Le dui înjerea ande Sodoma.
1 Kodola dui înjerea arăsle ande Sodoma reate, thai o Lot bešelas koa udar la Sodomako. Kana dikhlea le o Lot, ušti'lo, ankăsto angla lende, thai mukleape ji ande phuw.
2 Palakodea phendea lengă: „Mîŕă Rai, aven, rudi tume, ando khăr tumară robohko, kaste ašen pa e reat mande thai te xalaven tumară pînră; tehara sî te ušten dă droboitu, thai jeana tumară dromesa.” „Či”, phendine on, „ta bešasa ande uliça ande kadea reat.”
3 Ta o Lot rudisa'lo lendar ji kana avile thai šutepe ande lehko khăr. Lašardea lengă skafidireateati, thodea te peteon pogăči thai xaleine.
4 Ta či sutesas kana, le manuši andai četatea, le murši andai e Sodoma, tărne thai phură, dine roata o khăr; sao norodo prastaine anda sal kolçurea.
5 Akardine le Lotos, thai phende lehkă: „Kai sî le manuši kai šutepe tute ande kadea reat? Ankalavle avri amende, kaste thoasame anekhthan lença.”
6 O Lot ankăsto avri lende koa udar, thai phandadea o udar pala peste,
7 thai phendea: „Phralale, rudi tume, na kărăn khă kadea nasulimos!
8 Dikta kă sîma dui šeiabarea kai či jeanen romestar; sî te anau tumengă le avri, thai kărăn lengă so čeaileola tume. Ta, na kărăn khanči kadale manušengă, kă avile tala e ušal le koperišehko mîŕă khărăhko.”
9 On dine mui: „Telear!” Thai phende: „O manuši koadoa avilo te bešel amende sar khă străino, thai akana kamel te kărăl sar o krisînitori. Kadea mišto, sî te kăras tukă mai nasul sar lengă.” Thai spidindoi le Lotos la zorasa, pašile te phaŕaven o udar.
10 Ta le manuši kodola tinzosarde o vast, thai çîrdine le Lotos andră lende ando khăr, thai phandade o udar.
11 Ta le manušen kai sas koa udar le khărăhko malade le koŕîmasa, kata o mai çînoro ji koa mai baro, kadea kă dăivea mai denas te arakhăn o udar.
O Xasardimos la Sodomako thai la Gomorako.
12 Le murši kodola phendine le Lotohkă: „Kas mai sî tu koče? Jeamîtră, šeave thai šeia, thai sa so sî tu ande četatea: ankalavle andoa than kadoa.
13 Kă same te xasaras o than kadoa, anda kă arăslo baro roimos angla o Rai pal bešlitorea lehkă. Anda kodea tradeame o Rai, kaste xasaras le.”
14 O Lot ankăsto, thai dea duma pehkă jeamîtrănca, kai linesas lehkă šeian: „Ušten”, phendea o „anklen andoa than kadoa; kă o Rai sî te xasarăl e četatea.” Ta lehkă jeamîtră pateanas kă kărăl phireasa.
15 Kana pharadilo o des, le înjerea găline koa Lot, phendindoi „Ušti, le tea romnea thai te kole duie šeian, kai sî koče, kaste na xasaon i tume ando bezexalimos la četateako.”
16 Thai o Lot kă mai ašelas, le manuši kodola line les vastestar, les, lehka romnea thai kole duie šeianbarea lehkă, kă o Rai kamelas te feril les, ankalade les, thai mukle les avri andai četatea.
17 Pala so ankalade le avri, iekh anda lende phendea: „Skăpisar ti čivava; te na dikhăs parpale, thai te na atărdeos ande vokh than anda o Islazo: jea karing le baŕbară, kaste na merăs.”
18 O Lot phendea lengă: „O! na, Raia!
19 Dikta kă lem nakhlimos angla Tute, thai sîkadean baro lašimos anda mande, nikărdindoi ma ande čivava; ta našti te našau koa baŕbaro, anglal kaste na astarăl ma o čiorîmos, thai meraua.
20 Dikta, e četatea kakoa sî arăslini paše kaste prastau ande leste, thai sî çînoŕî. O! te daštiua te našau oče, … sî kadea dă çînorî …thai te skăpi čivavasa!”
21 Thai O phenea: „Dikta kărav tukă i kadoa kamimos, thai ci xasaraua e četatea pa savi des duma.
22 Iuçîsao te našes ande late, kă našti kăraua khanči ji kana arăsăsa tu oče.” Anda kodea thodea pe anau kodola četateakă anau Çoar.
23 Kana anklelas o kham pe phuw, kana štea pe o Lot ando Coar.
24 Atunčeara o Rai kărdea te del brâšind pai Sodoma thai pai Gomora pekosa thai iagasa kata o Rai andoa čerii.
25 Xasardea isprăvimasa le četăçi kodola, soa Islazo thai sa le manušen le četăçăngo, thai sa so bareolas pe phuw.
26 E romni le Lotosti dikhlea parpale, thai kărdili ande khă tilo lonehko.
27 O Avraamo uštilo o duito des kana pharadilo o des, thai gălo koa than kai bešlosas angloa Rai.
28 Thai vazdea pehkă iakha karing e Sodoma thai e Gomora, thai pa soa Islazo; thai dikta kă dikhlea vazdindoi pa e phuw khă thuw, sar o thuw khă bouohko.
29 Kana O Dell xaxardea le četăçi le Islazohkă, andea Pehkă godi le Avraamostar; thai skăpisardea le Lotos anda o maškar le mudarimahko, kai khoslea andl temelii le četăçi kai anzardeasas o Lot pehko bešlimos.
E bezex le šeiandi le Lotohkă.
30 O Lot ankăsto andoa Çoar thai ašilo po baŕbaro, pehkă duie šeianca lehkă, kă darai'lo kaste ašel ando Çoar. Bešlo ande khă thanšudro, pehkă duie šeiança.
31 E mai bari phendea kolakă la mai tărneakă: „Amaro dadd sî phuro; thai manai či khă rom ande kadoa than, kaste avel amende, pala o kărdimosphurikano sa le čemengo.
32 Av, te thoas amară daddes te pell moll, thai te sovas lesa, kaste nikras amari sămînça anda amaro dadd.”
33 Kărdine pehkă daddes ta pilea moll ande reat kodea; thai e mai bari găli thai sutei pehkă daddesa.O či lea sama či kana suto lasa, či kana ušti'lo.
34 O duito des, kutea e mai bari phendea kolakă la mai tărneakă: „Dikta, me sutem ande reat kai nakhli mîŕă daddesa; av te das les te pell moll i ande kadea reat, thai jea ta sov i tu lesa, kaste jeal e sămînça anda amaro dadd.”
35 Dine pehkă daddes ta pillea moll i ande kodea reat: pala kodea e mai tărni găli thai suti lesa. O na lea sama či kana suti oi, či kana uštili.
36 Kola le dui šeia le Lotohkă ašile kadeadar pharea pehkă daddestar.
37 E mai bari kărdea khă šeau, savehkă thodea anau Moab, o sî o dadd le Moabiçăngo anda o des dă adesara.
38 E mai tărni kărdea i oi khă šeau, savekă thodea lehkă anau Ben-Ammi: o sî o dadd le Amoniçăngo andoa des dă adesara.
Distrugerea Sodomei și a Gomorei
1 Cei doi mesageri au ajuns seara la Sodoma. Lot stătea la poarta Sodomei, iar când i-a văzut, s-a ridicat să-i întâmpine și s-a plecat cu fața la pământ.
2 Apoi le-a zis:
‒ Stăpânii mei, iată, întoarceți-vă, vă rog, la casa slujitorului vostru, înnoptați aici și spălați-vă picioarele. Mâine dimineață vă veți scula și vă veți continua drumul.
Ei i-au răspuns:
‒ Nu, ci vom înnopta în piață.
3 Dar Lot a insistat foarte mult, astfel încât ei s-au întors la el și au intrat în casa lui. Lot le-a pregătit masa, a copt azime, iar aceștia au mâncat.
4 Dar înainte să se culce ei, toți bărbații din toate colțurile cetății Sodoma, tineri și bătrâni, au înconjurat casa.
5 Ei l-au strigat pe Lot și l-au întrebat:
‒ Unde sunt bărbații care au venit la tine în această seară? Scoate-i afară la noi ca să ne culcăm cu ei.
6 Lot a ieșit la ei la intrare, a închis ușa după el 7 și a zis:
‒ Vă rog, fraților, nu faceți răul acesta! 8 Iată-le pe cele două fete ale mele, care nu s-au culcat niciodată cu un bărbat. Lăsați-mă, vă rog, să vi le aduc afară, și faceți-le ce vreți. Dar să nu le faceți nimic acestor bărbați, căci ei au venit să se adăpostească la umbra acoperișului meu.
9 Însă ei au zis:
‒ Dă-te la o parte!
Apoi au zis:
‒ Omul acesta a venit aici ca străin, iar acum face pe judecătorul! Ei bine, ne vom purta cu tine mai rău decât cu ei.
Ei l-au împins cu putere pe Lot și s-au apropiat să spargă ușa. 10 Dar bărbații dinăuntru și-au întins mâinile, l-au tras pe Lot la ei, în casă, și au încuiat ușa. 11 Iar pe bărbații care erau la ușa casei, atât pe cei tineri, cât și pe cei bătrâni, i-au lovit cu orbire, astfel încât aceștia se chinuiau să găsească ușa. 12 Atunci acei bărbați i-au zis lui Lot: „Cine mai este cu tine aici? Gineri, fii, fiice și pe oricine mai ai în cetate, scoate-i din acest loc! 13 Căci urmează să-l distrugem, deoarece plângerea împotriva acestui popor a ajuns atât de mare înaintea Domnului, încât Domnul ne-a trimis să-l distrugem!“. 14 Atunci Lot a ieșit și le-a spus ginerilor săi, care erau căsătoriți cu fetele sale: „Ridicați-vă și ieșiți din acest loc, pentru că Domnul urmează să distrugă cetatea“. Dar el era, în ochii ginerilor săi, ca unul care glumește.
15 Când s-au ivit zorii, mesagerii l-au grăbit pe Lot, zicând: „Ridică-te și ia-ți soția și pe cele două fete ale tale care se află aici, ca nu cumva să fii spulberat când cetatea va fi pedepsită“. 16 Dar el întârzia. Atunci bărbații aceia i-au apucat de mână, pe el, pe soția lui și pe cele două fete ale sale, i-au scos și i-au lăsat în afara cetății, pentru că Domnului I-a fost milă de el.
17 Imediat ce i-au scos afară, unul dintre ei a zis:
‒ Scapă-ți viața! Nu te uita înapoi și nu te opri nicăieri în câmpie. Scapă la munte, ca nu cumva să fii spulberat.
18 Lot le-a zis:
‒ Nu, Stăpâne, Te rog! 19 Iată, slujitorul Tău a găsit bunăvoință înaintea Ta, și Tu ai arătat o mare îndurare față de mine, salvându-mi viața. Nu pot să fug însă la munte, pentru că dezastrul mă va ajunge din urmă și voi muri. 20 Iată, cetatea aceasta este aproape, ca să fug acolo, și este mică. Te rog, lasă-mă să fug acolo! Nu-i așa că este mică? Astfel, viața îmi va fi salvată.
21 El a zis:
‒ Iată că-ți împlinesc și această cerere și nu voi distruge cetatea despre care ai vorbit. 22 Grăbește-te, fugi acolo, pentru că nu pot face nimic până când nu ajungi acolo.
De aceea cetatea a fost numită Țoar. 23 Răsărea soarele pe pământ când a intrat Lot în Țoar. 24 Atunci Domnul a făcut să plouă peste Sodoma și peste Gomora sulf și foc din ceruri de la Domnul. 25 Astfel, El a nimicit acele cetăți, toată câmpia, toți locuitorii cetăților, precum și ceea ce creștea pe pământ. 26 Soția lui Lot, care se afla în spatele lui, s-a uitat înapoi și s-a transformat într-un stâlp de sare.
27 Avraam s-a sculat dimineață, s-a dus la locul unde stătuse înaintea Domnului 28 și a privit în jos spre Sodoma și Gomora și spre toată regiunea aceea. S-a uitat, și iată că un fum gros, ca fumul unui cuptor, se ridica de pe pământ.
Lot și cele două fete ale sale
29 Când a distrus Dumnezeu cetățile din câmpie, Și-a adus aminte de Avraam și l-a scos pe Lot din mijlocul nenorocirii, când a nimicit cetățile în care locuise Lot. 30 Apoi Lot a plecat din Țoar și a locuit pe munte împreună cu cele două fete ale sale, pentru că se temea să rămână în Țoar. A locuit într-o peșteră împreună cu cele două fete ale sale. 31 Cea întâi născută i-a zis celei mai tinere: „Tatăl nostru este bătrân și nu este niciun bărbat pe pământ care să intre la noi, după obiceiul întregului pământ. 32 Vino să-l facem pe tatăl nostru să bea vin și să ne culcăm cu el, ca să păstrăm descendența familiei prin tatăl nostru“. 33 Astfel, l-au făcut pe tatăl lor să bea vin în noaptea aceea, iar cea întâi născută s-a dus și s-a culcat cu tatăl ei. El n-a știut nici când s-a culcat ea, nici când s-a sculat. 34 În ziua următoare, cea întâi născută i-a zis celei mai tinere: „Iată, noaptea trecută m-am culcat eu cu tatăl meu. Hai să-i dăm vin și în noaptea aceasta. Apoi te vei duce și te vei culca și tu cu el, ca să păstrăm descendența familiei prin tatăl nostru“. 35 Ele l-au făcut pe tatăl lor să bea vin și în seara aceea, apoi cea tânără s-a ridicat și s-a culcat cu el. El n-a știut nici când s-a culcat ea, nici când s-a ridicat. 36 Astfel, cele două fete ale lui Lot au rămas însărcinate prin tatăl lor. 37 Cea întâi născută a dat naștere unui fiu, căruia i-a pus numele Moab. El este tatăl moabiților de astăzi. 38 Cea tânără a născut și ea un fiu, căruia i-a pus numele Ben-Ammi. El este tatăl fiilor lui Amon de astăzi.