O Danielo ande groapa le leiença.
1 O Dariu arakhlea dromesa te thol poa thagarimos ăkh šell thai biši jene raimatăngă, kai trăbunas te aven phaŕadine ande soa thagarimos;
2 Thodea ando čikat lengo trin šerăbară, ando dindimos savengo sas i o Danielo. Le raimata kadala sas le te den dimos, ta o thagar te na dukhavel či khă xasardimos.
3 Ta o Danielo nakhavelas sa kadale šerănbarăn thai raimatăn, anda kă ande leste sas khă duxo vazdino; thai o thagar delas pe godi te tholes pa soa thagarimos.
4 Atunčeara le šerăbară thai le raimata rodine te arakhăn vareso poa Danielo, kaste pîŕîsarăn les ande so dičion pe le butea le thagarimahkă. Ta na daštisarde te arakhăn khanči, čina khă buti thodini te avel xamasti, anda kă o sas pateamno, thai či arakhadeolas pe či khă athaimos ande leste thai či khă buti nasul.
5 Atunčea le manuši kadala phendine: „Či arakhasa či khă divano roimahko pa kadoa Danielo, avri dă sar arakhasa vareso ande Kris lehkă Devllesti!”
6 Palakodea kadala šerăbară thai le raimata kadala găline bară muiesa koa thagar, thai dinelehkăduma kadea: „Te trais ando veako, thagarina Dariu!
7 Sa le šerălebară le thagarimahkă, le kanditorea, le raimata, thai le teraditorea sî divanohkă te del pe khă mothodimos thagarino, lini khă zurallestar atărdimos, sao te phenel kă orkon vazdela, čiro dă treanda des rudimata karing aver del or karing vokh manuši, avri tutar, thagarina, avela šudino ande groapa le leiença.
8 Akana, thagarina, zurear o phendimos, thai iskălisar o mothodimos kadoa, anda kaste našti te parugleol, pala e kris le Mezăndi thai le Peršendi, kai, ăkhdata dini, ašel biparuglini.”
9 Pala kadala mai opral, o thagar o Dariu ramosardea o mothodimos thai o atărdimos.
10 Kana ašundea o Danielo kă iskălisai'lo o mothodimos, šutea pe ande pehko khăr, kai le jeamurii la odaiakă dă opral sas pîtărde karing o Ierusalimo, thai trivarăs po des delasčeanga, rudilas pe thai lăudilas pehkă Devlles, sar kărălas i mai anglal.
11 Atunčea le manuši kadala dine zorasa ando khăr, thai arakhline le Danielos rudindoi pe thai akhardindoi pehkă Devlles.
12 Palakodea găline angloa thagar, thai phendine dikhlimasa koa atărdimos o thagarno: „Či ramosardean tu khă atărdearimos, kai phenel kă orkon vazdela, čiro dă treanda des, rudimata vokh devlehkă or vokh manušehkă, avri anda tute, thagarina, te avel šudino ande groapa le leiença?” O thagar deanglal: „E buti kadea sî čeačimasa, pala e kris le Mezăndi thai le Peršendi, kai našti parugleol pe!”
13 On line pale o divano thai phendine le thagarehkă: „O Danielo, iekh anda le astardine le mardimahkă andoa Iuda, či nikrăl dăfel sama tutar, thagarina, čina le atărdimastar kai ramosardean les, thai kărăl pehko rudimos trivarăs po des!”
14 O thagar xolleai'lo but dă sa kana ašundea e buti kadea; thai dea pe godi sar dašti skăpila le Danielos, thai ji koa perimos le khamehko zumadea te skăpiles.
15 Ta le manuši kadala či meklepe le thagarestar, thai phendine lehkă: „Te jeanes, thagarina, kă, pala e kris le Mezăndi thai le Peršendio, or sao atărdeaimos or mothodimos, zureardo le thagarestar, našti parugleol pe!”
16 Atunčeara o thagar dea mothodimos te anen le Danielos, thai te šuden les ande groapa le leiença. O thagar lea o divano thai phendea le Danielohkă: „O Dell tiro, savehkă biatărdimahko kandes Les, te skăpil tu!”
17 Andine khă baŕ, thai thodine les koa mui la groapako. O thagar pečetluisardea les pehka angrusteasa, kaste na parugleol pe khanči dikhlimasa koa Danielo.
18 O thagar amboldi'lo pala kodea ka pehko palato, nakhlo e reat bi te xall, thai či andea pe lehkă či khă phiramni, thai naštisardea te sovel.
19 Kana phaŕadilo o des, o thagar ušti'lo thai gălo iekhatar kai groapa le leiença.
20 Thai pašindoi la groapatar, akhardea le Danielos muiesa roindoi. O thagar lea o divano, thai phendea le Danielohkă: „Danielona, Danielona, robo le Devllehko le juwindehko, daštisardea o Dell tiro savehkă kandes les biatărdimahko, te skăpil tu le leiendar?”
21 Thai o Danielo phendea le thagarehkă: „Ando veako te trais, thagarina!
22 O Dell muŕo tradea Pehkă înjeros thai phandadea o mui le leiengo, kai či kărdine mangă či khă nasul, anda kă sîmas bidošalo angla Leste. Thai či angla tute, thagarina, či kărdem khanči nasul!”
23 Atunči o thagar bukurisai'lo but dă sa, thai mothodea te ankalaven le Danielos andai groapa. O Danielo sas ankalado andai groapa, thai či arakhadilo či khă deŕîmos pe leste, anda kă sas les pateaimos ande pehko Dell.
24 O thagar mothodea te anen le manušen kodolen kai pîrîsardesas le Danielos. Thai sas šudine ande groapa le leiença, on, le šave lengă thai lengă romnea; thai, ji te arăsăn ando fundo la groapako, le leia i azbadele thai linčeardine lengă kokala.
25 Pala kodea, o thagar o Dariu ramosardea khă lill karing sa le popoară, karing sa le neamurea, karing le manuši sa le šibengă, kai bešenas ande soa thagarimos: „E pačea te avel tumengă dini anda butimaste!
26 Mothoau ta, ande soa tinzomos mîŕă thagarimahko, le manuši te daran te isdran le Devllestar le Danielohkărăstar. Kă O sî o Dell kukoa o juwindo, thai O nikrăl ando veako; o thagarimos lehko či xasaola čiăkhdata, thai o stăpînimos Lehko či avela les gor.
27 O ankalavel thai skăpil, O kărăl sămnurea thai šukardimata ando čerii thai pe phuw. O skăpisardea le Danielos andal ghiare le leiengă!”
28 O Danielo nigărdea la mišto tala o raimos le Dariulohko thai tala o raimos le Čirohko, le Persanohko.
Daniel în groapa cu lei
1 Lui Darius i s-a părut potrivit să pună responsabili peste împărăție o sută douăzeci de satrapi, care să fie răspândiți în toată împărăția. 2 El a numit peste ei trei căpetenii, una dintre ele fiind Daniel. Satrapii aceștia le dădeau socoteală, pentru ca împăratul să nu sufere vreo pagubă. 3 Daniel însă era mai distins decât aceste căpetenii și decât toți satrapii, deoarece în el era un duh deosebit. Împăratul se gândea să-l pună responsabil peste toată împărăția. 4 Atunci căpeteniile și satrapii au căutat să găsească vreo acuzație împotriva lui Daniel în privința treburilor împărăției, dar n-au putut să găsească nicio acuzație și nimic corupt, deoarece era om de încredere și nu se găsea în el vreo neglijență sau ceva corupt. 5 Prin urmare, oamenii aceia au zis: „Nu vom găsi împotriva acestui Daniel nicio acuzație, numai dacă nu cumva am găsi împotriva lui ceva în legătură cu Legea Dumnezeului său!“.
6 Atunci căpeteniile și satrapii aceia au venit grămadă la împărat și i-au vorbit astfel: „Să trăiești veșnic, împărate Darius! 7 Toate căpeteniile împărăției, demnitarii, satrapii, sfetnicii și guvernatorii au căzut de acord să se stabilească un decret împărătesc, întărit printr-o interdicție, ca oricine va căuta în rugăciune, în următoarele treizeci de zile, vreun alt zeu sau vreun alt om în afară de tine, împărate, să fie aruncat în groapa cu lei. 8 Acum, împărate, stabilește interdicția și scrie documentul, pentru ca să fie de neschimbat, asemenea unei legi de-a mezilor și a perșilor, care nu mai poate fi anulată“.
9 După aceasta, împăratul Darius a așezat în scris documentul și interdicția.
10 Dar Daniel, când a aflat că s-a scris documentul, s-a dus în casa lui, a cărei cameră de sus avea ferestrele deschise înspre Ierusalim. De trei ori pe zi, se punea pe genunchi, se ruga și Îl lăuda pe Dumnezeul său, așa cum făcuse și mai înainte. 11 Atunci oamenii aceia au venit grămadă și l-au găsit pe Daniel căutându-L și implorându-L pe Dumnezeul său.
12 Apoi s-au înfățișat înaintea împăratului și i-au vorbit cu privire la interdicția împărătească:
‒ Oare nu ai așezat în scris o interdicție potrivit căreia, în următoarele treizeci de zile, oricine caută în rugăciune vreun alt zeu sau vreun alt om în afară de tine, împărate, să fie aruncat în groapa cu lei?
Împăratul a răspuns și a zis:
‒ Lucrul acesta este sigur, asemenea unei legi a mezilor și a perșilor, care nu mai poate fi anulată.
13 Ei au răspuns apoi împăratului:
‒ Daniel, unul dintre exilații lui Iuda, nu ține seama de tine, împărate, și nici de interdicția pe care ai scris-o, ci de trei ori pe zi Îl caută pe Dumnezeul lui în rugăciune.
14 Atunci împăratul, când a auzit lucrul acesta, s-a mâhnit foarte tare. El și-a pus în gând să-l scape pe Daniel și, până la apusul soarelui, s-a frământat cum să-l salveze.
15 Apoi oamenii aceia au venit grămadă la împărat și i-au zis:
‒ Să știi, împărate, că, potrivit legii mezilor și a perșilor, orice interdicție și orice decret stabilit de împărat nu se poate schimba!
16 Atunci împăratul a poruncit să-l aducă pe Daniel și să-l arunce în groapa cu lei. Împăratul i-a zis lui Daniel: „Dumnezeul tău, Căruia Îi slujești mereu, te va scăpa!“.
17 A fost adusă o piatră care a fost pusă pe gura gropii, iar împăratul a sigilat-o cu pecetea inelului său și cu pecetea inelului nobililor săi, ca să nu se schimbe nimic cu privire la Daniel. 18 Apoi împăratul s-a dus în palatul său și a petrecut noaptea fără să mănânce și fără să i se aducă vreo țiitoare. N-a avut somn deloc. 19 La revărsatul zorilor, împăratul s-a sculat și s-a dus în grabă la groapa cu lei. 20 Când s-a apropiat de groapă, l-a strigat pe Daniel cu durere în glas.
Împăratul i-a zis lui Daniel:
‒ Daniel, slujitor al Dumnezeului celui Viu, a putut Dumnezeul tău, Căruia Îi slujești mereu, să te scape de lei?
21 Atunci Daniel i-a vorbit împăratului:
‒ Să trăiești veșnic, împărate! 22 Dumnezeul meu l-a trimis pe îngerul Său și a închis gura leilor, iar aceștia nu m-au rănit, pentru că am fost găsit nevinovat înaintea Lui. Și nici înaintea ta, împărate, nu am făcut nimic rău!
23 Atunci împăratul s-a bucurat mult pentru el și a poruncit să-l scoată pe Daniel din groapă. Daniel a fost scos din groapă și nu s-a găsit nicio rană pe el, pentru că s-a încrezut în Dumnezeul său.
24 Împăratul a poruncit să fie aduși oamenii care-l acuzaseră pe Daniel și aceștia au fost aruncați în groapa cu lei, atât ei, cât și fiii și soțiile lor. Nici nu au ajuns bine pe fundul gropii, că leii i-au și apucat cu putere și le-au sfărâmat toate oasele.
25 După aceea, împăratul Darius a scris tuturor popoarelor, națiunilor și oamenilor de orice limbă care locuiau în toată țara: „Pacea să vă fie înmulțită!
26 Prin aceasta, dau o poruncă potrivit căreia, în toată împărăția de sub stăpânirea mea, oamenii să tremure și să se teamă de Dumnezeul lui Daniel.
Căci El este Dumnezeul cel Viu
și El dăinuie pe vecie!
Împărăția Lui nu va fi nimicită,
iar stăpânirea Lui va fi până la sfârșit.
27 El scapă și salvează.
El face semne și minuni
în ceruri și pe pământ,
căci l-a scăpat pe Daniel
din ghearele leilor“.
28 Astfel, Daniel a prosperat în timpul domniei lui Darius și a domniei lui Cirus Persanul.