O altarii le phabarimahko.
1 Kana avilo o šon o eftato, le šave le Israelohkă sas ande pehkă četăçi. Atunčiea o poporo tidea pe sar iekh manuši ando Ierusalimo.
2 O Iosua, o šeau le Ioçadakohko, pehkă phralença le rašança thai le Zorabebelosa, o šeau le Šelatielohko, pehkă phralença, ušti'le thai vazdine o altarii le Devllehko le Israelohko, kaste anen pe leste phabarimata dă sa, pala sar sî ramome ande Kris le Moisasti, o manuši le Devllehko.
3 Thodine pale o altarii pe lehkă temelii, barem kă sas le te daran le popoarendar le čemehkărăndar, thai andine phabarimata dă sa le Raiehkă, phabarimata dă sa dădroboitu thai dă reateako.
4 Nikărdine o prazniko le desăhkole barăhko le çărengo, sar sî ramome, thai andine des dă des phabarimata dă sa, pala o dindimos le mothodimahko anda sako des.
5 Pala kodea andine o phabarimos dă sa biatărdimahko, le phabarimata dă sa anda sako šon neo thai anda sa le deslebară dine le Raiehkă, avri anda kola kai anenas le sakogodi, sar pativa laše kamimahkăle Raiehkă.
6 Andoa des dă anglal le šonehko le eftango, line te anen le Raiehkă phabarimata dă sa. Ta le temelii le Templohkă le Raiehkă nas înkă thodine.
7 Dine rup le čioplitorengă le baŕăhkă thai le kaštearengă, thai xamata, pimata thai zetino le Sidoniengă Tirienilongă, kaste anen pe marea ji ando Iafo kašt čedrohkă andoa Libano, pala o kamimos le Čirohko, o thagar le Peršengo.
O thodimos le temeliengo le Templohkă.
8 Ando duito bărši kata o avimos lengo koa Khăr le Devllehkoando Ierusalimo, thai ando šon o duito, o Zorobabel, o šeau le Šeltielohko, o Iosua, o šeau le Ioçadohko, pehkă kolavrănça phral, raša thai Leviçea, thai sa kai amboldinesas pe andai robia ando Ierusalimo, thodine pe kai buti thai dine le Leviçăn dă kata biši bărši optă te dikhăn pal butea le Khărăhkă le Raiehkă.
9 Thai o Iosua, le šeavença thai pehkă phralença, o Kadmielo, pehkă šeavença, le šeave le Iudahkă, le šeave le Xenadadohkă, le šavença thai le phralença lengă le Leviçea, lašarde pe saoŕă, sar khă manuši, te dikhăn pa kola so kărănas buti koa khăr le Devllehko.
10 Kana thodine le butearea le temelii le Templohkă le Raiehkă, thodine le rašan andel xureaimata, le šingança, thai le Leviçăn, le šeaven le Asafohkărăn, le timvalença, kaste lăudin le Raies, pala o lašardimos le Davidohko, o thagar le Israelohko.
11 Dilabanas, barindoi thai lăudindoi le Raies ande kakala divanuri: „Kă sî lašo, kă e mila Lesti andoa Israelo nikrăl ando veako!” Thai soa poporo ankalavelas bară çîpimata bukurimahkă, lăudindoi le Raies, anda kă thonas le temelii le Khărăhkă le Raiehkă.
12 Ta but andal raša thai le Leviça, thai andal šeră le familiengă mai phură, kai dikhlesas o khăr dă anglal, rovenas zurales, kana thonas pe tala lengă iakha le temelii le khărăhkă kadalehkă. But aver sîkavenas pehko bukurimos andel çîpimata,
13 kadea ta našti jeanesas o mui le çîpimatăngo le bukurimahkă le muiestar le roimatăndar le poporohkă; kă o poporo ankalavelas bară çîpimata, savengo ašundimos ašundeolas pe dă dural.
Restaurarea închinării – reconstruirea altarului
1 În luna a șaptea, în timp ce fiii lui Israel se aflau deja în cetățile lor , poporul s-a strâns, într-un gând și-un suflet, la Ierusalim. 2 Iosua, fiul lui Ioțadak, și frații săi dintre preoți, împreună cu Zerub-Babel, fiul lui Șealtiel, și rudele sale au construit altarul Dumnezeului lui Israel, ca să aducă pe el arderile-de-tot, după cum este scris în Legea lui Moise, omul lui Dumnezeu. 3 Deși le era groază de popoarele din țară, au ridicat altarul pe temeliile lui și au adus pe el arderi-de-tot Domnului, arderi-de-tot de dimineață și de seară. 4 Apoi au ținut Sărbătoarea Corturilor, după cum este scris, și au adus zi de zi arderi-de-tot, după numărul hotărât pentru fiecare zi. 5 După aceea, au adus arderile-de-tot continue și jertfele pentru lunile noi, jertfele pentru toate sărbătorile sfinte ale Domnului și jertfele fiecăruia care oferea un dar de bunăvoie Domnului. 6 Au început să aducă Domnului arderile-de-tot din prima zi a lunii a șaptea, pe când Templul Domnului nu avea încă temelia așezată.
Așezarea temeliilor Casei Domnului
7 Le-au dat argint cioplitorilor în piatră și tâmplarilor, și mâncare, băutură și ulei sidonienilor și tyrienilor, ca să aducă lemn de cedru pe mare, din Liban până la Iafo, în conformitate cu permisiunea pe care le-a dat-o Cirus, împăratul Persiei.
8 În al doilea an de la sosirea lor la Casa lui Dumnezeu, la Ierusalim, în luna a doua, Zerub-Babel, fiul lui Șealtiel, Iosua, fiul lui Ioțadak, împreună cu restul fraților lor – preoții, leviții și toți cei care s-au întors din captivitate la Ierusalim – s-au apucat de lucru și i-au desemnat pe leviții de la douăzeci de ani în sus să supravegheze lucrarea de la Casa Domnului. 9 Iosua împreună cu fiii și cu frații lui, Kadmiel împreună cu fiii lui (urmași ai lui Iehuda), precum și fiii lui Henadad împreună cu fiii lor și cu frații lor, leviții, s-au unit cu toții ca să-i supravegheze pe cei ce făceau lucrarea la Casa lui Dumnezeu. 10 Când constructorii au pus temeliile Casei Domnului, preoții, îmbrăcați în veșmintele lor, erau pregătiți să-L laude pe Domnul cu trâmbițele, iar leviții, fiii lui Asaf, cu chimvalele, potrivit îndrumărilor lui David, regele lui Israel. 11 Ei au răspuns, lăudându-L pe Domnul și mulțumindu-I:
„Căci este bun,
căci în veac ține îndurarea Lui față de Israel“.
Și tot poporul a scos un mare strigăt de bucurie, lăudându-L pe Domnul pentru faptul că fuseseră așezate temeliile Casei Domnului. 12 Mulți dintre preoți, leviți și căpetenii de familii – bătrâni care văzuseră Casa dintâi pe temeliile ei – plângeau în hohote la vederea acestei Case, în timp ce mulți alții își înălțau glasul, strigând de bucurie. 13 Glasul celor din popor care strigau de bucurie nu se putea deosebi de glasul celor din popor care plângeau, căci poporul striga de bucurie atât de tare, încât glasul lui se auzea până departe.