Andimos godeako le xolearimatăngo le Israelohkă.
1 Ašun, Israele! Ades nakhăsa o Iordano, kaste kărdeos stăpîno pe varesar neamurea mai bară thai mai zurale sar tute, le četăçi mai barea thai zuralea ji koa čeri,
2 khă poporo baro thai učeo koa stato, le šeaven le Anakohkă, kai prinjeanes le thai pa save ašundean phendindoi: „Kon daštila te bešel angla le šeave le Anakohkă!”
3 Te jeanes ades kă o Rai, o Dell tiro, jeala O orta angla tute, sar khă iag phabarindoi; O xasarăla le, O thola le tele angla tute; thai tu našavesa le, xasarăsa le iekhatar sar phendea tukă o Rai.
4 Kana našavela le o Rai, o Dell tiro, angla tute, te na phenes ande teo illo: „Anda muro lašimos kărdea ma o Rai te šoama ando stăpînimos kadale čemehko.” Kă anda e doši le jungalimatăndi le neamurengo kadalengo našavele o Rai angla tute.
5 Na, na anda teo lašimos, či anda o ujimos te illehko šos tu ando stăpînimos lengă čemehko; ta anda e doši le jungalimatăngă kadale neamurengă našavele o Rai, o Dell tiro, angla tute, kaste pherăl o divano kai solaxadea o Rai te daddengă, le Avraamohkă, le Isakohkă thai le Iakovohkă.
6 Te jeanes kadea kă na anda o lašimos tiro deltu o Rai, o Dell tiro, o čem o lašo kodoa kaste stăpînis les; kă tu san khă poporo zuralo biatearimahko.
7 An tukă godi thai na bîstăr sar astardean e xolli le Raiesti, le Devllesti tirăsti, ande pustia. Dă andoa des dă kana ankăstean andoa čem le Ejiptohko ji koa arăslimos tumaro ando than kadoa, sa xolearičea angloa Rai sanas!
8 Ando Xorebo, kaditi astardean e xolli le Raiesti, ta o Rai xolleai'lo pe tumende thai kamelas te mudarăll tume.
9 Kana ankăstem po baŕobaro, kaste lau le kotora le baŕăhkă, le table le phanglimahkă kai kărdea les o Rai tumença, ašilem po baŕobaro štarvardeši des thai štarvardeši reatea, bi te xau manŕo thai bi te peau pai;
10 thai o Rai dea ma le dui table le baŕăhkă, ramome pehkă naiesa le Devllehko, thai kai sas sa le divanurea kai mothodea sas tumengă le o Rai po baŕobaro, andoa maškar la iagako, ando des kana sa o poporo sas tidino.
11 Pala le štarvardeši des thai le štarvardeši reatea o Rai dea ma le dui table le baŕăhkă, le table le phanglimahkă.
12 O Rai phendea mangă atunčeara: „Ušti thai uli tele koçal iekhatar; kă o poporo tiro, kai ankaladean les andoa Ejipto, rimosai'lo. Dine pe rigate kata o drom kai sîkadem lengă les; kărdine pehkă khă tipo šordino.”
13 O Rai phendea mangă: „Me dikhau kă o poporo kadoa sî khă poporo zuralo biatărdimahko.
14 Mekh ma te xasarau le thai te khosau lengo anau tala le čerurea; ta tut kărava tu khă neamo mai zurallo thai mai but koa dindimos sar o poporo kadoa.”
15 Amboldilem thai ulistem poa baŕobaro kai sas sa numai iag, le duie tablença le phanglimahkă ande mîŕă lidui vast.
16 Dikhlem, thai dikta kă bezexardeanas angloa Rai, o Dell tumaro, kărdeanas tumengă khă guruwiç šordino, durileanas iekhatar katar o drom kai sîkadesas tumengă les o Rai.
17 Azbadem atunčeara le kukola dui table, thai šudem le anda mîŕă vast, thai phaŕadem le tala tumară iakha.
18 Šude ma le mosa pe phuw angla o Rai, sar mai anglal, štarvardeši des thai štarvardeši reatea, bi te xau, bi te peau pai, anda e doši sa le bezexăndi kai kărdeanas le, kărindoi so sî nasul angloa Rai, kaste xolearăn Les.
19 Kă darailemas kana dikhlem e xolli thai o čioŕîmos saveatar sas astardo o Rai anda tumende, ji oče ta kamelas te xasarăl tume. Ta o Rai ašundea ma i anda kadea data.
20 O Rai sîkadea sas but xolli po Aarono, ta kame las te xasară les, thai me rudisailem atunči anda leste.
21 Lem o guruwiç kai kărdeanas les, e buti tumara bezexati, phabardem les ande iag, linčeardem les ji kana kărdilo poši, thai šudem e poši kodea ando nanilaši kai thavdel andoa baŕobaro.
22 Pala kodea ande Tabeera, kai Masa, thai kai Chibrot-Xataava, tume pale astardean e xolli le Raiesti.
23 Thai kana tradea tume o Rai ando Kades-Barnea, phendindoi: „Anklen, thai len ando stăpînimos o čem kai dav tume!” tume na šutean sama thai xoleailean anda o mothodimos le Raiehko, le Devllehko tumarăhko, nas tume pateamos ande Leste, thai na ašundean Lehkă mostar.
24 Tume sa xoleailean angloa Rai dă kana prinjeanau tume.
25 Šude ma le mosa pe phuw angloa Rai: štarvardeši des thai štarvardeši reatea, šude ma le mosa pe phuw anda kă o Rai phendeasas kă kamel te xasarăl tume.
26 Rudisailem le Raiestar, thai phendem: „Stăpîne, Raia, na mudar Te poporos, o mandimos Tiro, kai potindeanlespale, ande Teo barimos, kai ankaladean les anda o Ejipto, Te vastesa le zurallesa.
27 An tukă godi te robendar, le Aavramostar, le Isakostar thai le Iakovostar. Na rode koa urîčimos kadale poporohko, koa nasullimos lehko thai ka lesti bezex,
28 ta na varesar o čem anda sao ankaladean ame te mothol: „Anda kă o Rai nas les zor te nigrăl le ando čem kai šinadesas lengă les thai anda kă či dabadikhălas le, anda kodea ankaladea le kaste mudarălle ande pustia.”
29 Orta on sî o poporo Tiro thai Teo mandimos, kai ankaladean les anda o Ejiptote vastesa le zurallesa thai Te vastea tinzome.
Israel – un popor răzvrătit
1 Ascultă, Israel! Astăzi vei traversa Iordanul ca să iei în stăpânire națiuni mai mari și mai puternice decât tine, cu cetăți mari și fortificate până la cer, 2 cum sunt anachiții, un popor puternic și de statură înaltă, pe care îi cunoști și despre care ai auzit zicându-se : «Cine poate sta împotriva anachiților?». 3 Dar să știi astăzi că Domnul, Dumnezeul tău, va traversa El Însuși înaintea ta, ca un foc mistuitor. El îi va distruge și-i va smeri înaintea ta, iar tu îi vei alunga și îi vei nimici repede, așa cum ți-a promis Domnul.
4 După ce Domnul, Dumnezeul tău, îi va alunga dinaintea ta, să nu zici în inima ta: «Datorită dreptății mele m-a adus Domnul să stăpânesc țara aceasta!». Căci din cauza răutății acestor națiuni, le va alunga Domnul dinaintea ta. 5 Nu datorită dreptății sau curăției inimii tale vei intra în stăpânirea țării lor, ci din cauza răutății acestor națiuni, Domnul, Dumnezeul tău, le va alunga dinaintea ta, și ca să se împlinească astfel cuvântul pe care Domnul l-a jurat părinților tăi, Avraam, Isaac și Iacov. 6 Să știi, deci, că nu datorită dreptății tale, Domnul, Dumnezeul tău, îți dă în stăpânire această țară bună, căci tu ești un popor încăpățânat.
7 Adu-ți aminte și nu uita cum L-ai provocat la mânie pe Domnul, Dumnezeul tău, în deșert. Ați fost răzvrătiți împotriva Domnului din ziua în care ați ieșit din țara Egiptului, până la sosirea voastră în locul acesta. 8 La Horeb, L-ați provocat pe Domnul la mânie, iar Domnul a fost atât de mânios pe voi încât să vă nimicească. 9 Când m-am urcat pe munte ca să iau tablele de piatră, tablele legământului pe care l-a încheiat Domnul cu voi, am rămas pe munte timp de patruzeci de zile și patruzeci de nopți fără să mănânc pâine și fără să beau apă. 10 Domnul mi-a dat cele două table de piatră scrise cu degetul lui Dumnezeu. Pe ele erau toate poruncile pe care vi le-a spus pe munte, din mijlocul focului, în ziua adunării.
Vițelul de aur
(Ex. 32:1-35)11 La sfârșitul celor patruzeci de zile și patruzeci de nopți, Domnul mi-a dat cele două table de piatră, tablele legământului. 12 Domnul mi-a zis: «Ridică-te și coboară repede din acest loc, fiindcă poporul tău, pe care l-ai scos din Egipt, s-a pervertit. Repede s-a mai abătut de la calea pe care i-am poruncit-o, turnându-și un idol!». 13 Domnul mi-a vorbit, zicând: «M-am uitat la poporul acesta și iată că este un popor încăpățânat. 14 Lasă-Mă să-i nimicesc și să le șterg numele de sub ceruri, iar din tine o să fac o națiune mai puternică și mai mare decât ei».
15 Eu m-am întors și am coborât de pe munte. Muntele ardea cu foc, iar cele două table ale legământului erau în amândouă mâinile mele. 16 M-am uitat și iată că păcătuiserăți împotriva Domnului, Dumnezeul vostru, făcându-vă un vițel turnat. Repede v-ați mai abătut de la calea pe care v-o poruncise Domnul! 17 Atunci am luat cele două table și le-am aruncat din mâinile mele, sfărâmându-le sub privirile voastre.
18 M-am aruncat cu fața la pământ înaintea Domnului, ca mai înainte, timp de patruzeci de zile și patruzeci de nopți. Nu am mâncat pâine și nu am băut apă, din cauza tuturor păcatelor pe care le-ați comis, făcând ce este rău înaintea ochilor Domnului ca să-L provocați la mânie. 19 La vederea mâniei și furiei Domnului m-am înspăimântat, căci era plin de o așa mânie împotriva voastră, încât era gata să vă nimicească. Dar Domnul m-a ascultat și de data aceasta. 20 De asemenea, Domnul a fost atât de mânios pe Aaron, încât a dorit să-l nimicească, dar m-am rugat atunci și pentru el. 21 Am luat vițelul, păcatul pe care-l făcuserăți, și l-am ars în foc. L-am sfărâmat, măcinându-l bine până s-a făcut cenușă, și am aruncat cenușa în pârâul care curgea din munte.
22 Apoi, la Tabera, la Masa și la Chibrot-Hataava ați provocat iarăși mânia Domnului.
23 Iar când Domnul v-a trimis de la Kadeș-Barnea, zicând: «Duceți-vă și luați în stăpânire țara pe care v-am dat-o!», v-ați împotrivit poruncii Domnului, Dumnezeul vostru. Nu L-ați crezut și n-ați ascultat de glasul Lui. 24 V-ați împotrivit Domnului din ziua în care v-am cunoscut.
25 M-am aruncat cu fața la pământ înaintea Domnului timp de patruzeci de zile și patruzeci de nopți, pentru că Domnul Își propusese să vă nimicească. 26 M-am rugat Domnului și I-am zis:
«Stăpâne Doamne, nu distruge poporul Tău, moștenirea Ta, pe care ai răscumpărat-o cu puterea Ta cea mare și ai scos-o din Egipt cu mână tare. 27 Adu-Ți aminte de Avraam, Isaac și Iacov, slujitorii Tăi. Nu privi la încăpățânarea acestui popor, nici la răutatea și la păcatul lui, 28 ca nu cumva țara din care ne-ai scos să spună: ‘Pentru că Domnul nu avea putere să-i ducă în țara pe care le-a promis-o și pentru că îi ura, de aceea i-a scos din Egipt , ca să-i omoare în deșert’. 29 Totuși, ei sunt poporul Tău, moștenirea Ta, pe care ai eliberat-o cu puterea Ta cea mare și cu brațul Tău întins».