Kukoa kašt o baro.
1 „O Nebukandençar, o thagar, karing sal popoară, neamuri, manuši anda sal šiba, kai bešen pe sai phuw: Te avel tume but pačea!
2 Arakhlem dromesa te kărau prinjeando le sămnurea thai le šukardimata, kai kăerdea le o Dell kukoa o But Baro angla mande.
3 Sode dă bară sî Lehkă sămnurea thai sode dă zuralle sî Lehkă šukardimata! O Thagarimos Lehko sî khă thagarimos vešniko, thai o stăpînimos Lehko ašel anda neamo neamoste!
4 Me o Nebukandençar, traiuas ujerdo ande muŕo khăr, thai baxtalo ando palato muŕo.
5 Dikhlem khă suno kai darardea ma; le gîndurendar savendar sîmas phiradino ande muŕo pato thai le dikhlimata le duxohkă mîŕăhkă pherănas ma daratar.
6 Mothodem atunči te anen angla mande sa le xaranen le Babilonohkărăn, kaste den ma o ameazaimos le sunehko.
7 Iekhatar avile le drabarne, le drabarne andel čeraia, le Xaldeia thai le drabaitorea. Phendem lengă o suno thai naštisarde te den les amazaimos.
8 Mai palal dă sa, avilo angla mande o Danielo, dinoanau Belšaçar, pala o anau mîŕă devlehko, thai sao sî les ande leste o duxo le devllengo kolengo le sfinçome. Phendem lehkă o suno, thai phendem:
9 „Belšaçarona, šerobaro le drabarnengo, jeanau kă sîtu ande tute o duxo le devllengo le sfinçonengo, thai kă anda tute nai či khă garadimos pharo; kadea dema o ameazaimos le dikhlimatăngo, kai sas ma ando suno.
10 Dikta le dikhlimata kai nakhline mangă andoa šero, kana sîmas ando pato. Dikhauas, thai dikta kă ando maškar la phuweako sas khă kašt but učio.
11 O kašt kadoa kărdi'lo baro thai zurallo, o gor lehko vazdelas pe ji kal čerurii, thai dičiolas katal riga sa la phuweakă.
12 E patrin lesti sas šukar, thai sas les but roade; ande leste arakhadeolas pe xamos anda sa; le jiwine le kîmpohkă tidenas pe tala lesti ušal, le čiriklea le čerehkă kărănas pehkă o kuibo ande lehkă ŕaia, thai orsao juwindimos juwindo xalas anda leste.
13 Andel dikhlimata kai nakhănas mangă andoa šero, ande muŕo pato, dikhauas, thai dikta kă ulisto andal čerurea khă străjero sfînto.
14 O çîpisardea zorasa thai deaduma kadea: „Šinen o kašt, thai phagăn lehkă ŕaia; činosarăn lesti patrin, thai phaŕaven lehkă roade; našaven le jiwinen tala leste, thai le čiriklean anda lehkă ŕaia!
15 Ta o butuko thai lehkă anglunimata, mekăn le ande phuw, thai phanden les lançurença sastrehkă thai xarkumakă, ande čear poa kîmpo te avel tindeardo la iasfatar le čeresti, thai te avel andekh than le jiwinença ande čear la phuweati.
16 O illo lehko le manušehko parugleoala pe ande khă illo jiwinako, thai nakhăna efta čiruri pa leste.
17 O mothodimos kadoa sas lino ando divano le străjerengo, thai thodino koa drom anglal sfinçi, kaste jeanen kola le juwinde kă Kukoa o But Baro stăpînil poa thagarimos le manušengo, kă deles kahkă čeaileol les, thai vazdel pe leste koles mai telal andal manuši!”
18 Dikta o suno kao diklem les, me, o thagar o Nebukandençar. Tu, Belšaçarona, deles ameazaimos, anda kă sal godeaver andoa thagarimos muŕo naštisarde te den les ameazaimos; ta tu, daštis, kă sîtu ande tute o duxo le devlengo le sfinçăngo.”
19 Atunči o Danielo, dinoanau Belšaçaro, ašilo mirime khă leaka, thai lehkă gîndurea biujearănas les. O thagar lea pale o divano, thai phendea: „Belšaçarona, te na biujearăl tu o suno thai lehko aneazaimos!” Thai o Belšaçar deanglal: „Raia muŕo, o suno kadoa te avekl anda te dušmaia, thai o ameazaimos lehko anda kola kai nai tusa!
20 O kašt kai dikhlean les, kai kărdilosas kaditi dă baro thai zurallo, ta vazdelas pe lehko gor ji andel čerurea thai dičiolas pe kata sa le gora la phuweakă;
21 o kašt kadoa, savesti patrin sas kaditi dă šukar thai sao sas les roade kaditi dă but thai ande sao sas xamos anda sa, tala sao tidenas pe le jiwine le kîmpohkă, thai andel ŕaia savehkă kăranas pehkă kuibo le čiriklea le khărăhkă,
22 tu san, thagarina, kai arăslean kaditi dă baro thai zurallo, savekho barimos bari'lo thai vazdinisai'lo ji kal čerurea, thai savehko stăpînimos tinzolpe ji kal gora la phuweakă.
23 O thagar dikhlea khă străjeres sfînto ulindoi pe thai phendindoi: „Šinen o kašt thai xasarăn les; ta e bučiuma le anglunimatănça ter mekăn la ande phuw, thai phanden les lançurença sastrehkă thai xarkumakă, ande čear poa kîmpo, kaste avel tindeardo la iasfatar le čeresti, thai te bešel andekhthan le jiwinença le kîmpohkărănça, ji kana nakhăna efta čiruri pa leste.”
24 Dikta o ameazaimos kadale kărdimahko, thagarina, dikta o mothodimos Kolehko le But Barăhko, kai pherdeola pa o rai muŕo o thagar.
25 Našavena tu andoa maškar le manušengo, bešesa andekhthan le jiwinença le kîmpohkărănça, thai dena tu te xas čear sar le guruwen; avesa tindeardo la iasfatar le čeresti thai efta čiruri nakhăna pa tute, ji kana prinjeanesa kă Kukoa o But Baro stăpînil poa thagarimos le manušengo thai dela kahkă kamel.
26 O mothodimos te mekăl e bučiuma le anglunimatănça le kaštehkărănça, ameal kă o thagarimos tiro ašela tukă iekhatar so prinjeanesa o stăpînimos Kolehko so sî andel čerurii.
27 Andakodea, thagarina, čeailol tukă muŕo divano! Tho gor te bezexăngă, thai traisar ando bibezexalimos, šinla le bikrisăngo tirănça, thai fal tu nasul kolendar le bibaxtalendar, thai daštil pe kă lunjola teo baxtalimos!
28 Sa kadala butea pherdi'le poa thagar o Nebukandençaro.
29 Pala dešudui šon, ta kana phirălas po koperišo le palatohko le thagarnehko andoa Babilono,
30 o thagar lea o divano, thai phendea: „Ta nai kadoa o Babilono kukoa o baro, kai vazdemangă les me, sar than bešlimahko thagarno, andai zor mîŕă bravalimasti thai karing e slava le barimasti mîŕăsti?”
31 Ta či isprăvisailisas e orba kadea le thagaresti, kana khă mui ulisto andoa čerii thai phendea: „Ašun, thagarina Nebukandeçarona, kă lea pe teo thagarimos!
32 Našavena tu andoa maškar le manušengo, thai bešesa andekhthan le jiwinença le kîmpohkărănça, thai dena tu te xas čear sar le guruwen; avesa tindeardo la iasfatar le čeresti thai efta čiruri nakhăna pa tute, ji kana prinjeanesa kă Kukoa o But Baro stăpînil poa thagarimos le manušengo thai dela kahkă kamel!”
33 Orta ande leaka kodea, pherdi'lo o divano kodoa poa Nebukandençaro. Sas našado andoa maškar le manušengo, xalea čear sar le guruw, o stato sas lehkă tindeardo la iasfatar le čeresti, ji kana barile lehkă ball sar le por le vulturohkă, thai le undii sar le deare le čirikleangă.”
34 Pala o nakhlimos le čirurengo phendine, me, o Nebukandençar, vazdem le iakha karing o čerii, thai avilea mangă pale e godi koa than. Demdumadă mišto Koles But Barăs, lăudisardem thai slavisardem Koles kai trail vešniko. Kodoa savehko stăpînimos sî vešniko, thai savehko thagarimos nikrăl neamo neamoste.
35 Sa le bešlimatorea la phuweakă nai khanči angla Leste; O kărăl so kamel la oasteasa le čerurengăreasa thai le bešlitorença la phuwakăreasa, thai khonikh našti te bešel pa Lesti xolli, čina te phenel Lehkă: „So kărăs?”
36 Ando čiro kodoa, avili mîŕî godi parpale; e slava le thagarimasti mîŕăsti, o barimos thai o străfeaimos muŕo dine pe mangă parpale; le divanitorea mîŕă thai le mai bară mîŕă pale rodine ma; sîmas thodino pale pa muŕo thagarimos, thai e zor mîŕî barili.
37 Akana, me, o Nebukandençar, lăudi thai vazdaule Thagares le čerurengărăs, kă sa Lehkă butea sî čečiune, sa le droma Leghkă sî orta, thai O daštil te mekăltele koles kai phirăl barimasa!”
Visul lui Nebucadnețar
1 „Nebucadnețar, împăratul,Către toate popoarele, națiunile și oamenii de orice limbă, care locuiesc pe tot pământul:Pacea să vă fie înmulțită!2 Mi s-a părut potrivit să vă istorisesc semnele și minunile pe care le-a făcut față de mine Dumnezeul cel Preaînalt.3 Cât de mari sunt semnele Lui
și cât de puternice sunt minunile Lui!
Împărăția Lui este o împărăție veșnică,
iar stăpânirea Lui dăinuie din generație în generație.
4 Eu, Nebucadnețar, trăiam fără griji în casa mea și eram fericit în palatul meu. 5 Dar am avut un vis care m-a îngrozit; gândurile pe care le-am avut în timp ce eram în patul meu și vedeniile din mintea mea m-au înspăimântat. 6 De aceea am dat poruncă să fie aduși înaintea mea toți înțelepții Babilonului, ca să-mi facă cunoscută interpretarea visului. 7 Atunci au venit vrăjitorii, descântătorii, astrologii și ghicitorii, le-am spus visul, dar ei n-au putut să-mi dea interpretarea. 8 La urmă a venit înaintea mea Daniel, numit și Beltșațar, după numele dumnezeului meu, și care are în el duhul sfinților dumnezei.I-am istorisit visul, zicând :
9 ‒ Beltșațar, căpetenie a magicienilor, știu că ai în tine duhul sfinților dumnezei și că pentru tine nicio taină nu este grea. Iată vedeniile pe care le-am avut în visul meu; spune-mi interpretarea lor! 10 Iată vedeniile din mintea mea, pe care le-am avut în timp ce dormeam: mă uitam și iată că în mijlocul pământului era un copac. Înălțimea lui era foarte mare. 11 Copacul a crescut mare și puternic și vârful lui a ajuns până la ceruri, astfel că se putea vedea de la marginile întregului pământ. 12 Frunzișul lui era frumos, iar roadele lui erau numeroase; în el se găsea hrană pentru toți. La umbra lui se adăposteau fiarele câmpului și printre ramurile lui își făceau cuib păsările cerului. Și din el era hrănită orice făptură.13 În vedeniile care-mi treceau prin cap în timp ce eram în patul meu, mă uitam și, iată că un străjer sfânt a coborât din Ceruri. 14 El a strigat cu putere, zicând astfel: «Retezați copacul și tăiați-i ramurile! Despuiați-l de frunze și împrăștiați-i roadele! Alungați fiarele de sub el și păsările dintre ramurile lui! 15 Lăsați-i doar trunchiul cu rădăcinile lui în pământ și prindeți-l cu legături de fier și de bronz în iarba câmpului, ca să fie udat de roua cerului și să-i fie partea la un loc cu fiarele în iarba pământului. 16 Să-i fie schimbată inima de om și să i se dea o inimă de fiară, până când vor trece peste el șapte vremuri! 17 Sentința este proclamată prin străjeri, verdictul este anunțat prin cei sfinți, pentru ca să știe cei vii că Cel Preaînalt stăpânește peste împărăția oamenilor, că El o dă cui vrea și ridică peste ea chiar și pe cel mai smerit dintre oameni».18 Acesta este visul pe care eu, împăratul Nebucadnețar, l-am avut. Beltșațar, spune-mi tu interpretarea, căci toți înțelepții împărăției mele nu pot să-mi facă cunoscută interpretarea. Tu însă poți, pentru că ai în tine duhul sfinților dumnezei.Daniel interpretează visul împăratului
19 Atunci Daniel – numit și Beltșațar – a rămas înmărmurit pentru câteva clipe și gândurile îl îngrozeau.
Împăratul a zis:
‒ Beltșațar, să nu te înspăimânte nici visul, nici interpretarea lui!
Beltșațar a răspuns:
‒ Domnul meu, visul acesta să fie pentru cei ce te urăsc, iar interpretarea lui – pentru dușmanii tăi! 20 Copacul pe care l-ai văzut că a crescut mare și puternic și s-a înălțat până la cer, de putea fi văzut de întreg pământul, 21 copacul cu frunzișul frumos, cu roade numeroase și în care se găsea hrană pentru toți, copacul acesta, sub care se adăposteau fiarele câmpului și printre ale cărui ramuri își făceau cuib păsările cerului, 22 ești tu, împărate, care ai ajuns mare și puternic. Măreția ta a crescut și s-a înălțat până la cer, iar stăpânirea ta s-a întins până la marginile pământului.
23 Cât privește străjerul sfânt pe care împăratul l-a văzut coborând din Ceruri și zicând: «Retezați copacul și distrugeți-l! Lăsați-i doar trunchiul cu rădăcinile lui în pământ și prindeți-l cu legături de fier și bronz în iarba câmpului, ca să fie udat de roua cerului și să-i fie partea la un loc cu fiarele câmpului, până când vor trece peste el șapte vremuri!», 24 iată care este interpretarea, împărate, și iată care este hotărârea Celui Preaînalt, care se va împlini cu privire la stăpânul meu, împăratul: 25 te vor alunga dintre oameni și vei locui la un loc cu fiarele câmpului; te vor hrăni cu iarbă ca pe boi și te vor lăsa să fii udat de roua cerului. Vor trece șapte vremuri peste tine până când vei recunoaște că Cel Preaînalt stăpânește peste împărăția oamenilor și că El o dă cui vrea. 26 Cu privire la faptul că au spus să lase trunchiul copacului cu rădăcinile lui, înseamnă că împărăția ta va fi păstrată pentru tine până când vei recunoaște stăpânirea Cerului. 27 De aceea, împărate, primește sfatul meu: pune capăt păcatelor tale, făcând dreptate, și încetează cu nelegiuirile tale, fiind îndurător cu cei săraci! Și poate că ți se va prelungi bunăstarea!
Visul împăratului se împlinește
28 Toate s-au împlinit întocmai cu împăratul Nebucadnețar. 29 După douăsprezece luni, în timp ce se plimba pe acoperișul palatului împărătesc din Babilon, 30 împăratul a zis: «Oare nu este acesta Babilonul cel mare, pe care l-am construit eu ca reședință împărătească, prin măreția puterii mele și pentru gloria maiestății mele?».
31 Nici nu ieșiseră bine cuvintele acestea din gura împăratului, că un glas s-a auzit din Cer, zicând: «Iată ce se poruncește cu privire la tine, împărate Nebucadnețar: ‘Împărăția îți este luată. 32 Te vor alunga dintre oameni și locuința ta va fi la un loc cu fiarele câmpului! Te vor hrăni cu iarbă ca pe boi și vor trece șapte vremuri peste tine, până când vei recunoaște că Cel Preaînalt stăpânește peste împărăția oamenilor și că El o dă cui vrea’».
33 Chiar în clipa aceea s-a și împlinit cuvântul rostit împotriva lui Nebucadnețar. El a fost alungat dintre oameni și a mâncat iarbă ca boii. Trupul lui a fost udat de roua cerului, până când i-a crescut părul ca penele vulturului și unghiile – ca ghearele păsărilor. 34 Când s-au împlinit zilele, eu, Nebucadnețar, mi-am ridicat ochii spre cer și mi-a fost redată gândirea sănătoasă. L-am binecuvântat pe Cel Preaînalt, L-am lăudat și L-am glorificat pe Cel Veșnic Viu.
Stăpânirea Lui este o stăpânire veșnică,iar Împărăția Lui dăinuie din generație în generație.35 Toți locuitorii pământuluisunt considerați ca un nimic;El face ce vreacu armata cerurilorși cu locuitorii pământului.Nu există nimeni care să-L lovească peste mânăși să-I zică: «Ce-ai făcut?».36 Atunci mi-a fost redată gândirea sănătoasă și, spre gloria împărăției mele, mi-au fost date înapoi măreția și strălucirea mea. Sfetnicii și nobilii mei m-au căutat din nou și am fost pus iarăși la conducerea împărăției mele. Am devenit chiar mai măreț decât înainte. 37 Acum, deci, eu, Nebucadnețar, Îl laud, Îl înalț și Îl glorific pe Împăratul cerurilor, căci toate lucrările Lui sunt adevăr, căile Lui sunt dreptate și El poate să-i smerească pe cei ce umblă în mândrie“.