O govimos le Belšaçarohko thai o limos le Babilonohko.
1 O thagar o Belšaçar kărdea khă baro govimos kolengă ăkh mia mai bară lehkărăngo, thai pilea moll angla lende.
2 Thai ando pimos la molleako, mothodea te anen le vasurea le sumnakune thai le rupune, save leasas le lehko dadd o Nebukandençar andoa Templo andoa Ierusalimo, kaste pel lença o thagar thai lehkă mai bară, le romnea thai le phiramnea lehkă.
3 Andine iekhatar le vasuri le sumnakune, kai sas line andoa Templo, andoa khăr le Devllehko andoa Ierusalimo, thai piline anda lende o thagar thai le mai bară lehkă, le romnea thai le phiramnea lehkă.
4 Piline moll, thai lăudisardine le devlen le sumnakahkărăn, la xarkumakă thai le sastrehkă, le kaštehkă thai le baŕăhkă.
5 Ande leaka kodea, dičile le naia khă vastehkă manušehkă, thai ramosarde, angloa sfešniko, pe tenkuiala le zîdosti le palatosti thagaruno. O thagar dikhlea koadoa kotor le vastehko, kai ramosardea.
6 Atunčeara o thagar gălbenisai'lo, thai le gîndurea kaditi biujearde les kă pîtărdi'le lehkă kuštika katal tičiuri, thai le čeanga maladi'le iekh avreatar.
7 O thagar çîpisardea ando mui o baro te anel pe lehkă le drabarne andel čeria, le Xaldeia thai le drabarditorea. Palakodea o thagar lea o divano thai phendea le godeavengă le Babilonohkărăngă: „Orkon daštuila te drabarăl o lill kadoa thai dela les o ameazaimos, avela xureado ando phanruminos, phiravela khă lançuço sumnakuno kai koŕ, thai avela les o trito than ando tradimos le thagarimahko.”
8 Sa le xarane le thagarehkă šutine pe, ta naštisarde te drabarăn o lill thai čina o ameazaimos le thagarehkă.
9 Anda e buti kadea o thagar o Belšaçar darai'lo but zuralles, o mui gălbenisai'lo lehkă, thai le mai bară lehkă ašile mărmurime.
10 E thagrni, koa ašundimos le divanurengo le thagarnehkă thai lehkă mai barăngo, šutea pe ande odaia le govimasti, lea o divano thai deaduma kadea: „Te trais vešniko, thagarina! Te na biujearăn tu le gîndurea tiră, thai te na gălbenil teo mui!
11 Ando thagraimos tiro sî khă manuši, kai sî les ande leste o duxo le devlengo kolengo le sfinçăngo; thai i ando čiro te daddehko, arakhadi'le ande leste lumine, prinjeamos thai khă xaraimos devlikano. Anda kodea o thagar o Nebukandençar, o dadd tiro, e, o dadd tiro, thagarina, thodea les mai baro pal drabardine, le drabarne andel čeraia, Xaldeia, drabarditorea,
12 thai kadea, anda kă arakhadilea leste, koa Danielo, dinoanau le thagrestar Beltšaçar, khă duxo vazdino, jeanglimos thai prinjeandimos, o daštimos le ameazaimengo le sunengo, te lămuril le pušlimata le phară, thai te pîtărăl sal butea le înkîlčimene. Te avel akhardino kadea o Danielo, thai o dela tu o ameazaimos!”
13 Atunčea o Danielo sas andino angloa thagar. O thagar lea o divano, thai phendea le Danielohkă: „Tu san o Danielo kodoa, iekh andal astarde le mardimahkă le Iudahkă, kai andeale koče andoa Iuda, o dadd muŕo thagar?
14 Ašundem pa tute kă ande tute sî o duxo le devlengo, thai kă tute arakhadeon lumine, prinjeandimos, thai khă xaraimos bimaiašundo.
15 Andine angla mande le godeaverăn thai le drabardimatăn andel čeraia, kaste drabarăn o ramomos kadoa thai te den ma o ameazaimos; ta naštisarde te den ameazaimos kadale divanurengă.
16 Ašundem kă tu daštis te des ameazaimos thai te pîtărăs orsave pušlimata phară; akana, kana daštisa te drabarăs o ramomos kadoa thai des mangă lehko amweazaimos, avesa xureado ando phanruminos, phiravesa khă lançuço sumnakuno kai koŕ, thai avela tu o than o trito ando tradimos le thagarimahko!”
17 O Danielo deanglal iekhatar angloa thagar; „Nikăr te pativa, thai de avrăs te potindimata! Varesar drabaraua le thagarehkă o ramomos, thai daua les o ameazaimos.
18 Thagarina, o Dell Kukoa o But Baro deasas te daddes le Nebukandeçaros: thagarimos, barimos, slava thai străfeaimos;
19 thai andai doši le barimasti kai deasas lehkă la, sa le popoare, le neamurea, le manuši dă sal šiba dararanas thai isdranas angla leste. Kă o thagar mudarălas kas kamelas, thai mekălas čivavasa kas kamelas; vazdelas kas kamelas, thai ulearălas kas kamelas.
20 Ta kana phuti'lo lehko illo baŕusai'lo lehko duxo ji koa mîndrimos, sas šudino poa skamin lehkă thagarimahko thai sas nandeardo lehka slavatar;
21 sas našado andoa maškar le šavengo le manušengo, lehko illo kărdi'lo sar le jiwinengo, thai bešlo andekh than le čiušença le văšunença; dine les te xal čear sar kal guruw, thai o stato sas lehkă tindeardo la iasfatar le xčeresti, ji kana prinjeandea kă o Dell Kukoa o But Baro stăpînil poa thagarimos le manušengo thai kă deles kahkă kamel.
22 Ta tu Belšaçar, šav lehko, či mekleantele teo illo, barem kă jeanglean sa kadala butea.
23 Ta vazdean tu poa Rai le čerurengo; le vasuri anda Lehko khăr sas andine angla tute, thai pilean moll anda lende, tu thai le mai bară tiră, le romnea thai le phiramnea tiră; lăudisardean le devlen le rupehkă, le sumnakahkă, la xarkumakă, le sastrehkă, le kaštehkă thai le baŕăhkă, kai čina či dikhăn, čina či ašunen, čina či prinjeanen khanči, thai či slăvisardean le Devlles ando vast savehko sî o phurdimos tiro thai sa te droma!
24 Anda kodea tradea O kadoa šero vastehko, kai ramosardea o ramomos kadoa.
25 Ta dikta o ramomos kai sas ramome: „„Dindo, dindo, kîntărime, thai xulado!”
26 Thai dikta o ameazaimos kadale divanurengo. Dindo, sî kă o Dell dindea le des te raimahkă, thai thodea lehkă gor.
27 Kîntărime, sî kă sanas kîntărime ando toll thai sanas arakhado bipharo!
28 Xulado, sî kă o thagarimos tiro avela xulado, thai dino le Mezăngă thai le Peršengă!”
29 Iekhatar, o Beltšaçar dea mothodimos, thai xureade le Danielos ando phanruminos, thodine lehkă khă lănçîšoro sumnakuno kai koŕ, thai dine ašundimos kă avela les o trito than ando tradimos le thagarimahko.
30 Ta orta ande reat kodea, o Beltšaçar, o thagar le Xaldeiengo, sas mudardo.
31 Thai thodea o vast po thagarimos o Dariu, o Medo, kai sas šovardeši thai duie băršengo.
Scrierea de pe zid și interpretarea ei
1 Împăratul Belșațar a dat un ospăț mare celor o mie de nobili ai săi și a băut vin împreună cu ei. 2 În cheful vinului, Belșațar a poruncit să fie aduse vasele de aur și de argint pe care tatăl său, Nebucadnețar, le luase din Templul de la Ierusalim, pentru ca împăratul să bea din ele împreună cu nobilii săi, cu soțiile sale și cu țiitoarele sale. 3 Așadar, au adus vasele de aur care fuseseră luate din Templu, din Casa lui Dumnezeu din Ierusalim, și împăratul împreună cu nobilii săi, cu soțiile sale și cu țiitoarele sale au băut din ele . 4 Au băut vin și i-au lăudat pe dumnezeii de aur, de argint, de bronz, de fier, de lemn și de piatră.
5 Chiar în clipa aceea, au apărut degetele unei mâini de om care scria în fața sfeșnicului, pe tencuiala peretelui din palatul împărătesc. Împăratul a văzut palma mâinii care scria. 6 Atunci împăratul a pălit la față și gândurile l-au îngrozit atât de tare, încât i-au slăbit încheieturile coapselor, iar genunchii i s-au izbit unul de altul.
7 Împăratul a strigat cu glas tare să fie aduși descântătorii, astrologii și ghicitorii. Împăratul le-a zis înțelepților Babilonului astfel: „Oricine va citi scrierea aceasta și-mi va spune interpretarea ei, va fi îmbrăcat în purpură, va avea un lanț de aur la gât și va fi al treilea la conducerea împărăției“.
8 Au intrat toți înțelepții Babilonului, dar nu au putut nici să citească scrierea și nici să facă cunoscută împăratului interpretarea ei. 9 Atunci împăratul Belșațar s-a îngrozit și mai tare, a pălit la față, iar nobilii au rămas înmărmuriți.
10 Împărăteasa, la auzul cuvintelor împăratului și ale nobililor lui, a intrat în sala de ospăț și a zis: „Să trăiești veșnic, împărate! Să nu te înspăimânte gândurile tale și să nu pălești la față! 11 Există în împărăția ta un om care are în el duhul sfinților dumnezei și despre care, în zilele tatălui tău, s-a descoperit că are lumină, agerime și o înțelepciune ca înțelepciunea dumnezeilor. Împăratul Nebucadnețar, tatăl tău, l-a desemnat căpetenie peste magicieni, peste descântători, peste astrologi și peste ghicitori, 12 deoarece s-au găsit în el, adică în Daniel – numit de împărat și Beltșațar – un duh deosebit, știință și agerime în interpretarea viselor, în deslușirea enigmelor și în dezlegarea lucrurilor încâlcite. Acum, deci, să fie chemat Daniel, și el îți va spune interpretarea!“.
13 Daniel a fost adus înaintea împăratului, iar acesta l-a întrebat pe Daniel:
‒ Tu ești acel Daniel, unul dintre exilații lui Iuda, pe care i-a adus aici din Iuda tatăl meu, împăratul? 14 Am auzit că ai în tine duhul dumnezeilor și că s-a găsit în tine lumină, agerime și înțelepciune deosebită. 15 Până acum au fost aduși înaintea mea înțelepți și descântători, ca să citească scrierea aceasta și să-mi facă cunoscută interpretarea ei, dar nu au putut să-mi spună interpretarea cuvintelor. 16 Despre tine însă am auzit că poți să dai interpretări și să dezlegi lucrurile încâlcite. Acum, dacă vei putea să citești scrierea și să-mi faci cunoscută interpretarea ei, vei fi îmbrăcat în purpură, vei avea un lanț de aur la gât și vei fi al treilea la conducerea împărăției.
17 Daniel i-a răspuns împăratului:
‒ Păstrează-ți darurile pentru tine și dă altuia răsplătirile tale! Totuși, voi citi împăratului scrierea și-i voi face cunoscută interpretarea.
18 Împărate, Dumnezeul cel Preaînalt îi dăduse tatălui tău, Nebucadnețar, o împărăție, măreție, onoare și faimă, 19 iar din cauza măreției pe care i-o dăduse, toate popoarele, națiunile și oamenii de orice limbă tremurau și se temeau de el, căci împăratul omora pe cine voia și lăsa în viață pe cine voia, înălța pe cine voia și smerea pe cine voia. 20 Dar, când a devenit arogant, în inima lui, și i s-a împietrit duhul până la mândrie, a fost dat jos de pe tronul împărăției sale și i-a fost luată gloria. 21 A fost alungat dintre oameni, inima lui a devenit ca inima animalelor sălbatice și a locuit la un loc cu măgarii sălbatici. L-au hrănit cu iarbă ca pe boi, iar trupul i-a fost udat de roua cerului, până când a recunoscut că Dumnezeul cel Preaînalt stăpânește peste împărăția oamenilor și că El o dă cui vrea.
22 Dar tu, Belșațar, fiul lui, nu ți-ai smerit inima, cu toate că ai știut toate acestea, 23 ci te-ai înălțat împotriva Domnului cerurilor. Vasele din Casa Lui au fost aduse înaintea ta, iar tu, împreună cu nobilii tăi, cu soțiile tale și cu țiitoarele tale, ați băut vin din ele. Ai lăudat dumnezeii de argint, de aur, de bronz, de fier, de lemn și de piatră, care nici nu văd, nici nu aud și nici nu pricep, în loc să-L glorifici pe Dumnezeul în mâna Căruia este suflarea ta și toate căile tale. 24 De aceea a trimis El palma acestei mâini pentru a fi scrisă inscripția aceasta.
25 Mesajul care a fost scris era: „Mene, Mene, Techel, Uparsin“. 26 Iată care este interpretarea acestor cuvinte:
„Mene“ înseamnă că Dumnezeu a numărat zilele domniei tale și i-a pus capăt;27 „Techel“ înseamnă că ai fost cântărit în cumpănă și ai fost găsit ușor; 28 „Peres“ înseamnă că împărăția ta a fost împărțită în două și dată mezilor și perșilor.29 De îndată, Belșațar a dat poruncă și l-au îmbrăcat pe Daniel în purpură, i-au pus un lanț de aur la gât și l-au proclamat ca fiind al treilea la conducerea împărăției.
30 Însă chiar în noaptea aceea, Belșațar, împăratul caldeenilor, a fost ucis, 31 iar Darius Medul, care era în vârstă de șaizeci și doi de ani, a primit împărăția.