O kărdimos le Moisahko.
1 Khă manuši andoa khăr le Levesko lea pehkă dă romni khă šei le Levesti.
2 E romni kadea ašili phari, thai kărdea khă šeau. Dikhlea kă sî sukar, thai garadea les trin šon.
3 Nemaidaštind te garaveles, lea khă tronuço anda e papura, kai makhlea les phuweasa thai pekosa; thodea le šeaorăs ande leste, thai garadea les andel papurea, pe rig le nanilašosti.
4 E pheioŕî le šeaorăsti lelas sama gardi, kaste dikhăl so sî te avel.
5 E šei le Faraonosti deape tele koa nanilaši, te naiol; thai le šeia kai sas lasa phirănas pai rig le paiesti. Oi dikhlea o tronuço ando maškar le bozăngo, thai tradea pehka kanditoarea te lel les.
6 Pîtărdea les thai dikhlea le šeaoŕăs: sas khă šeaoŕoro kai rovelas. Falea la nasul lestar, thai phendea: „Sî khă šeaoŕo le Evreiengărăstar!”
7 Atunčeara e phei le šeoŕăsti phendea la šeakă le Faraonoskă: „Te jeau te akharau tukă kha romnea andal juwlea le Evreiengă, kaste deles čiuči le šeaoŕăs?”
8 „Jea”, phendea lakă e šei le Faraonosti. Thai e šoŕî găli thai akhardea la deia le šaoŕăsti.
9 E šei le Faraonosti phendea lakă: „Le kakale šeaoŕăs, deles čiuči, potinaua tu.” E juwli lea le šaorăs, thai dea les čiuči.
10 O šeaoŕo barilo, thai oi andea les kai šei le Faraonosti; thai o sas lakă šeau. Thodea lehkă anau Moise (Ankalado); kă, phendea oi,” ankaladem les andal paia.”
O našlimos le Moisasko ando Madian.
11 Ando čiro kadoa, o Moise, barindoi baro, ankăsto karing pehkă phral, thai dikhlea pehkă iakhănça, le butea lengă le phară. Dikhlea khă Ejipteano, kai marălas khă Evreos, iekhăs anda lehkă phral.
12 Dikhlea ande seal riga, thai, dikhlindoi kă nai khonikh, mudardea le Ejipteanos thai garadea les ande tišai.
13 Ankăsto i ando des o kolaver; thai dikhlea kă dui Evreia xanas pe. Phendea kolehkă kai nas les čeačimos: „Anda soste des ande teo phrall?”
14 Thai o manuši kodoa phendea lehkă: „Kon thodea tu tut mai baro thai krisînitori pa amende? Nai tu varesar godi te mudars ma i man, sar mudardean le Ejiptenos kukoles?” O Moise darai'lo thai phendea: „Manai či khă garimos kă e buti sî prinjeandi.
15 O Faraono ašundeasas so kărdi'lo sas, thai rodelas te mudarăll le Moisas. Ta o Moise našlo andoa Faraono, thai bešlo ando čem o Madiano. Bešlo paša khă xaing.
16 O rašai andoa Madiano sas les efta šeia. On avile te ankalaven pai, thai pherdine le vălăurea kaste pell e turma lengă daddesti.
17 Ta avile le bakrearea, thai našadine le. Atunčeara o Moise ušti'lo, thai kandea le, thai dea pai lenga turma.
18 Kana amboldinisaile ka lengo dadd o Reuel, o phendea lengă: „Sostar ades amboldean kadea iekhatar?”
19 On phendine: „Khă Ejipteano ankaladea ame andoa vast le bakrearengo, thai orta i ankaladea amengă pai, thai dea la turma.”
20 Thai o phendea le šeiangă: „Kai lo? Anda soste muklean kodole manušes oče! Akharăn les te xal manŕo!”
21 O Moise dea pe te bešel ka kodoa manuši, kai dea les dă romni pehka šea la Sefora.
22 Oi kărdea lehkă khă šeau, thai o thodea lehkă anau Gheršom (Sîm korkoro koče); „kă”, phendea o „bešeau sar khă korkoro ande khă čem străino.”
O Dell ašunel o mui le Israeliçengo.
23 Pala mai but čiro, o thagar le Ejiptohko mullo; thai le šeaoŕă le Israelohkă rovenas andoa pharimos la robiako, thai ankalavenas roimata biasundimahkă.Kadala dinimata muieskă, kai ankalavenas le anda e robia, ankăste ji koa Dell.
24 O Dell ašundea lengă roimata, thai andea Pehkă godi le phanglimasa Lehko kai kărdea les le Avraamosa, le Isakosa thai le Iakovosa.
25 O Dell dikhlea karing le šeave le Israelohkă, thai lea sama karing lende.
Nașterea și tinerețea lui Moise
1 Un bărbat din Casa lui Levi s-a dus și a luat de soție o fiică a lui Levi. 2 Femeia a rămas însărcinată și a născut un fiu. Fiindcă a văzut că era frumos, l-a ascuns timp de trei luni. 3 Când nu l-a mai putut ascunde, a luat un coș de papirus, l-a uns cu smoală și rășină, a pus copilul în el și l-a pus între trestii, pe malul râului. 4 Sora lui stătea la distanță, ca să vadă ce se va întâmpla cu el. 5 Fata lui Faraon a coborât la râu să se scalde, iar servitoarele ei se plimbau pe malul râului. Ea a văzut coșul între trestii și a trimis-o pe slujitoarea ei să i-l aducă. 6 Când l-a deschis, a văzut înăuntru copilul; și iată, băiatul plângea. Fetei lui Faraon i s-a făcut milă de el și a zis: „Acesta este unul dintre copiii evreilor“.
7 Atunci sora copilului a întrebat-o pe fata lui Faraon:
‒ Să merg și să chem o doică dintre femeile evreilor ca să alăpteze copilul pentru tine?
8 Fata lui Faraon i-a răspuns:
‒ Du-te.
Tânăra s-a dus și a chemat-o pe mama copilului. 9 Fata lui Faraon i-a zis: „Ia acest copil și alăptează-l pentru mine, iar eu îți voi plăti“. Femeia a luat copilul și l-a alăptat. 10 După ce a crescut copilul, ea l-a adus la fata lui Faraon, iar el a devenit fiul acesteia. Și i-a pus numele Moise, zicând: „Fiindcă l-am scos din apă“.
Fuga lui Moise în Midian
11 În zilele acelea, când crescuse deja, Moise s-a dus la frații săi și s-a uitat la munca lor cea grea. El l-a văzut pe un egiptean bătându-l pe un evreu, unul dintre frații săi. 12 S-a uitat într-o parte și într-alta și, văzând că nu este nimeni, l-a ucis pe egiptean și l-a ascuns în nisip. 13 Când a ieșit a doua zi, iată că doi evrei se băteau.
El l-a întrebat pe cel vinovat:
‒ De ce-ți lovești semenul?
14 Acesta i-a răspuns:
‒ Cine te-a pus pe tine conducător și judecător peste noi? Vrei să mă ucizi și pe mine așa cum l-ai ucis pe egiptean?
Atunci Moise s-a temut și a zis: „Cu siguranță că acest lucru este cunoscut“. 15 Când a aflat Faraon acest lucru, a căutat să-l ucidă pe Moise, însă Moise a fugit dinaintea lui Faraon. El a locuit în țara Midian și s-a așezat lângă o fântână. 16 Preotul din Midian avea șapte fete. Ele au venit la fântână , au scos apă și au umplut jgheaburile ca să adape turma tatălui lor. 17 Au sosit însă acolo niște păstori care le-au alungat. Moise s-a ridicat, le-a ajutat și le-a adăpat turma.
18 Când s-au întors la tatăl lor, Reuel, acesta le-a întrebat:
‒ Cum se face că ați venit mai repede astăzi?
19 Ele au răspuns:
‒ Un egiptean ne-a scăpat din mâna păstorilor, ne-a scos apă și ne-a adăpat turma.
20 Atunci el le-a zis fetelor sale:
‒ Și unde este omul acela ? Cum de l-ați lăsat acolo? Chemați-l să mănânce pâine.
21 Moise a acceptat să locuiască la acel om, și acesta i-a dat-o de soție pe fata sa Sefora. 22 Ea a născut un fiu, iar Moise i-a pus numele Gherșom, zicând: „Sunt un străin într-o țară străină“.
Dumnezeu vede suferința fiilor lui Israel
23 În timpul acelor zile multe, regele Egiptului a murit. Fiii lui Israel suspinau în sclavia lor și strigau, iar strigătul lor după ajutor, din cauza sclaviei, s-a suit până la Dumnezeu. 24 Dumnezeu le-a auzit geamătul și Și-a adus aminte de legământul Său cu Avraam, cu Isaac și cu Iacov. 25 Astfel, Dumnezeu S-a uitat la fiii lui Israel și a aflat despre suferința lor.