alosarde, či šutea pe mangă ando mui či mas, či moll, thai čina či makhlema dăsar, ji kana pherdi'le kola trin kurkă.
4 Ando biši thai štarto des le šonehko anglal, sîmas po malo le nanilašohko kolehko le barăhko, kai sî o Xidešelo (o Tigro).
5 Vazdem le iakha, dikhlem, thai dikta kă oče bešelas khă manuši xureado andel çoale inohkă, thai phanglo koa maškar khă bričinaresa sumnakuno andoa Ufaz.
6 O stato lehko sas sar khă baŕ xristolisohko, o mui străfealas sar o trăsneto thai le iakha sas lehkă sar e para la iagati; le vast thai le pînŕă ameanas sar varesar xarkuma lustruime, thai lehko mui bašelas sar o ašundimos khă barăhko butimos.
7 Me, o Danielo, dikhlem khă dikhlimos korkoŕo; ta le manuši kai sas mança či dikhline les; varesar sas astardine kha barea daratar, thai linela te našen thai te garadeon!
8 Me ašilem korkoŕo, thai dikhlem kadoa baro dikhlimos. Le zora mekline ma, paruglisai'li mîŕî kuloarea, o mui šuti'lo mangă, thai xasardem orsavi zor.
9 Ašundem o mui lehkă divanurengo; thai kana ašunauas me o mui lehkă divanurengo, pelem zalime le mosa kai phuw.
10 Thai dikta kă ăkh vast azbadea ma, thai thodea ma isdraindoi pel čeanga thai pe mîŕă vast.
11 Palakodea phendeamangă: „Daniele, manuši but kamblino thai kuči, av limasa godeasa kal divanuri, kai phenaua tukă le akana, thai beši ande pînŕănde ando than kai san; kă akana sîm tradino tute!” Pala so deamangăduma kadea, bešlem ande pînŕănde isdraindoi.
12 O phendeamangă: „Daniele, na dara khančestar! Kă le divanuri tiră sas ašundine ando o des dă anglal, kana thodean teo illo kaste atearăs, thai te mekăstutelal anglo Dell tiro, thai orta anda kadea buti le divanurendi tirăndi avau me akana!
13 Ta o šerobaro le thagarimahko la Persiako bešlo mangă anglal biši thai iekh des; ta dikta kă o Mixailo, iekh andal šerălebară kola mai samakă, avilo mangă ando kandimos, thai ankăstem biruimasa oçal pašal thagar la Persiakă.
14 Akana avau te kărau tukă prinjeando kadala butea, so sî te kărdeol pe te poporohkă andel čiruri dă palal, kă o dikhlimos kadoa sî dikhlimasa ka sa kodola čiruri durearde.”
15 Ta kana phenelas mangă o kadala butea, me peradem mîŕă iakha ande phuw, thai ašilem.
16 Thai dikta kă varekon kai sas les o ameaimos le šavengo le manušengăro, azbadea pe mîŕă uštendar. Me pîtărdem o mui, demduma, thai phendem kolehkă kai bešelas angla mande: „Raia muŕo, o dikhlimos kadoa pherdea ma daratar, thai xasardem orsavi zor!
17 Sar daštila o robo le raiehko te delduma mîŕă raiehkă? Akana le zora mekline ma, thai manai ma či khă phurdimos!”
18 Atunčea kukoa kai sas les o ameaimos khă manušehko azbadea ma pale, thai zureardea ma.
19 Palakodea phendeamangă: „Na dara khančestar, manuši but kamblino! Pačea tukă! Av zurallo thai illesa!” Thai ta kana delasmangăduma o, astardem pale zor, thai phendem: „Deduma muŕo rai, kă zureardean ma.”
20 O phendeamangă: „Jeanes anda soste avilem tute? Akana amboldau ma te marama le šerălebarăsa la Persiakărăsa; thai kana jeauatar, dikta kă avela o šerobaro la Grečiako!
21 Ta kamau te kărau tukă prinjeando so sî ramome ando lill le čeačimahko. Khonikh či kandel ma pa kadala, avri dăsar andoa o voievodo o Mixailo.
Revelația cu privire la vecinii lui Israel
1 În anul al treilea al lui Cirus, împăratul Persiei, i-a fost descoperit un cuvânt lui Daniel, cel care fusese numit Beltșațar. Cuvântul este adevărat și este cu privire la un mare război. El a priceput cuvântul, înțelegerea acestuia venindu-i printr-o vedenie.
2 „În acele zile eu, Daniel, jeleam de trei săptămâni. 3 Nu am mâncat bucate alese, nu mi-a intrat în gură nici carne, nici vin, și nu m-am uns deloc, până nu s-au împlinit cele trei săptămâni.
4 În ziua a douăzeci și patra a lunii întâi, mă aflam pe malul râului cel mare, care este Hiddekel. 5 Mi-am ridicat ochii, m-am uitat și iată că acolo era un bărbat îmbrăcat în in. Brâul din jurul mijlocului lui era din aur de Ufaz. 6 Trupul lui era asemenea crisolitului, fața lui – ca strălucirea fulgerului, ochii lui – ca torțele de foc, brațele și picioarele lui – ca luciul bronzului lustruit, iar glasul său – ca vuietul mulțimii.
7 Numai eu, Daniel, am văzut vedenia. Bărbații care erau cu mine nu au văzut-o, însă au fost cuprinși de o frică atât de mare, încât au luat-o la fugă pentru a se ascunde. 8 Astfel am fost lăsat singur, privind această mare vedenie. Puterea m-a părăsit, culoarea feței mi s-a schimbat ca la un mort și am rămas fără vlagă. 9 Am auzit apoi sunetul cuvintelor sale, iar când am auzit sunetul cuvintelor sale, am căzut leșinat cu fața la pământ.
10 Atunci o mână m-a atins și m-a așezat pe genunchii și pe mâinile mele tremurânde.
11 El mi-a zis:
‒ Daniel, om de mare preț, încearcă să înțelegi cuvintele pe care ți le voi spune! Stai în picioare, căci acum am fost trimis la tine!
Când mi-a vorbit astfel, m-am ridicat tremurând.
12 Apoi mi-a zis:
‒ Nu te teme, Daniel, căci cuvintele tale au fost ascultate chiar din prima zi în care te-ai hotărât în inima ta să înțelegi și să te smerești înaintea Dumnezeului tău. Cuvintele tale au fost auzite și tocmai datorită lor am venit eu acum. 13 Dar căpetenia împărăției Persiei mi s-a împotrivit timp de douăzeci și una de zile, dar iată că Mihail, una dintre căpeteniile cele mai de seamă, a venit să mă ajute, căci fusesem lăsat acolo, cu împărații Persiei. 14 Acum am venit să te învăț cu privire la ceea ce se va întâmpla cu poporul tău în zilele de pe urmă, căci vedenia se referă tot la acele zile.
15 În timp ce îmi spunea cuvintele acestea, mi-am plecat fruntea la pământ și am rămas mut. 16 Dar iată că cineva, care era la înfățișare ca un fiu al omului, mi-a atins buzele.
Atunci mi-am deschis gura, am vorbit și i-am zis celui ce stătea înaintea mea:
‒ Stăpâne, vedenia aceasta m-a umplut de groază și am rămas fără putere. 17 Cum ar putea slujitorul stăpânului meu să vorbească cu stăpânul meu? Căci puterea m-a părăsit și abia mai am suflare.
18 Atunci cel care avea înfățișarea ca a unui om m-a atins din nou și m-a întărit.
19 El mi-a zis:
‒ Nu te teme, om de mare preț! Pace ție! Fii tare! Fii puternic!
În timp ce vorbea cu mine, am simțit cum mă întăresc și i-am zis:
‒ Vorbește, stăpâne, căci m-ai întărit!
20 El m-a întrebat:
‒ Știi de ce am venit la tine? Acum mă voi întoarce să lupt împotriva căpeteniei Persiei, iar, când voi pleca, iată că va veni căpetenia Iavanului. 21 Dar înainte îți voi spune ce este scris în Cartea Adevărului. Nimeni nu mă ajută împotriva lor decât Mihail, căpetenia voastră.