O suno le Nebukandeçarohko.
1 Ando duito bărši le raimahko le Nebukandeçarohko, o Nebukandençar sas les varesar sune. O duxo sas lehkă biujeardo, thai xasai'li lesti lindri.
2 O thagar mothodea te akharăn le drabarden, le drabarimatăn andel čeraia, le fermekătoren thai le Xaldeien, kaste phenen lehkă le sune. On avile, thai thodine pe angloa thagar.
3 O thagar phendea lengă: „Dikhlem khă suno; o duxo sîmangă biujeardo, thai kamaua te jeanau o suno kodoa.”
4 Le Xaldeia dineanglal le thagares ande šib e aramaika: „Ando veako te rais thagarina! Phen le robengă tirăngă o suno, thai sîkavasa tukă lehko ameazămos!”
5 O thagar lea pale o divano thai phendea le Xaldeiengă: „Našli mangă andai godi e buti kodea: kana či kărăna mangă prinjeando o suno thai o ameazămos lehko, avena kărdine kotora, thai le khăra tumară avena parugline ande khă gomila marimartăndi.
6 Ta kana phenena mangă o suno thai lehko ameazămos, lena mandar partiva thai dimata, thai bari pativ. Andakodea, phenen mangă o suno thai lehko ameazămos.”
7 On dine anglal o duito data: „Te phenel o thagar pehkă robengă o suno, thai dasa les o ameazămos!”
8 O thagar lea pale o divano thai phendea: „Dikhau čeačimasa, kă kamen te len čiro, anda kă dikhăn kă e buti kadea skăpisardea mangă andai godi.
9 Kana kadea či phenena mangă o suno, ajukrăl tume saoŕăn sa kodea bax, anda kă kamen te den tumeduma kaste phenen mangă xoxaimata thai bičeačimata, ji kana parugleona pe le čirurea. Anda kodea, phenen mangă o suno, kaste jeanau kana san ando daštimos te den les ameazămos!”
10 Le Xaldeia dine anglal le dineanglal le thagares: „Nai khonikh pe phuw, kai te dašti phenel so mangăl o thagar; andakodea či khă thagar, or sode dă baro thai zurallo sas, či manglea kadea vareso, kata khă drabaerno, drabardino andel čeraia or Xaldeo!
11 So mangăl o thagar sî pharo, nai khonikh kai te phenel e buti kadea le thagarehkă, avri anda le zeia, savengo bešlimos nai maškar le merimahkămanuši!”
12 Koa ašundimos kadale divanurengă, o thagar avilea lehkă xolli, thai xoleail'lo but zurales. Mothodea te xasarăn sa le godeavearăn le Babilonohkărăn.
13 O mothodimos ankăstosas, le godeaver linesas te aven mudardine, thai rodenas i le Danielos thai lehkă jenen, kaste xasarăn le.
14 Atunčeara o Danielo dea duma la godeasa thai krisasa le Ariokohkă, o šerobaro le străjengo le thagarehko, kai ankăstosas te mudarăll le xaranen le Babilonohkărăn.
15 Lea o divano thai phendea le Ariokohkă, o kăpitano le thagarehko: „Anda soste dea o thagar khă mothodimos kaditi dă zurallo?” O Arioko phendea le Danielohkă sar bešenas le butea.
16 Thai o Danielo gălo koa thagar, thai rudisardea les te deles čiro te del le thagares o amazaimos,
17 pala kadea o Danielo gălo ande pehko khăr, thai phendea pa e buti kadea pehkă jenengă le Xananiahkă, le Mišaelohkă thai le Azariahkă.
18 Rudindoi le te mangăn o meklimos le Devllehkă le čerurengo anda kadoa garadimos, kaste na xasaol o Danielo thai lehkă jene ăkhdata le kolavră xaranença le Babilonohkărănça.
19 Pala kodea sîkadileas le Danielohkă o garadimos ande khă dičimos ando čiro la reateako.Thai o Danielo deadumadămišto le Devlles le čerurengo.
20 O Danielo lea o divano thai phendea: „Dinodumadămišto te avel o Anau le Devllehko, anda o veako ando veako! Lehko sî o xaraimos thai e zor!
21 O paruvel le čirurea thai le riga; O delmuial thai thol le thagaren; O del godi thai xaraimos le thagaren thai prinjeandimos kolengă le prinjeandengă!
22 O sîkavel so sî andră thai garado; O jeanel so sî ando tuneriko, thai Leste bešel e lumina!
23 Tut, Devlla mîŕă daddengo, slăvi Tu, thai lăudiu Tu kă dean ma xaraimos thai zor, thai kărdean mangă prinjeando so mangleam Tukă ame; kă sîkadean amengă o garadimos le thagarehko!”
24 Pala kodea, o Danielo gălo koa Arioko, savehkă mothodeasa lehkă o thagar te xasarăl le godeaver le Babilonohkărăn; gălo, thai dea lehkăduma kadea: „Na xasar le godeavearăn le Babilonohkărăn! Nigăr ma angloa thagar, thai daua le thagares o ameazaimos!”
25 O Ariok nigărdea iekhatar le Danielos angloa thagar, thai dea lehkă duma kadea: „Arakhlem maškar le astarde le mardimahkă le Iudahkă khă manuši kai dela le thagares o ameazaimos!”
26 O thagar lea o divano thai phendea le Danielohkă, kai bušolas Beltšaçar: „San tu ando daštimos te phenes mangă o suno kai dikhlem les thai lehko ameazaimos?”
27 O Danielo deanglal angloa thagar, thai phendea: „So mangăl o thagr sî khă garaimos save le godeaver, le drabarimahkă andel čeraia, le drabarne thai le drabardine nai daštimasa te sîkaven le thagarehkă.
28 Ta sî andel čerurii khă Dell, kai sîkavel le garaimata, thai kai kărăl prinjeando le thagarehkă le Nebukandeçarohkă so avela andel čiruri mai palal. Dikta o suno tiro thai le dikhlimata kai sas tu ande triro pato.
29 Ande teo pato, thagarina, avile tukă ande godi gîndurea dikhlimasa ta so avela pala kadala čirurea; thai Kukoa kai sîkavel le garaimata kărdea tukă prinjeando so avela pe.
30 Ta kana sîkadi'lo pe mangă o garadimos kadoa, či ameal kă sî ande mande khă xaraimos mai baro dă sar sa kole le juwindengo, ta kaste del le thagares o amazaimos lehko, thai te jeanes so kamel teo illo te jeanes.
31 Tu, thagarina, dikhăsas, thai dikta kă dikhlean khă tipo baro. O tipo kadoa sas but baro, thai dă khă străfeaimos nemaidihlino. Bešelas ande pînŕănde angla tute, thai lehko ameaimos sas daraimahko.
32 O šero kadale tipohko sas andoa sumnakai ujo; o kolin thai le vast sas rupune; o păŕ thai le ticuri sas xarkune;
33 le čiokîia le pînŕăngă, sastrune; le pînŕă, rig sastresti, rig phuweati.
34 Tu dikhăsas pe leste, thai pîtărdi'lo khă baŕ, bi le kandimahko vokh vastehko, maladea le pînŕă le sastrehkă thai la phuweakă le tipohkă, thai kărdea le kotora.
35 Atunčeara o sastri, e phuw, e xarkuma, o rup thai o sumnakai linčeai'le andekhthan thai kărdi'le sar e poši milla pe phuw; lea le e bravall, thai či urma či mai arakhadi'li anda lende. Ta o bar, kai linčeardeasas o tipo, kărdi'lo khă baŕbaro baro, thai pherdea sai phuw.
36 Dikta o suno. Akana phenasa lehkă i o ameazaimos angloa thagar.
37 Tu, thagarina, san o thagar le thagarimatăngo, kă o Dell le čerurengo dea tu thagarimos, zor, bravallimos thai slava.
38 O dea tu andel vast, orkai bešen on, le šaven le manušengărăn, le jiwinen le kîmpohkărăn, le čiriklean le čerehkărăn, thai kărdea tu stăpîno pa sa kadala: tu san o šero o sumnakuno!
39 Pala tute, vazdela pe aver thagarimos, mai bisămbnome sar tiro; pala kodea khă trito thagarimos, kai avela xarkuno, thai savo stăpînila pa sai phuw.
40 Avela e štarto thagarimos, zurallo sar o sastrii; pala sar o sastri linčearăl thai phagăl sa, i oi linčearăla thai phagăla sa, sar o sastri kai kărăl sa kotora.
41 Thai pala sar dikhlean le pînŕă thai le naia le pănŕăngă rig phuweati phuwearăsti thai rig sastresti, sa kadea i o thagarimos kadoa avela xulado; ta ašela vareso ande leste andai zor le sastresti, orta kadea sar dikhlean o sastrii xamime la phuweasa.
42 Thai pala sar le naia katal pînŕă sas rig sastresti thai rig phuweati, sa kadea i o thagarimos kadoa avela ande rig zurallo thai ande rig kovleardo.
43 Kana dikhlean o sastrii xamime la phuweasa, ameal kă xamina pe andel phanglimata manušardine le măritimahkă, ta či avena astarde iekh avrăstar, pala sar o sastrii či dašti tidel pe la phuweasa.
44 Ta ando čiro kadale thagarimatăngo, o Dell le čerurengo vazdela khă thagarimos, kai či avela xasardino čiăkhdata, thai sao či nakhăla tala o stăpînimos avră poporohko. O linčearăla thai xasarăla sa kadala thagarimata, thai o orta ašela ando veako.
45 Kadoa sî o baŕ, kai dikhlean les pîtărdindoi pe andoa baŕobaro, bi le kandimasa khă vastehko, thai kai linčeardea o sastrii, e xarkuma, e phuw, o rup thai o sumnakai. O Dell kukoa o baro kai kărdea prinjeando le thagarehkăso sî te avel pala kadea. O suno sî čeačio, thai o ameazaimos sî čeačimasa.”
46 Atunčea o thagar o Nebukandençar pelo le mosa kai phuw thai bandi'lo angloa Danielo, thai mothodea te anen pe lehkă jertfe xabenehkă thai miresme.
47 O thagar deaduma le Danielohkă thai phendea: „Le čeačimasa, o Dell tumaro sî o Dell le devlengo thai o Rai le thagarengo, thai O sîkavel le garaimata, anda kă daštisardean te arakhăs kadoa garadimos!”
48 Palakodea o thagar vazdea le Danielos, thai deales pativa but thai bravale; dea les stăpînimos pa sai phuw le Babilonosti, thai thodea les ta sar mai barošero pa sal godeaver le Babilonohkă.
49 O Danielo rudisardea le thagares te del o kandimos le buteango la phuweako le Babilonohkăro ando vast le Šadrohko, le Mešakohko thai le Abed-Negohko. Ta o Danielo ašilo kai bar le thagaresti.
Visul lui Nebucadnețar
1 În al doilea an al domniei sale, Nebucadnețar a avut niște vise care i-au tulburat atât de tare duhul, încât nu a mai avut somn. 2 Împăratul a poruncit să fie chemați magicienii, descântătorii, vrăjitorii și caldeii, ca să-i spună împăratului visele. Ei au venit și s-au înfățișat înaintea împăratului.
3 Împăratul le-a zis:
‒ Am avut un vis și duhul mi-e tulburat, căci aș vrea să aflu ce înseamnă visul!
4 Caldeii i-au răspuns împăratului în limba aramaică, astfel:
‒ Să trăiești veșnic, împărate! Spune-le slujitorilor tăi visul, iar noi îți vom da interpretarea!
5 Împăratul le-a zis caldeenilor:
‒ Iată hotărârea fermă pe care am luat-o: dacă nu-mi veți face cunoscut visul și interpretarea lui, veți fi făcuți bucăți, iar casele voastre vor fi transformate în mormane de gunoi. 6 Dacă însă îmi veți spune visul și interpretarea lui, veți primi din partea mea daruri, răsplătiri și mari onoruri. Așadar, spuneți-mi visul și interpretarea lui!
7 Ei au răspuns a doua oară:
‒ Să spună împăratul slujitorilor săi visul și noi îi vom desluși interpretarea.
8 Atunci împăratul le-a zis:
‒ Acum știu sigur că vreți să câștigați timp, pentru că vedeți hotărârea fermă pe care am luat-o. 9 Dacă nu-mi veți face cunoscut visul, nu rămâne decât un singur verdict pentru voi! Văd că v-ați înțeles să-mi ziceți minciuni și lucruri false, sperând că situația se va schimba. Așadar, spuneți-mi visul ca să știu astfel că sunteți în stare să-mi dați și interpretarea lui!
10 Caldeenii i-au răspuns împăratului, zicând:
‒ Nu există niciun om pe pământ care să poată spune ceea ce dorește împăratul. De aceea niciun împărat, oricât de mare și de autoritar ar fi fost el, nu a cerut așa ceva vreunui vrăjitor, vreunui descântător sau vreunui astrolog. 11 Lucrul pe care-l cere împăratul este prea greu și nimeni nu i-l poate face cunoscut împăratului, în afară de dumnezei, a căror locuință nu este printre muritori!
12 Când a auzit aceasta, împăratul s-a mâniat și, înfuriindu-se foarte tare, a poruncit să fie omorâți toți înțelepții Babilonului. 13 Decretul ieșise, înțelepții erau pe cale de a fi omorâți, iar gărzile îi căutau și pe Daniel și pe prietenii lui ca să-i omoare.
14 Atunci Daniel, cu prudență și discreție, s-a apropiat de Ariok, căpetenia gărzilor împăratului, care ieșise să-i omoare pe înțelepții Babilonului. 15 El l-a întrebat pe Ariok, comandantul împăratului: „De ce este atât de aspru decretul dat de împărat?“. Ariok i-a spus lui Daniel cum stau lucrurile. 16 Daniel s-a dus la împărat și l-a rugat să-i dea timp, pentru a-i putea spune interpretarea visului .
17 Apoi Daniel s-a dus în casa lui și i-a înștiințat pe prietenii săi, Hanania, Mișael și Azaria, cu privire la lucrul acesta, 18 pentru ca ei să ceară milă din partea Dumnezeului cerurilor cu privire la această taină, astfel încât Daniel și prietenii lui, împreună cu restul înțelepților Babilonului, să nu piară. 19 Noaptea, taina i-a fost descoperită lui Daniel într-o vedenie. Atunci Daniel L-a binecuvântat pe Dumnezeul cerurilor. 20 Daniel a zis:
„Binecuvântat să fie Numele lui Dumnezeu din veșnicie în veșnicie,
căci ale Lui sunt înțelepciunea și puterea.
21 El schimbă vremurile și împrejurările,
El răstoarnă și ridică împărați,
El dă înțelepciune înțelepților
și cunoștință – celor pricepuți.
22 El descoperă lucrurile adânci și ascunse;
El știe ce se află în întuneric
și cu El locuiește lumina.
23 Ție, Dumnezeul strămoșilor mei, Îți aduc mulțumire și laudă,
căci mi-ai dat înțelepciune și putere
și mi-ai făcut cunoscut lucrul pe care noi Ți l-am cerut,
descoperindu-ne ceea ce ne cere împăratul!“.
Interpretarea visului împăratului
24 După aceste lucruri, Daniel s-a dus la Ariok, cel numit de împărat să-i omoare pe înțelepții Babilonului; s-a dus la el și i-a zis astfel: „Nu-i omorî pe înțelepții Babilonului! Du-mă înaintea împăratului și-i voi spune interpretarea!“.
25 Ariok s-a grăbit să-l aducă pe Daniel înaintea împăratului și i-a vorbit astfel:
‒ Am găsit un om, printre exilații lui Iuda, care poate face cunoscută împăratului interpretarea!
26 Împăratul i-a zis lui Daniel, al cărui nume era Beltșațar:
‒ Poți tu să-mi faci cunoscut ce am văzut în vis și să-mi dai și interpretarea lui?
27 Daniel a răspuns împăratului:
‒ Ceea ce împăratul cere este o taină pe care niciun înțelept, niciun descântător, niciun vrăjitor și niciun ghicitor n-o poate dezvălui împăratului. 28 Dar este în Ceruri un Dumnezeu Care dezvăluie tainele și El i-a făcut cunoscut împăratului Nebucadnețar ce se va întâmpla în zilele de pe urmă. Iată visul și vedeniile pe care le-ai avut în mintea ta în timp ce erai în patul tău.
29 Ție, împărate, pe când erai în patul tău, ți-au venit gânduri cu privire la ce se va întâmpla în viitor și Cel Ce descoperă tainele ți-a făcut cunoscut ce va fi. 30 Cât despre mine, taina aceasta mi-a fost descoperită nu pentru că aș avea mai multă înțelepciune decât toți cei vii, ci pentru ca împăratului să i se dezvăluie interpretarea visului și să înțeleagă gândurile inimii sale.
31 Tu, împărate, te uitai și iată că ai văzut o statuie mare. Statuia aceasta era foarte mare și de o strălucire nemaiîntâlnită. Stătea în picioare înaintea ta și înfățișarea ei era înspăimântătoare. 32 Capul acestei statui era din aur pur, pieptul și brațele îi erau din argint, iar pântecul și coapsele îi erau din bronz. 33 Gambele ei erau din fier, iar picioarele – o parte din fier, o parte din lut. 34 În timp ce te uitai, a fost desprinsă o piatră, fără ajutorul vreunei mâini, care a lovit statuia peste picioarele ei de fier și de lut și le-a sfărâmat. 35 Atunci fierul, lutul, bronzul, argintul și aurul au fost sfărâmate împreună și au ajuns precum pleava din arie vara, la vânturat. Le-a luat vântul și nicio urmă nu s-a mai găsit din ele. Dar piatra care a lovit statuia s-a făcut un munte mare, care a umplut tot pământul.
36 Acesta este visul; acum voi spune și interpretarea lui înaintea împăratului. 37 Tu, împărate, ești împăratul împăraților, căci Dumnezeul cerurilor ți-a dat o împărăție, putere, măreție și glorie. 38 El ți-a dat în mâini pe oameni, oriunde locuiesc ei, ți-a dat fiarele câmpului și păsările cerului și te-a făcut stăpân peste toate. Tu ești deci capul de aur!
39 După tine se va ridica pe pământ o împărăție mai neînsemnată decât a ta și apoi o a treia împărăție, a bronzului, care va avea stăpânire peste tot pământul. 40 Va fi și o a patra împărăție, tare ca fierul (fierul sfărâmă și spulberă totul). Și, după cum fierul sfărâmă și spulberă totul, tot astfel și această împărăție le va sfărâma și le va zdrobi pe celelalte. 41 De asemenea, așa cum ai văzut că picioarele și degetele erau o parte din lut de olar și o altă parte din fier, tot așa va fi împărțită și împărăția. Va rămâne însă în ea ceva din tăria fierului, întocmai cum ai văzut fierul amestecat cu lutul. 42 Și așa cum degetele picioarelor erau o parte din fier și o altă parte din lut, tot așa și împărăția aceasta va fi în parte tare și în parte fragilă. 43 După cum ai văzut fierul amestecat cu lutul, tot așa și ei își vor amesteca neamul cu ceilalți oameni, însă nu vor rămâne uniți, așa cum nici fierul nu se poate uni cu lutul.
44 În zilele acelor împărați însă, Dumnezeul cerurilor va ridica o împărăție care în veci nu va fi distrusă și care nu va fi lăsată altui popor. Ea va sfărâma toate aceste împărății și le va pune capăt, însă ea va rămâne pe vecie. 45 Aceasta înseamnă piatra care ai văzut că a fost desprinsă din munte fără ajutorul vreunei mâini și care a sfărâmat fierul, bronzul, lutul, argintul și aurul.
Dumnezeul cel Mare a făcut deci cunoscut împăratului ce va fi în viitor. Visul este adevărat, iar interpretarea lui este demnă de încredere.
46 Atunci împăratul Nebucadnețar s-a aruncat cu fața la pământ și i-a adus omagii lui Daniel. El a poruncit să i se ofere un dar de mâncare și miresme.
47 Împăratul i-a zis lui Daniel:
‒ Cu adevărat Dumnezeul vostru este Dumnezeul dumnezeilor, Domnul împăraților și Cel Ce descoperă tainele, căci ai putut să descoperi taina aceasta!
48 Apoi împăratul l-a înălțat pe Daniel, i-a dat daruri multe și bogate, l-a desemnat conducător peste toată provincia Babilonului și l-a făcut înalt demnitar, dându-i autoritate peste toți înțelepții Babilonului. 49 Daniel l-a rugat pe împărat să-i numească pe Șadrak, pe Meșak și pe Abed-Nego în slujba de administratori ai provinciei Babilonului. Daniel însă a rămas la curtea împăratului.