O POPORO LE ISRAELOHKO ANDO EJIPTO.
LE KAPITOLEA 1—15
(Genesa 15.13, Genesa 14. Psalmea 105.23-39Psalmea 106.7-12. Kărdimata Le Apostolengă 7.7-36.)O butimos le Israeliçengo ando Ejipto.
1 Dikta o anau le šeavengo le Israelohkă kai šutepe ando Ejipto; šutepe le Iakovosa orsao pehka familiasa:
2 O Ruben, o Simeon, o Levi, o Iuda,
3 o Išaxar, o Zabulon, o Beniamin,
4 o Dan, o Neftali, o Gad thai o Ašer.
5 Le suflete ankăste anda le phrašeave le Iakovohkă sas eftavardeši dă sa. O Iosif sas atunčea ando Ejipto.
6 O Iosif mullo, thai sa lehkă phral, thai sa le manuši kais as aviline oče.
7 Le šeave le Israelohkă butile, barile thai arăsle but zuralle. Thai pherdi'lo o čem lender.
Le dukhaimata le Israeliçengă.
8 Pa sa o Ejipto vazdi'lo khă neo thagar, kai či prinjeandeasas le Iosifos.
9 O phendea pehkă poporohkă: „Dikta kă o poporo le šeavengo le Israelohko sî mai baro thai mai zurallo sar amende.
10 Xaidan te sîkavasame avervaresar angla leste, kaste na mai bareol, ta na varesar, te avela vokh marimos, te tidelpe amară dušmaiença, te marăn ame thai pala kodea te anklen avri andoa čem.”
11 Thai thodine pa lende isravničeia, kaste kanden le andel butea le phară. Kadea kărdea o le četăçi Pitom thai Ramses, kaste avel tidimata le Faraonos.
12 Ta sode thonas pe leste mai but pharimata, kaditi buteolas thai bareolas; thai pelea lengă greaça le šeave le Israelohkă.
13 Atunčeara le Ejiptenea andine le šeaven le Israelohkă ka khă zurali robia.
14 Kărdine lendi čivava kărti andel butea le phară anda e phuw thai le kărămizea, thai sakomoda buteandi pa o kîmpo: thai ande sa le butea kadala kai thonas le te kărăn le, on sas bi hançorako milla.
15 O thagar le Ejiptohko phendea le moašengă le Evreiengă, kai bušonas iekh Šifra thai e kolaver Pua,
16 thai phendea lengă: „Kana kărăna tumari buti le moašendi paša le juwlea le Evreiengă, thai dikhăna le po skamin le kărdimahko, te avela šeau, te mudarăn les, ta te avela šei, te mekăn la te trail.”
17 Ta le moaše daraile le Devllestar, thai či kărdine so phendeasas lengă o thagar le Ejiptohko: thai mukline le šeaorăn kai sas muršoră te train.
18 O thagar le Ejiptohko akhardea le moašen, thai phendea lengă: „Anda soste kărdean kadea buti, thai muklean le šeaoŕăn muršoră te train?”
19 Le moaše phendine le Faraonohkă: „Anda kă le juwlea le Evreiengă nai sar le Ejiptenče; on sî zuralea thai kărăn le šeaven angla te avel e moaša.”
20 O Dell kărdea mišto le moašengă; thai o poporo buti'lo thai arăslo but baro koa dindimos.
21 Anda kă le moaše darailesas le Devllestar, o Dell kărdea lengă khăra.
22 Atunčeara o Faraono dea phendimos ka sa pehko poporo: „Te uden ando nanilaš orsave šeaves kai kărdeola, thai te mekăn sa le šeian te train.”
Asuprirea fiilor lui Israel în Egipt
1 Acestea sunt numele fiilor lui Israel, care au venit în Egipt împreună cu Iacov și împreună cu familiile lor:2 Ruben, Simeon, Levi și Iuda,3 Isahar, Zabulon și Beniamin,4 Dan și Neftali,Gad și Așer.
5 Toți aceia care i se născuseră lui Iacov erau în număr de șaptezeci. Iosif se afla deja în Egipt.
6 După o vreme , Iosif a murit. Apoi au murit toți frații săi și toată generația aceea. 7 Fiii lui Israel au fost roditori și s-au înmulțit foarte mult. Ei au devenit numeroși și au ajuns puternici, astfel încât țara s-a umplut de ei.
8 Peste Egipt s-a ridicat un nou rege, care nu-l cunoscuse pe Iosif. 9 El a zis poporului său: „Iată că poporul fiilor lui Israel este prea mare și prea puternic pentru noi. 10 Haideți să ne purtăm cu viclenie față de el. Altfel, se va înmulți și, dacă se va întâmpla să fim în război, se va alătura și el dușmanilor noștri, va lupta împotriva noastră și va ieși din țară“.
11 Prin urmare, au pus peste ei stăpânitori, ca să-i asuprească prin munci grele. Astfel, ei au construit pentru Faraon cetățile-hambar Pitom și Ramses. 12 Însă, cu cât erau mai asupriți, cu atât se înmulțeau și se răspândeau mai mult. Egiptenii s-au scârbit de fiii lui Israel. 13 Atunci ei i-au pus pe fiii lui Israel la muncă forțată. 14 Le-au făcut viața amară, punându-i să muncească din greu la facerea mortarului, a cărămizilor și la tot felul de lucrări pe câmp. Orice lucrare pe care o făceau pentru egipteni era foarte grea.
15 Regele Egiptului le-a vorbit moașelor evreilor (numele uneia era Șifra, iar cealaltă se numea Pua) 16 și le-a zis: „Când le veți ajuta pe evreice să nască și le veți vedea pe scaunul de naștere, dacă va fi băiat, să-l omorâți, dar dacă va fi fată, s-o lăsați să trăiască“. 17 Însă moașele s-au temut de Dumnezeu și n-au făcut cum le-a poruncit regele Egiptului, ci au lăsat și băieții să trăiască.
18 Regele Egiptului le-a chemat pe moașe și le-a întrebat:
‒ De ce ați făcut acest lucru și i-ați lăsat și pe băieți să trăiască?
19 Moașele i-au răspuns lui Faraon:
‒ Deoarece femeile evreilor nu sunt ca femeile egiptene. Ele sunt viguroase și nasc înainte ca moașa să ajungă la ele.
20 Dumnezeu le-a făcut bine moașelor, iar poporul s-a înmulțit și a ajuns foarte puternic. 21 Pentru că moașele s-au temut de Dumnezeu, El le-a întemeiat familii. 22 Apoi Faraon a poruncit întregului său popor, zicând: „Să aruncați în Nil orice băiat care li se va naște evreilor ! Dar să lăsați în viață orice fată“.