O dimosdumadămišto le Esauohko.
1 O Isak phurilosas, thai lehkă iakha čiorailesas, kadea ta či mai dikhălas. Atunčeara akhardea le Esaos, o šeau o mai baro, thai phendea lehkă: „Šeaua!” „Dikh ta ma”, dea les anglal o.
2 O Isakh phendea: „Dikhta phurilem, thai či jeanau o des kana meraua.
3 Akana, kadea, rudi tu, le te butea, e tolba thai o arko, jea po kîmpo, thai anmangă vînato.
4 Kăr mangă khă xabe, sar čeaileol ma man, thai anmangă te xau, kaste deltudumadămišto muro dii angla te merau.”
5 E Rebeka ašundea so phenelas o Isako pehkă šeavehkă le Esaohkă. Thai o Esauo gălo po kîmpo, kaste astarăl vînato thai te anel les.
6 E Rebeka phendea pehkă šeavehkă le Iakovohkă: „Dikta, ašundem te daddes sar delas duma pehkă šeavehkă le Esaohkă kadea:
7 „An mangă vînato, thai tirau mangă khă xabe te xau; thai dauatudumadămišto angla o Rai, angla te merau.”
8 Akana, šeava, ašun muro divano, thai kăr so mothoau tukă.
9 Jea thai astar dui busneoră anda e turma, kaste tiravau anda lende te daddehkă xabe sar čeaileo les;
10 tu nigărăs les te daddehkă te xal, kaste deltudumadămišto angla te merăll.
11 O Iackov phendea pehka dakă: „Dikta, muro phrall o Esau sî ballalo, man naima ball dăfel.
12 Daštilpe kă muŕo dadd te thol o vast pe ma, thai dikhăla ma orta xoxamno angla peste, thai, ando than le dimosdumadămišto, kărau te aven pe mande e arman.”
13 Lesti dei phendea lehkă: „E arman, šeaua, te perăl pa mande! Ašun kadeadar muro divano, thai jea ta anmangă le.”
14 O Iakov gălo thai lea le, thai andea le pehka dakă, kai tiradea khă xabe sar, čeaileolas lehkă daddes.
15 Pala kodea, e Rebeka lea le çole le mai laše le Esaohkă, lako šeau o mai baro, kai sas khără, thai thodea le po Iakovo, lako šeau o mai tărno.
16 Garadea lehkă vast, thai pe lesti koŕ la morčiasa le busneorăndi, kă les nasles ball.
17 Thai dea ando vast pehkă šeavehko le Iakovohko o xabe o lašo thai manŕo, kai tiradeasas le.
18 O avilo ka pehko dadd, thai phendea: „Daddna!” „Dikta ma” phendea o Isak.” „Kon san tu, šeaua?”
19 O Iakov phendea pehkă daddehkă: „Me sîm o Esau, teo šeau o mai baro; kărdem so phendean mangă. Ušti ta, rudi tu, av ta xa anda muro vînato, kaste delmadumadămišto teo dii!”
20 O Isak phendea pehkă šeavehkă: „Sar, arakhlean les, šeava?” Thai o Iakov phendea: „O Rai, o Dell tiro, ankaladea mangăles anglal.”
21 O Isak phendea le Iakovohkă: „Pašo, te thoau o vast pe tute, šeaua, kaste jeanau čeačimasa kă tu san muro šeau o Esau, or či.”
22 O Iakov paši'lo paša pehko dadd o Isak, kai thodea o vast pe leste, thai phendea: „O mui sî o mui le Iakovohko, ta le vast, sî le vast le Esaohkă.”
23 Či prinjeandea les, kă lehkă vast sas ballale, sar le vast lehkă phrallehkă le Esaohkă: thai delesdumadămišto.
24 O Isak phendea: „Tu san muŕo šeau o Esau?” Thai o Iakov phendea: „Me sîm.”
25 O Isak phendea: „An mangă te xau anda o vînato mîŕă šeavehko, ka muro dii te deltudumadămišto.” O Iakov andea lehkă, thai o xalea; andea lekhă i moll, thai pilea.
26 Atunčeara lehko dadd o Isak phendea: „Av paša mande, thai čiumide ma, šeaua.”
27 O Iakov paši'o, thai čiumidea les. O Isak ateardea o khandimos lehkă çoalengo; pala kodea delesdumadămišto, thai phendea:
„Dikta, o khandimos mîŕă šeavehko sî sar o khandimos khă kîmpohko, kai blagoslovisardea les o Dell.
28 Te del tu o Dell piteaimos andoa čerii,
Thai o thulimos la phuweako,
Div thai moll pe butimaste!
29 Te aven tala teo vast popoare,
Thai le neamuri te den čeanga angla tute!
Te aves o maibaro pa te phrall,
Thai le šeave tea deiakă te den čeanga angla tute!
Dinoarman te avel orkon dela tu armaia,
Thai dinodumadămišto te avel orkon delatudumadămišto.”
30 O Isak isprăvisardeasas te deldumadămišto le Iakovos, thai numai so gălosastar o Iakov kata pehko dadd o Isak, kana lehko phrall o Esau avilo katar e vînătoarea.
31 Tiradea i o kha xabe lašo, thai nigărdea les ka pehko dadd. Thai phendea pehkă daddehkă: „Daddna, ušti ta xa anda o vînato te šeavehko, kaste delmadumadămišto teo dii!”
32 Lehko dadd o Isak phendea lehkă: „Kon san tu?” Thai o phendea: „Me sîm teo šeau o mai baŕo, o Esau.”
33 O Isak darai'lo but zurales, thai phendea: „Kon sî kukoa kai astardea vînato, thai andea mangă les? Me xalem anda sea, angla te aves tu, thai demlesdumadămišto. Anda kodea ašela dinodumadămišto.”
34 Kana ašundea o Esau kadala divanurea pehkă daddehkă, ankaladea çîpimata, pherde kărtimos, thai phendea pehkă daddehkă: „Demadumadămišto i man daddna!”
35 O Isak phendea: „Teo phrall avilo čiorimasa, thai lea teo dimosdumadămišto.”
36 O Esau phendea: „Na, dă ivea thodine lehkă anau Iakov; kă athadea ma duarăs. Lea muro čeačeo anglal kărdimos, thai dikta akana kă avilo thai lea i muro dimosdumadămišto!” Thai mai phendea: „Na meklean či khă dimosdumadămišto anda mande?”
37 O Isak dea amnglal, thai phendea le Esaohkă: „Dikta, kărdem les maibaro pa tute, thai dem les kanditorea sa lehkă phrallen, šinadem lehkă div thai moll pe butimaste: so mai dašti te kărau anda tute, ševa?”
38 O Esau phendea pehkă daddehkă: „Nai tu numai kadea iekh dimosdumadămišto, daddna? Demadumadămišto i man daddna!” Thai o Esau vazdea o mui thai ruia.
39 Lehko dadd o Isak deales anglal, thai phendea lehkă:
„Dikta! Teo khăr sî te avel bi o thulimos la phuweako
Thai le piteaimahko le čerehko opral.
40 Sî te trais anda ti sabia,
Kandesa te phrallehkă;
Ta kana vazdesa tu,
Sî te činos o xamo lehko pala ti koŕ!”
O Esau astarăl xoli po Iakov.
41 O Esau astardea xoli po Iakov, anda o dimosdumadămišto, kai deasaslesdumadămišto lehko dadd. Thai o Esau phenelas ande pehko illo „le des le roimahkă mîŕă daddehkă sî paše, pala kodea sî te mudarau mîŕă phralles le Iakovos.”
42 Thai phendine la Rebekakă le divanurea le Esaohkă, o šeau lako o mai baro.Oi tradea atunčeara ta akhardine le Iakovos, o šeau lako o mai tărno, thai phendea lehkă: „Dikta, teo phrall o Esau kamel te marăl pe tusa thai te mudarăll tu.
43 Akana, šeaua, ašun o divano muŕo: ušti, naši ka muŕo phrall o Laban ando Xaran;
44 thai aši leste varesar čiro, ji kana nakhăla e xoli te phrallesti,
45 ji kana nakhăla tutar e čiungar te phrallesti, thai bîstărăla so kărdean lehkă. Atunčeara sî te tradau te akharăn tu. Anda soste te avau bitumengo lidongo ande khă des?”
46 E Rebeka phendea le Isakohkă: „Greçosailem traiostar, anda le šeia le Xetohkă. O Iakovo te lela khă kadalatar romni, anda le šeia le Xetohkă, anda le šeia kadale čemehkă, ka soste mai sî laši mîŕî čivava?”
Iacov obține binecuvântarea prin înșelăciune
1 Când Isaac a îmbătrânit și i-au slăbit ochii, nemaiputând să vadă, l-a chemat pe Esau, fiul său cel mare, și i-a zis:
‒ Fiule!
El i-a răspuns:
‒ Iată-mă!
2 Isaac i-a zis:
‒ Iată, eu sunt bătrân și nu știu ziua morții mele. 3 Te rog, ia-ți acum armele – tolba cu săgeți și arcul – ieși la câmp și adu-mi vânat! 4 Apoi pregătește-mi o mâncare gustoasă, așa cum îmi place mie, și adu-mi-o să mănânc, ca să te binecuvânteze sufletul meu înainte de a muri.
5 Rebeca a auzit ce i-a spus Isaac fiului său Esau.
Când Esau a plecat la câmp ca să prindă vânat și să-l aducă, 6 Rebeca i-a zis fiului său Iacov:
‒ Iată, l-am auzit pe tatăl tău vorbind cu fratele tău Esau și zicând: 7 „Adu-mi niște vânat și pregătește-mi o mâncare gustoasă ca să mănânc și să te binecuvântez în prezența Domnului, înainte de moartea mea“. 8 De aceea, fiule, ascultă-mă și fă ce-ți poruncesc! 9 Du-te la turmă și ia-mi de acolo doi iezi buni, ca să fac din ei tatălui tău o mâncare gustoasă, așa cum îi place lui. 10 Apoi o vei aduce tatălui tău ca s-o mănânce, pentru ca el să te binecuvânteze înainte de moartea lui.
11 Dar Iacov i-a răspuns mamei sale, Rebeca:
‒ Iată că fratele meu, Esau, este păros, iar eu am pielea netedă. 12 Dacă tatăl meu mă va atinge, mă va considera un înșelător și voi atrage asupra mea blestemul în locul binecuvântării.
13 Mama sa i-a zis:
‒ Asupra mea să cadă blestemul tău, fiule! Numai ascultă-mi glasul! Du-te și adu-mi iezii !
14 El s-a dus, i-a luat și i-a adus mamei sale, iar mama sa a pregătit o mâncare gustoasă, așa cum îi plăcea tatălui său. 15 După aceea, Rebeca a luat cele mai bune haine ale fiului său cel mare, Esau, pe care le avea acasă, și l-a îmbrăcat cu ele pe Iacov, fiul său cel mic. 16 Ea a pus pieile iezilor pe mâinile lui și pe partea netedă a gâtului său. 17 Apoi a dat în mâna lui Iacov, fiul său, mâncarea gustoasă și pâinea pe care le pregătise.
18 El a venit la tatăl său și a zis:
‒ Tată!
El a zis:
‒ Iată-mă! Cine ești, fiule?
19 Iacov i-a zis tatălui său:
‒ Sunt Esau, întâiul tău născut. Am făcut așa cum mi-ai spus. Te rog, ridică-te și vino să mănânci din vânatul meu, ca astfel sufletul tău să mă binecuvânteze!
20 Isaac i-a zis fiului său:
‒ Cum de l-ai găsit așa de repede, fiule?
El a răspuns:
‒ Pentru că Domnul, Dumnezeul tău, mi l-a scos în cale.
21 Atunci Isaac i-a zis lui Iacov:
‒ Te rog, apropie-te ca să te simt, fiule! Ești tu oare fiul meu Esau, sau nu?
22 Iacov s-a apropiat de Isaac, tatăl său, care l-a atins și a zis: „Vocea este a lui Iacov, dar mâinile sunt ale lui Esau“. 23 Nu l-a recunoscut, pentru că mâinile lui erau păroase, la fel ca mâinile fratelui său Esau; așa că l-a binecuvântat.
24 Isaac l-a întrebat:
‒ Ești tu într-adevăr fiul meu Esau?
Iacov a răspuns:
‒ Da , eu sunt!
25 Atunci Isaac a zis:
‒ Adu-mi să mănânc din vânatul fiului meu, pentru ca astfel sufletul meu să te binecuvânteze.
Iacov i-a adus mâncarea , iar Isaac a mâncat. I-a adus și vin și a băut.
26 Apoi tatăl său, Isaac, i-a zis:
‒ Te rog, apropie-te și dă-mi sărutare, fiule!
27 El s-a apropiat și l-a sărutat. Isaac a simțit mirosul hainelor lui și l-a binecuvântat, zicând:
„Iată, mirosul fiului meu este ca mirosul câmpului
pe care l-a binecuvântat Domnul.
28 Dumnezeu să-ți dea din roua cerului
și din grăsimea pământului;
să-ți dea grâne și must din belșug.
29 Popoare să-ți slujească
și națiuni să se plece înaintea ta.
Stăpânește peste frații tăi,
și fiii mamei tale să se plece înaintea ta.
Blestemați să fie cei care te vor blestema
și binecuvântați să fie cei care te vor binecuvânta!“.
30 Isaac tocmai terminase să-l binecuvânteze pe Iacov, când, imediat după ce Iacov a ieșit dinaintea tatălui său, Isaac, s-a întors de la vânătoare Esau, fratele său.
31 A pregătit și el o mâncare gustoasă și i-a adus-o tatălui său.
El i-a zis tatălui său:
‒ Să se ridice tatăl meu și să mănânce din vânatul fiului său, pentru ca astfel sufletul tău să mă binecuvânteze.
32 Tatăl său, Isaac, l-a întrebat:
‒ Tu cine ești?
El a răspuns:
‒ Sunt fiul tău cel întâi născut, Esau!
33 Atunci Isaac s-a cutremurat foarte tare și a zis:
‒ Atunci cine a fost cel care a prins vânat și mi l-a adus? Am mâncat din toate, înainte să vii tu, și l-am binecuvântat. Cu siguranță, el va fi binecuvântat.
34 Când a auzit cuvintele tatălui său, Esau a scos un strigăt puternic, plin de amărăciune, și i-a zis tatălui său:
‒ Binecuvântează-mă și pe mine, tată!
35 El i-a răspuns:
‒ Fratele tău a venit cu înșelătorie și ți-a luat binecuvântarea.
36 Esau a zis:
‒ Nu pe bună dreptate se numește el Iacov? M-a înșelat de două ori: mi-a luat dreptul de întâi născut și iată că acum mi-a luat și binecuvântarea.
Apoi a zis:
‒ N-ai păstrat nicio binecuvântare pentru mine?
37 Isaac i-a răspuns lui Esau și i-a zis:
‒ Iată, l-am pus stăpân peste tine, i-am dat lui ca slujitori pe toți frații săi și i-am oferit grâne și must. Prin urmare, ce mai pot face pentru tine, fiule?
38 Esau i-a zis tatălui său:
‒ Numai o binecuvântare ai, tată? Binecuvântează-mă și pe mine, tată!
Apoi Esau a început să plângă în hohote.
39 Tatăl său, Isaac, a răspuns și i-a zis:
‒ Iată, locuința ta va fi departe de grăsimea pământului
și de roua cerului de sus.
40 Vei trăi din sabia ta
și-i vei sluji fratelui tău;
dar când te vei răscula,
îi vei zdrobi jugul de pe gâtul tău.
Fuga lui Iacov la Laban
41 Esau l-a urât pe Iacov din cauza binecuvântării pe care i-a dat-o tatăl său. El își zicea în inima sa: „Zilele de bocet pentru tatăl meu se apropie. Apoi îl voi ucide pe fratele meu, Iacov“.
42 Când i s-a spus Rebecăi despre planurile lui Esau, fiul ei cel mare, a trimis după Iacov, fiul cel mic, și i-a zis: „Iată, fratele tău, Esau, se împacă cu gândul că te va ucide. 43 De aceea, fiule, ascultă-mă! Ridică-te, fugi la fratele meu, Laban, în Haran, 44 și stai la el pentru câteva zile, până se va calma furia fratelui tău, 45 până se va liniști mânia lui față de tine și va uita ce i-ai făcut. Apoi voi trimite după tine și te voi lua de acolo. De ce să vă pierd pe amândoi în aceeași zi?“.
46 După aceea, Rebeca i-a zis lui Isaac: „M-am scârbit de viață din cauza acestor fete ale lui Het. Dacă Iacov își va lua o soție ca acestea dintre fetele lui Het, dintre fetele țării, la ce-mi mai este bună viața?“.