O guruwiçî le sumnakahko.
1 O poporo, dikhlindoi kă o Moise ašilosas thai či mai ulelas poa baŕbaro, tidepe karing o Aarono, thai phendea lehkă: „Avta” kăr amengă khă del kai te jeal angla amende; kă o Moise, o manuši kai ankalade ame andoa čem le Ejiptohko, či jeanas so kărdea.”
2 O Aarono phendea lengă: „Ankalaven le zlaga le sumnakune andal kan tumară romneangă, tumară šeavengă thai tumară šeiangă, thai anen le mande.”
3 Thai sa ankalade pehkă zlaga le sumnakune andal kan, thai andine le koa Aarono.
4 O leale anda lengă vast, mardea o sumnakai la daltasa, thai kărdea khă guruwiçî šordo. Thai on phendine: „Israele! dikta te devles, kai ankaladea tu andoa čem le Ejiptohko.”
5 Kana dikhlea o Aarono kadea buti, vazdea khă altari angla leste, thai dea mui: „Texara avela khă govia ande pativ le Raiesti!”
6 O duito des, uštile kana pharadilo o des, thai andine phabarimata dă sa thai jertfe naismaskă. O poporo bešlo ta xalea thai ta pillea; palla kodea uštile te khălen.
E xolli le Devllesti.
7 O Rai phendea le Moisahkă: „Ušti thai detu tele; kă o poporo tiro sao ankaladean les anda o čem le Ejiptohko, rimosai'lo.
8 Iekhatar dine pe rigate kata o drom, kai mothodemas lengă les Me; kărdine pehkă khă guruwiçî šordo, rudisai le ji kai phuw leste, andine lehkă jertfe, thai phendine: „Israele! Dikta te devles, kai ankaladea tu andoa čem le Ejiptohko!”
9 O Rai phendea le Moisahkă: „Dikhau kă o poporo kadoa sî khă poporo nigărdošerăstar.
10 Akana, mekh Ma; e xolli Mîŕî sî te astardeol pa lende: thai phabaraua le; ta tut kăraua tu te aves o străpapo khă neamohko baro.”
11 O Moise rudisai'lo le Raistar, pekhă Devllestar, thai phendea: „Sostar te astardeol, Raia, e xolli Tiri pa Teo poporo, kai ankaladean les anda o čem le Ejiptohko barea zorasa thai vastesa zurallo?
12 Anda soste te phenen le Ejiptenea: „Anda lengo xasarimos ankaladea le, kaste mudară le andel baŕbară, thai kaste khosăle poa mui la phuweako?” Ambolde tu anda o iuçîmos Tea xolleako, thai mekh Tu le nasulimastar kadalestar, kai kames te kărăs les le poporohkă Tirăhkă.
13 Antukă godi le Avraamostar, le Isakostar thai le Israelostar, le robea Tiră, savengă phendean solaxaindoi Tu orta: „Butearaua tumari sămînça sar le čeraia le čerehkă, daua tumară avimatangă sa o čem kadoa, savestar dem duma, thai on stăpînina les ando veako.”
14 Thai o Rai meklea pe le nasulimatăstar, kai phendeasas kă kărăl Pehkă poporohkă.
E xolli le Moisasti.
15 O Moise amboldi'lo thai dea pe tele poa baŕbaro, le duie tablença le phendimahkă ando vast. Le table sas ramome pe lidui riga, pe khă rig thai pe kolaver.
16 Le table sas e buti le Devllesti, thai o ramomos sas o ramomosardo le Devllehko, xunado pe le table.
17 O Iosua ašundea o mui le poporohko, kai ankalavelas çîpimata, thai phendea le Moisahkă: „Ande tabăra ašunau khă mui mardimahko!”
18 O Moise deales anglal: „Koadoa çîpimos nai či khă çîpimos zuralimatăngo, nai či khă çîpimos mardinengo, so ašunau me, sî khă mui iekhă manušengă kai dilaban!”
19 Thai, kana pašonas paša e tabăra, dikhlea o guruwiçî thai le khălimata. O Moise pherdi'lo xolli, šudea le table andoa vast, thai phaŕadeale le pînŕăstar le baŕbarăhkărăstar.
20 Lea o guruwiçî, kai kărdinesas les on, phabardea les ande iag; biladea les ando ušar, thai šordea o ušar po mui le paiehko, thai dea la le šeavengă le Israelohkă te pen les.
21 O Moise phendea le aaronohkă: „So kărdea tukă o poporo kadoa, ta andean pa leste khă bezex kaditi dă bari?”
22 O Aaron dea anglal: „Te na astardeos xolleatar muŕo rai! Tu korkoŕo jeanes kă o poporo kadoa sî dinodrom koa nasul.
23 On phendine mangă: „Kăr amengă khă del, kai te jeal angla amende; kă o Moise, o manuši kodoa kai ankaladea me andoa čem le Ejiptohko, či jeanas so kărdea!”
24 Me phendem lengă: „Kas sî les sumnakai, te ankalavel les!” Thai dine mangă les; šudem les ande iag, thai anda leste ankăsto koadoa guruwiçî.”
O mudarimos.
25 O Moise dikhlea kă o poporo sas bi atărdimahko, kă o Aarono kărdeasas les te avel bi atărdimahko, andoa marimos khălimahko anda lehkă bidabadikhlimahkă;
26 thodeape koa udar la tabărako, thai phendea: „Kon sî andoa Rai, te avel mande!” Thai sa le šeave le Levehkă tidinisai le lestar.
27 O phendea lengă: „Kadea del duma o Rai, o Dell le Israelohko: „Or sao anda tumende te phandel pe la sabiasa; jean andea sa e tabăra, kata khă poarta ka aver, thai orsao te mudarăl pehkă phralles, le amales thai pehkă neamos.”
28 Le šeave le Levehkă kărdine pala o mothodimos le Moisahko; thai paše trin mii manušengă mulle ando des kodoa andoa poporo.
29 O Moise phendea: „Den tume ades ando kandimos le Raiehko, orta la jertfasa pehkă šeavesti thai pehkă phrallesti, kaste o dimosdumadămišto Lehko te avel pa tumende!”
O Moise rudil pe andoa poporo.
30 O duito des, o Moise phendea le poporohkă: „Kărdean khă bezex but bari. Ankleau akana koa Rai: daštiua te lau iertimos anda tumari bezex.”
31 O Moise amboldi'lo koa Rai, thai phendea: „Uf, o poporo koadoa kărdea khă bezex but bari! Kărdine pehkă khă del andoa sumnakai.
32 Iertisar akana lengo bezex! Kana či, khos ma anda Teo lill, kai ramosardean les!”
33 O Rai phendea le Moisahkă: „Kukoa kai bezexardea angla Ma, kodoles khosaua les anda Muŕo lill.
34 Telear ta, thai nigăr o poporo kai phendem tukă. Dikta, o Injero Muŕo jeala angla tute, ta ando des la amboldimahko Mîrăhko sî te došarau le anda lengo bezex!”
35 O Rai maladea čiŕămasa o poporo anda kă kărdeasas pehkă o guruwiçî kărdino le Aaronostar.
Vițelul de aur
(Deut. 9:7-21, Deut. 25-29)1 Când poporul a văzut că Moise întârzie să coboare de pe munte, s-a strâns în jurul lui Aaron și i-a zis:
‒ Ridică-te! Fă-ne niște dumnezei care să meargă înaintea noastră, căci nu știm ce s-a întâmplat cu acest Moise, bărbatul care ne-a scos din țara Egiptului.
2 Aaron le-a răspuns:
‒ Scoateți cerceii de aur din urechile soțiilor voastre, ale fiilor voștri și ale fiicelor voastre și aduceți-i la mine!
3 Și toți și-au scos cerceii de aur din urechi și i-au adus la Aaron. 4 El a luat aurul din mâna lor, l-a bătut cu o unealtă și a făcut din el un vițel turnat. Ei au zis: „Israel, aceștia sunt dumnezeii tăi care te-au scos din țara Egiptului!“. 5 Când a văzut Aaron lucrul acesta, a construit un altar înaintea lui și a zis: „Mâine va fi o sărbătoare în cinstea Domnului“. 6 A doua zi s-au sculat dis-de-dimineață și au adus arderi-de-tot și jertfe de pace. Poporul s-a așezat să mănânce și să bea, apoi s-a ridicat să se distreze.
7 Domnul i-a zis lui Moise:
‒ Du-te, coboară de pe munte , căci poporul tău, pe care l-ai scos din țara Egiptului, s-a pervertit. 8 S-au abătut repede de la calea pe care le-am poruncit-o. Și-au făcut un vițel turnat, s-au închinat înaintea lui, i-au adus jertfe și au zis: „Israel, aceștia sunt dumnezeii tăi care te-au scos din țara Egiptului!“.
9 Domnul i-a zis lui Moise:
‒ M-am uitat la acest popor și iată că este un popor încăpățânat. 10 Acum, lasă-Mă! Mânia Mea se va aprinde împotriva lor și-i voi nimici, iar din tine voi face o națiune mare.
11 Dar Moise a stăruit înaintea Domnului, Dumnezeul său, zicând:
‒ Doamne, de ce să se aprindă mânia Ta împotriva poporului Tău, pe care l-ai scos din țara Egiptului cu mare putere și cu mână tare? 12 De ce să zică egiptenii: „Spre nenorocirea lor i-a scos, ca să-i omoare prin munți și să-i șteargă de pe fața pământului“. Retrage-Ți mânia de la ei și lasă-Te de răul pe care vrei să-l faci poporului Tău. 13 Adu-Ți aminte de Avraam, Isaac și Israel, slujitorii Tăi, cărora le-ai jurat pe Tine Însuți, zicându-le: „Vă voi înmulți urmașii ca stelele cerurilor, și toată această țară, pe care v-am promis-o, o voi da urmașilor voștri, iar ei o vor moșteni pentru totdeauna“.
14 Atunci Domnul a renunțat la răul pe care avea de gând să-l facă poporului Său.
15 Apoi Moise s-a întors și a coborât de pe munte cu cele două table ale Mărturiei în mâini, table care erau scrise pe ambele părți, scrise pe față și pe spate. 16 Tablele erau lucrarea lui Dumnezeu și scrisul era scrisul lui Dumnezeu, săpat pe table.
17 Când Iosua a auzit zgomotul făcut de poporul care striga, i-a zis lui Moise:
‒ Este zgomot de război în tabără.
18 Moise a răspuns:
‒ Nu este strigăt de victorie, nici vaiet de înfrângere. Ce aud eu este glasul unor oameni care cântă.
19 În timp ce se apropia de tabără, Moise a văzut vițelul și dansul. Atunci el s-a mâniat, a aruncat tablele din mâini și le-a sfărâmat de poalele muntelui. 20 A luat vițelul pe care l-au făcut și l-a ars în foc. L-a măcinat până s-a făcut cenușă, apoi a împrăștiat cenușa pe apă și a dat-o fiilor lui Israel s-o bea.
21 Moise i-a zis lui Aaron:
‒ Ce ți-a făcut acest popor, de ai adus asupra lui un păcat atât de mare?
22 Aaron a răspuns:
‒ Să nu se aprindă mânia stăpânului meu. Tu cunoști poporul acesta și știi că este pornit la rău. 23 Ei mi-au zis: „Fă-ne niște dumnezei care să meargă înaintea noastră, căci nu știm ce s-a întâmplat cu acest Moise, bărbatul care ne-a scos din țara Egiptului“. 24 Atunci eu le-am răspuns: „Oricine are aur să-l scoată!“. Ei mi l-au dat, iar eu l-am aruncat în foc și din el a ieșit vițelul acesta.
25 Când a văzut Moise că poporul era fără frâu, căci Aaron îl făcuse să fie fără frâu și de batjocură înaintea dușmanilor lui, 26 a stat la intrarea în tabără și a zis: „Cine este de partea Domnului să vină la mine!“. Toți leviții s-au adunat în jurul lui.
27 El le-a zis: „Așa vorbește Domnul, Dumnezeul lui Israel: «Fiecare să-și ia sabia! Întoarceți-vă și străbateți tabăra din poartă în poartă, și fiecare să-și omoare fratele, prietenul și vecinul»“. 28 Leviții au făcut așa cum le-a poruncit Moise și aproape trei mii de oameni au căzut în ziua aceea. 29 Apoi Moise le-a zis: „Astăzi v-ați dedicat Domnului, fiecare cu prețul fiului și al fratelui său, aducând binecuvântare peste voi“.
Mijlocirea lui Moise
30 În ziua următoare, Moise a zis poporului: „Ați făcut un mare păcat. Acum mă voi sui la Domnul; poate voi reuși să fac ispășire pentru păcatul vostru“.
31 Moise s-a întors la Domnul și a zis:
‒ Ah, poporul acesta a comis un mare păcat, făcându-și dumnezei din aur. 32 Dar acum, dacă dorești , iartă-i păcatul! Dacă nu, Te rog, șterge-mă din Cartea Ta, pe care ai scris-o.
33 Domnul i-a zis lui Moise:
‒ Pe acela care a păcătuit împotriva Mea îl voi șterge din Cartea Mea. 34 Acum du-te și condu poporul spre locul despre care ți-am spus. Iată că Îngerul Meu va merge înaintea ta. Totuși, atunci când va veni ziua pedepsei, îi voi pedepsi pentru păcatul lor.
35 Domnul a lovit poporul pentru ceea ce făcuseră cu vițelul făcut de Aaron.