1 Ando bărši anglal le Dariulohko, o šeau le Ašverošohko, anda o neamo le Mezăngo, kai arăslosas thagar poa thagarimos le Xaldeiengo,
2 ando bărši anglal lehkă raimahko, me, o Danielo, dikhlem andel lilla kă trăbunas te nakhăn eftavardeši bărši andoa peraimos le Ierusalimohko, pala o dindimos le băršengo, pa sao deasasduma o Rai karing o prooroko o Ieremia.
3 Thai amboldinisailem le mosa karing o Rai o Dell, kaste rodau les rudimasa thai manglimatănça, postindoi ando gono thai ušar.
4 Rudisailem le Raiehkă, le Devllehkă mîŕăhkă, thai kărdem lehkă kakoa phendimos: Raia, Devlla barea thai daraimahko, Tu, kai nikrăs o phanglimos thai des milla kolengă kai kamen Tu thai arakhăn le mothodimata Tiră!
5 Ame bezexardeam, kărdeam bikris, samas jungale thai muithule, durileam kata te mothodimata thai le lašardimata Tiră!
6 Či ašundea Te roben le prooročen, kai dineduma, ando Anau Tiro, le thagar amară le šerălebară amară, le daddengă amarăngă, thai karing soa poporo le čemehko.
7 Tu, Raia, san orta, ta amengă del pe amengă ades te pherdeol amaro mui lajawestar, amengă sa le manušengă le Iudahkă, le bešlitorengă le Ierusalimohkă thai sa le Israelohkă, avena on pašal, avena dural, ande sal čema kai našadean le andai doši le bikrisăndi savendar kărdi'le došale angla Tute!
8 Raia, amengă delpe amengă te pherdeol amaro mui lajawestar, e, amengă, le thagarengă amarăngă, le šerălebarăngă amarăngă, thai amară daddengă, anda kă bezexardeam pa Tute!
9 Koa Rai, ta koa Dell amaro, sî e milla thai o iertimos, kă pa Leste vazdinisaileam ame!
10 Či ašundeam o mui le Raiehko, amară Devllehko, kaste phiras palal krisa Lehkă, kai thodeasas amengă le anglal anda Pehkă robea le prooročea;
11 ta sa o Israelo ušteadea e Kris Tiri, thai duri'lo kadea kaste na ašunel Te muiestar. Anda kodea, maladine ame le armaia thai le solaxa ramome ande Kris le Moisasti, o robo le Devllehko, anda kă bezexardeam poa Dell.
12 O pherdea kadea le divanuri kai phendeasas le pa amende thai pal šerălebară amară, kai tradineame, thai andea pa amende khă baro bibaxtalimos, kadea sar či ăkhdata thai khanikai tala o čerii či mai kărdilea pe khă bibaxtalimos sar kukoa kai avilo poa Ierusalimo.
13 Pala sar sî ramome ande Kris le Moisasti, sa o bibaxtalimos kadoa avilo pa amende; thai ame či rudisardeam le Raies, le Devlles amarăs, či amboldileam kata amară bikrisa, thai či leam godi ka Teo čeačimos.
14 Anda kodea i o Rai kărdeas ta o bibaxtalimos kadoa te avel pa amende; kă o Rai, o Dell amaro, sî čeačio ande sal butea kai kărdeale, ta ame či ašundeam Lehkă mostar.
15 Thai akana, Raia o Dell amaro, Tu kai ankaladean Te poporos andoa čem le Ejiptohko andoa vast Tiro kukoa o zurallo, thai kărdean Tukă khă Anau, kadea sar sî i ades: ame bezexardeam, kărdeam bikris.
16 Ta, Raia, pala sa e milla Tiri, de rigate e xolli thai arman Tiri poa Ierusalimo, kata o baŕobaro kukoa Tiro kukoa o sfînto; kă anda e doši le bezexăndi amarăndi thai andai doši le bikrisăngo amară daddengo sî o Ierusalimo thai o poporo Tiro prasaimahko sa kolengo kai same andelriga.
17 Ta ašun, akana, amaro Dell, o rudimos thai le manglimata le robohkă Tirăhkă, kăr te sterăfeal o Mui Tiro pa o sfînto Tiro than pustiime.
18 Bandear o kan, Devlla, thai ašun! Pîtăr le iakha, thai dikh le peradimata amară, thai kai četatea pa savi sî akharsdo o Anau Tiro! Kă na anda o bezexalimos amaro anas Tukă ame le manglimata amară, ta anda le meklimata Tiră kukola le bară.
19 Ašun, Raia! Iertisar, Raia! Kărbuti thai na beši, andoa kamblimos anda Tute, muŕo Rai! Kă o Anau Tiro sî akhardo pai četatea Tiri thai pa Teo poporo!”
20 Ta kana dăsar dauas duma me, rudiuas ma, phenauas e bezex mîŕî thai e bezex mîŕă poporosti le Israelosti, thai anauas mîŕă manglimata angla o Rai, o Dell muŕo, andoa baŕobaro kukoa o sfînto mîŕă Devllehko;
21 ta kana dauasduma me dă sar ando rudimos muŕo, avilo iekhatar ando xureaimos, o manuši o Gavrilo, kai dikhlemas les mai anglal andekh dikhlimos, thai azbadea ma ande leaka kana anelas pe e jertfa la reateati.
22 O sîkadea ma, bešlo dă divano mança, thai phendea mangă: „Danielona, avilem akana te dudearau ti godi.
23 Kana lean tu te rudis tu, ankăsto o divano, thai me avilem te phenau tukă les; kă tu san but kamblino thai kuči. Le godi koa divano kadoa, thai atear o dikhlimos!
24 Eftavardeši kurkă sas mothodine poa poporo tiro thai pa e četatea tiri kutea e sfînto, ji koa atărdearimos le bikrisăngo, ji koa ji koa isprăvimos le bezăxăngo, ji koa isprăvimos la bikrisako, ji koa andimos le bibezexalimahko vešniko, ji koa pečetimos le dikhlimahko thai la prooročiako, ji koa makhlimos le Sfîntones le sfinçăngo.
25 Ta te jeanes, thai te atearăs, kă kata o dimos le mothodimahko andoa vazdimos o neo le Ierusalimohko, ji koa Makhlo (o Mesia), koa Traditorii, nakhăna efta kurkă; pala kodea čiro dă šovardeši thai dui kurkă, le piaçuri thai le gropi avena vazdine neve, thai dă sar andel čirurea le tanjimatăngă.
26 Pala kadala šovardeši thai dui kurkă, o makhlo acvela stîrpime, thai či avela lehkă khanči. O poporo khă raiehko kai avela, xasarăla e četatea thai o sfînto Than, thai o gor lehko avela sar andakh barobrîšind; sî mothodino thai andekhthan lesa i le pustiimata.
27 O kărăla khă phanglimos trainiko butença, čiro dă khă kurko, ta koa dopaši le kuerkăhko kărăla te atărdearăl pe e jertfa thai e pativ le xabenesti, thai pe phakh le prikăjimatăndi le idolendi avela iekh kai pustil ji kana perăla pa kukoa o pustiime o xasarimos mothodino.”
Rugăciunea lui Daniel
1 În primul an al lui Darius, fiul lui Ahașveroș, din neamul mezilor, care fusese făcut împărat peste împărăția caldeenilor, 2 în primul an al domniei lui, eu, Daniel, am înțeles din cărți numărul de ani care trebuia să se împlinească, după Cuvântul Domnului spus profetului Ieremia, cu privire la ruinele Ierusalimului: șaptezeci de ani. 3 Mi-am îndreptat fața către Stăpânul Dumnezeu, ca să-L caut cu rugăciune, cu cereri și cu post, îmbrăcat în pânză de sac și având cenușă presărată pe cap.
4 M-am rugat Domnului, Dumnezeul meu, și I-am mărturisit, zicând:
«Stăpâne, Dumnezeule mare și de temut, Cel Care ții legământul și îndurarea față de cei ce Te iubesc și păzesc poruncile Tale, 5 am păcătuit, am greșit, am fost răi și ne-am răzvrătit, ne-am îndepărtat de poruncile și legile Tale. 6 N-am ascultat de slujitorii Tăi, profeții, care vorbeau în Numele Tău regilor noștri, prinților și strămoșilor noștri și întregului popor din țară.
7 A Ta, Stăpâne, este dreptatea, iar noi merităm să ni se umple fața de rușine, noi, oamenii din Iuda, locuitorii Ierusalimului și întregul Israel, de aproape sau de departe, din orice țară unde i-ai alungat din cauza necredincioșiei lor, de care s-au făcut vinovați față de Tine. 8 Doamne, noi merităm să ni se umple fața de rușine, da, noi , regii noștri, căpeteniile noastre și strămoșii noștri, căci am păcătuit împotriva Ta.
9 La Stăpânul, Dumnezeul nostru, este însă mila și iertarea, cu toate că ne-am răzvrătit împotriva Lui. 10 N-am ascultat de glasul Domnului, Dumnezeul nostru, ca să urmăm legile Lui pe care ni le-a dat prin slujitorii Săi, profeții. 11 Tot Israelul a încălcat Legea Ta și, astfel, s-a îndepărtat, refuzând să asculte de glasul Tău. De aceea s-au revărsat peste noi blestemul și jurământul care au fost scrise în Legea lui Moise, slujitorul lui Dumnezeu, căci împotriva lui Dumnezeu am păcătuit. 12 El Și-a împlinit astfel cuvântul pe care-l rostise împotriva noastră și împotriva conducătorilor noștri care ne judecau, aducând peste noi o nenorocire așa de mare, încât ceea ce i s-a întâmplat Ierusalimului nu s-a mai întâmplat nicăieri sub ceruri. 13 După cum este scris în Legea lui Moise, așa a venit peste noi toată nenorocirea aceasta, iar noi nu ne-am rugat Domnului, Dumnezeul nostru, ca să ne întoarcem de la nelegiuirile noastre și să luăm aminte la adevărul Tău. 14 De aceea, Domnul a avut grijă să aducă nenorocirea aceasta peste noi, căci Domnul, Dumnezeul nostru, este drept în toate lucrările pe care le-a făcut, dar noi n-am ascultat de glasul Lui.
15 Acum, Stăpâne, Dumnezeul nostru, Tu, Care Ți-ai scos poporul din țara Egiptului cu mână tare și Care Ți-ai făcut un Nume, așa cum este și astăzi…, noi am păcătuit și am fost răi. 16 Stăpâne, potrivit cu toate lucrările Tale înfăptuite cu dreptate, îndepărtează-Ți, Te rog, mânia și furia de la cetatea Ta, Ierusalimul, de la muntele Tău cel sfânt, căci, din cauza păcatelor și nelegiuirilor strămoșilor noștri a ajuns Ierusalimul și poporul Tău de disprețul tuturor celor ce ne înconjoară!
17 Acum, deci, Dumnezeul nostru, ascultă rugăciunea slujitorului Tău și cererile lui și, de dragul Tău, Stăpâne, fă să strălucească fața Ta peste Sfântul Tău Lăcaș devastat! 18 Pleacă-Ți urechea, Dumnezeule, și ascultă! Deschide-Ți ochii și privește la ruinele noastre și la cetatea peste care este chemat Numele Tău. Căci nu datorită faptelor noastre drepte aducem cererile noastre înaintea Ta, ci pentru mila Ta cea mare. 19 Ascultă, Stăpâne! Iartă, Stăpâne! Ascultă cu atenție, Stăpâne! Lucrează și nu întârzia, de dragul Tău, Dumnezeul meu. Căci Numele Tău este chemat peste cetatea Ta și peste poporul Tău».
Cei șaptezeci de ori câte șapte săptămâni
20 În timp ce vorbeam, mă rugam și mărturiseam păcatul meu și păcatul poporului meu, Israel, și în timp ce îmi aduceam cererile înaintea Domnului, Dumnezeul meu, cu privire la muntele cel sfânt al Dumnezeului meu, 21 deci, în timp ce eu încă vorbeam în rugăciune, omul Gabriel, pe care-l văzusem în vedenia dinainte, a venit repede în zbor și s-a apropiat de mine chiar în clipa când se aducea darul de mâncare de seară. 22 El m-a făcut să înțeleg, spunându-mi astfel: «Daniel, am venit acum să-ți dau înțelepciune și pricepere. 23 Când ai început să implori milă, a ieșit un mesaj, iar eu am venit să te înștiințez, căci ești de mare preț. Prin urmare, fii atent la mesaj și încearcă să înțelegi vedenia!
24 Șaptezeci de ori câte șapte săptămâni au fost stabilite pentru poporul tău și pentru cetatea ta sfântă, pentru a pune capăt fărădelegii, pentru a sfârși cu păcatul, pentru a ispăși nelegiuirea, pentru a aduce dreptatea veșnică, pentru a sigila vedenia și profeția și pentru a-L unge pe Sfântul Sfinților.
25 Să știi și să înțelegi aceasta: de la darea poruncii de restaurare și reconstruire a Ierusalimului până la Unsul, Conducătorul, va fi o perioadă de șapte ori câte șapte săptămâni și o perioadă de șaizeci și două de ori câte șapte săptămâni . Piața și șanțul îi vor fi refăcute, însă în vremuri de necaz. 26 După perioada de șaizeci și două de ori câte șapte săptămâni , Unsul va fi nimicit și nu va avea nimic. Poporul unui conducător care va veni va distruge cetatea și Sfântul Lăcaș. Sfârșitul lui va fi ca printr-un potop, iar războiul va ține până la sfârșit. Pustiirile sunt hotărâte. 27 El va încheia un legământ ferm cu mulți pentru o săptămână, dar la jumătatea săptămânii va pune capăt jertfei și darului de mâncare. Și pe aripa urâciunilor va fi cel ce pustiește, până va fi revărsat asupra celui pustiit sfârșitul hotărât»“.