O dimosparpalle le Moisasako.
1 O Moise dea anglal, thai phendea: „Dikta, kă nai te patean ma, ta niči te ašunen mandar. Thai phenena: „Či sîkadi'lo tukă o Rai!”
2 O Rai phendea lehkă: „So sî tu ando vast?.” O phendea: „Khă rowli.”
3 O Rai phendea lehkă: „Šude la pe phuw.” O šudea la pe phuw, thai e rowli kărdi'li ande khă sap. O Moise našelas lestar.
4 O Rai phendea le Moiasaskă: „Tinzosar teo vast, thai astar les poreatar.” O tinzosardea o vast, thai astardea les, thai o sap kărdi'lo pale khă toiago ande lehko vast.
5 „Dikta,” phendea o Rai,” so kărăsa, kaste patean kă sîkadi'lo tukă o Rai, o Dell lengă daddengo: o Dell le Avraamosko, o Dell le Isakohko thai o Dell le Iakovohko.”
6 O Rai mai phendea lehkă: „Šu teo vast ando bărkh.” O šutea pehko vast ando bărk; pala kodea ankaladea les, thai dikhlea kă lehko vast pherdilosas lepra, thai kărdi'lo sas parno sar o iw.
7 O Rai phendea: „Šu pale teo vast ando bărkh.” O šutea pale pehko vast ando bărkh; pala kodea ankaladea les andoa bărkh; thai dikta kă lehko vast kărdi'lo sas pale sar sas lehko mass.
8 „Te na pateana tu,” phendea o Rai, „thai či patena le mostar le anglal semnaostar, pateana le mostar le duitohko semnostar.
9 Te na pateana či kadale dui semnurea, thai či ašunena te mostar, te les pai andoa nanilaši, thai te šorăsles pe phuw; thai o pai, kai lesa les andoa nanilaši, parugleola pe ando rat pe phuw.”
10 O Moise phendea le Raiehkă: „Uf, Raia, me či sîm khă manuši le divanosa lesno; thai kadoa kusuro nai či dă arateara, nai či dă overijeara, niči dă kana des duma Tu te robohkă Tirăhkă; kă o divano thai e šib sîmangă ambladine.”
11 O Rai phendea lehkă: „Kon kărdea o mui le manušehko? Thai kon kărăl le manušes muto thai kašuko, dikhlimasa or koŕo? Na, Me o Rai?
12 Jeatar, kadeasar; Me avaua teo mui, thai sîkavaua tu so avela tu te phenes.”
13 O Mosise phendea: „Uf, Raia, trade kas kames te trades.”
14 Atunčeara o Rai xoleai'lo po Moise, thai phendea: „Nai oče teo phrall o Arono, o Levito? Jeanau kă o del duma lesne. Dikta kă o korkoro avela angla tute, thai, kana dikhăla tu, lošarăla pe ande pehko illo.
15 Tu desa lehkă duma, thai thosa le divanuri ande lehko mui; thai Me avaua te mosa thai lehkă mosa; thai sîkavaua tume so avela tume te kărăn.
16 O dela duma le poporohkă anda tute, sî te kandel tu orta mui, thai tu nikrăsa anda leste o than le Devllehko.
17 Le ando vast kadea rowli, savesa kărăsa le semne.”
O Moise ando Ejipto.
18 O Moise teleardea; thai, kana amboldea ka pehko sastro o Ietro, phendea lehkă: Mekh ma, rudi tu, te jeautar thai te amboldau ma ka mîŕă phral, kai sî ando Ejipto, te dikhau kana mai traina.” O Ietro phendea le Moisaskă: „Jea pe pačea!”
19 O Rai phendea le Moisaskă ando Madiano: „Jea thai ambolde tu ando Ejipto: kă sa kukola kai phirănas te len ti čivava, mulline.”
20 O Moise lea pehka romnea thai le šeaoŕăn, thodea le ankăste pel čiuši, thai amboldea pe ando čem le Ejiptohko. Lea ande pehko vast e rowli le Devllesti.
21 O Rai phendea le Moisaskă: „Telearindoi kaste amboldes ando Ejipto, dikhăs, sa le minunea kai thoa tukă le ando vast, te kărăs le angla o Faraono. Me baŕaraua lehko illo, thai či na avela te mekăl le poporos te jealtar.
22 Tu phenesa le Faraonohkă: Kadea del duma o Rai: „O Israelo sî Muŕo šeau, Muŕo šeau anglal kărdino.”
23 Phenau tukă: „Mekh Mîŕă šeaves te jealtar, kaste kandel Mangă; kana či mekăs les te jealtar mudaraua te šeaves, le anglal kărdines.”
24 Ando čiro le phirimasko, ande khă than kai aši'lo o Moise te reatearăl, araklea le Ras, thai kamblea te mudarăl les.
25 E Sefora lea khă bar askuçome, šindea o prepuço pehkă šeavehko, šudea les kal pînŕă le Moisaskă, phenindoi: „Tu san khă rom ratehko anda mande.
26 Thai o Rai meklea les. Atunčeara phendea oi: „Rom ratehko!” anda o šindimos roatako.
O arakhadimos le Moisasko le Aronosa.
27 O Rai phendea le Aronohkă: „Jea angla o Moise ande pustia.” O Arono teleardea: arakhlea le Moisas koa baŕbaro le Devllehko, thai čiumidea les.
28 O Moise kărdea prinjeande sa le divanurea le Devllehkă, kai tradesas les, thai sa le semne, kai phendeasas lehkăle te kără le.
29 O Moise thai o Arono dikhline pehkă dromestar, thai tidine sa le phurăn le šeavengă le Israelohkă.
30 O Aron mothodea sa le divanuri kai phendeasas le o Rai le Moisahkă; thai o Moise kărdea le semne angla o poporo.
31 O poporo pateaia. Kadea ašundine kă o Rai lea sama pe le šeave le Israelohkă, kă dikhleasas lengo dukhaimos; thai mukline pe thai šudepe le mosa kai phuw.
Semnele care-l vor însoți pe Moise
1 Moise a răspuns și a zis:
‒ Iată că nu mă vor crede și nu mă vor asculta, ci vor zice: „Nu ți S-a arătat Domnul!“.
2 Domnul l-a întrebat:
‒ Ce ai în mână?
El a răspuns:
‒ Un toiag.
3 Domnul i-a zis:
‒ Aruncă-l la pământ!
El l-a aruncat la pământ și acesta s-a transformat într-un șarpe. Moise a fugit dinaintea lui.
4 Apoi Domnul i-a zis lui Moise:
‒ Întinde-ți mâna și prinde-l de coadă!
El și-a întins mâna, l-a prins și acesta s-a transformat în mâna lui într-un toiag.
5 ‒ Așa să faci pentru ca ei să creadă că ți S-a arătat Domnul, Dumnezeul părinților lor, Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac și Dumnezeul lui Iacov.
6 Domnul i-a mai zis:
‒ Bagă-ți mâna în sân!
El și-a băgat mâna în sân, iar când a scos-o, iată că mâna lui era leproasă, albă ca zăpada.
7 Apoi Domnul i-a zis:
‒ Bagă-ți mâna înapoi în sân!
El și-a băgat mâna înapoi în sân. Când a scos-o din sân, iată că se făcuse iarăși ca restul pielii sale.
8 ‒ Dacă nu te vor crede și nu vor lua în seamă mesajul primului semn, vor crede mesajul următorului semn. 9 Dacă nu vor crede nici aceste două semne și nu vor asculta de glasul tău, să iei apă din Nil și s-o verși pe pământ. Apa pe care o vei lua din Nil se va transforma în sânge pe pământul uscat.
10 Dar Moise I-a zis Domnului:
‒ Ah, Stăpâne, eu nu sunt un om al cuvintelor, nici de ieri, nici de alaltăieri, nici măcar de când i-ai vorbit slujitorului Tău, căci vorbirea-mi este greoaie, iar limba-mi este încurcată.
11 Atunci Domnul l-a întrebat:
‒ Cine a făcut gura omului? Sau cine îl face mut, sau surd, sau cu vedere, sau orb? Oare nu Eu, Domnul? 12 Acum, du-te, căci Eu voi fi cu gura ta și te voi învăța ce să spui.
13 Însă Moise I-a răspuns:
‒ Ah, Stăpâne, Te rog, trimite pe altcineva!
14 Atunci Domnul S-a mâniat pe Moise și a zis:
‒ Nu este levitul Aaron fratele tău? Știu că el vorbește bine. Iată că vine să te întâlnească, iar când te va vedea, se va bucura în inima lui. 15 Să vorbești cu el și să pui în gura lui aceste cuvinte. Eu voi fi cu gura ta și cu gura lui și vă voi învăța ce să faceți. 16 El va vorbi poporului în locul tău. Îți va sluji drept gură și tu vei fi pentru el asemenea lui Dumnezeu. 17 Să iei în mână toiagul acesta cu care vei face semnele.
Moise se întoarce în Egipt
18 Moise s-a întors la socrul său, Ietro, și i-a zis:
‒ Te rog, lasă-mă să mă întorc la frații mei, care sunt în Egipt, ca să văd dacă mai trăiesc.
Ietro i-a răspuns:
‒ Du-te în pace!
19 Domnul îi spusese lui Moise în Midian: „Întoarce-te în Egipt, pentru că toți cei ce căutau să-ți ia viața au murit“. 20 Moise și-a luat soția și fiii, i-a pus pe măgari și a plecat înapoi spre țara Egiptului. Moise avea în mână toiagul lui Dumnezeu.
21 Domnul i-a zis lui Moise: „Când vei pleca și te vei întoarce în Egipt, vezi să înfăptuiești înaintea lui Faraon toate minunile pe care te-am împuternicit să le faci. Eu îi voi împietri inima și el nu va lăsa poporul să plece. 22 Atunci să-i spui lui Faraon: «Așa vorbește Domnul: ‘Israel este fiul Meu, întâiul Meu născut. 23 Îți spun: lasă-l pe fiul Meu să plece ca să-Mi slujească. Dacă nu vrei să-l lași să plece, iată, îl voi ucide pe întâiul tău născut!’»“.
24 Pe drum, în locul în care au rămas peste noapte, Domnul l-a întâlnit și a vrut să-l omoare. 25 Dar Sefora a luat o piatră ascuțită și a tăiat prepuțul fiului ei. Apoi a atins cu el picioarele lui Moise și a zis: „Tu îmi ești un soț de sânge“. 26 Astfel, El l-a lăsat în pace. Ea a zis atunci: „Un soț de sânge“, din cauza circumciziei.
27 Domnul i-a zis lui Aaron: „Du-te în deșert ca să-l întâlnești pe Moise“. El a plecat și, când a ajuns la muntele lui Dumnezeu, l-a întâlnit pe Moise și l-a sărutat. 28 Moise i-a spus lui Aaron toate cuvintele cu care Domnul l-a trimis și despre toate semnele pe care i le-a poruncit să le facă . 29 Apoi Moise și Aaron s-au dus și i-au adunat pe toți bătrânii fiilor lui Israel. 30 Aaron le-a spus toate cuvintele pe care i le zisese Domnul lui Moise și a făcut semnele înaintea poporului. 31 Poporul a crezut, iar când au auzit că Domnul i-a cercetat pe fiii lui Israel și le-a văzut suferința, s-au plecat la pământ și s-au închinat.