O telearimos le Iakovohko ando Kanaan.
1 O Iakov ašundea le divanurea le šavengo le Labanohkă, kai phenenas: „O Iakov lea sa so sas amară daddehko, thai la mandinasa amară daddesti tidea pehkă o sa kadoa bravallimos.”
2 O Iakov dikhlea i koa mui le Labanohko; thai dikta kă oi manas sar sasles anglal.
3 Atunčeara o Rai phendea le Iakovohkă: „Amboldetu ando čem te daddengo thai ando than kai kărdilean; thai Me avaua tusa.”
4 O Iakov tradea ta akhardea la Raxela thai la Lea, po kîmpo ka pesti turma.
5 O phendea lengă: „Palla o mui tumară daddehko, dikhau mišto kă manai sar sas anglal; ta o Dell mîŕă daddehko sas mança.
6 Tume lidui jeanen kă kanglem tumară daddes sa mîŕa zorasa.
7 Thai tumaro dadd athadea ma: dešvar paruglea muŕo potindimos; ta o Dell či muklea te xasarau.
8 Kana phenelas o: „Bakriše çărkome, te avel teo potindimos”, sa le bakrea kărănas bakriše çărkome. Thai kana phenelas: „Le bakriše le bălçaçi te aven teo potindimos,” sa le bakrea kărănas bakriše bălçaçi.
9 O Dell lea kadea e turma tumară daddesti thai deala mangă.
10 Ando čiro kana avenas le tatimata le bakreangă, me vazdem le iakha, thai dikhlem ando suno kă le busne thai le berbečea, kai xhuten pe la busnea thai pel bakrea, sas băltati, çarkome thai seinea.
11 O înjero le Devllehkă phendea mangă ando suno: „Iakove!” „Dikta ma,” phendem me.
12 O phendea: „Vazde le iakha, thai dikh: sa le busne thai le berbečea, kai xuten pe le busnea thai pel bakrea, sî bălçaçi, çarkome thai seinea; kă dikhlem sa so kărdea tukă o Labano.
13 Me sîm o Dell anda o Betelo, kai makhlean o tillo andimahko godi, kai Mangă kărdean khă solaxaimos. Akana ušti, ankli andoa čem kadoa, thai ambolde tu ande teo čem kai kărdilean.”
14 E Raxela thai e Lea dine anglal, thai pende lehkă: „Mai same amen rig thai te las vareso andoa khăr amară daddehko?
15 Na sam ame dikhline lestar sari varesar străine, kă bitindeame, thai xalea amară love?
16 Soa bravallimos, kai lea les o Dell kata amaro dadd, sî amaro thai amară šeavengo. Kăr akana sa so phendea tukă o Dell.”
17 O Iakov ušti'lo, thai thodea le šaorăn thai pehkă romnean ankăste pe le kămile.
18 Lea sa pesti turma, thai sa pehkă mandimata kai sas les: e turma, kai tidea sasla ando Padan-Aram; thai teleardea ka pehko dadd o Isak, ando čem o Kanaan.
19 Kana o Laban gălosas te mîŕavel pehkă bakrean, e Raxela čiordea le idolea pehkă daddehkă;
20 Thai o Iakov athadea le Labanos, o Armeano, kă či phendealehkă kă našel.
21 Našlo kadea ku sea so sasles; uštilo, nakhlo o Paibaro (o Eufrato), thai leala karing o baŕbaro o Galaad.
O avimospalal le Iakovohko katar o Laban.
22 O trito des dine ašundimos le Labanos kă o Iakov našlo.
23 O laban lea pesa lehkă phrallen, thai gălo pala lende efta des, thai arăslea le koa baŕbaro Galaad.
24 Ta o Dell sîkadi'lo reate ando suno le Labanohkă, o Armeano, thai phendea lehkă: „Arakh tu te mothos vokh divano dă nasul le Iakovohkă!”
25 O Laban arăslo le Iakovos. O Iakov anzardeasas pesti çăra pobaŕbaro; o Laban anzardea i o pesti çăra pehkă phralença, po baŕbaro o Galaad.
26 Atunčeara o Laban phendea le Iakovohkă: „So kărdean? Anda soste athadean ma, thai lean mîŕă šeian sar varesar roabe la sabiasa?
27 Sostar našlean čioreal, athadean ma, thai či phendean mangă? Sahkă mukav tu te telearăs ando maskar le baxtalimahko thai le ghileango, ando bašlimos le timpanengo thai la alăutako.
28 Čina či meklean ma te čiumidau mîŕă xurdorăn thai mîŕă šeian! Sar khă dillo kărdean buti.
29 Muŕo vast sî but zurallo kaste kărau tumengă nasul; ta o Dell tumară daddehko phendea mangă ande reat kai nakhli: „Arakh tu te mothos vokh divano dă nasul le Iakovohkă.”
30 Ta akana, iekhdata so teleardean, anda kă bilas dorostar andoa khăr te daddehko, sostar čiordean mîŕă devllen?”
31 Čeačeo phendimos, o Iakov phendea le Labanohkă: „Našlem kă sas mangă dar, dauas ma godi kă daštisas te les parpale te šeian.
32 Ta te merăll kodoa ka savo arakhăsa te devllen! Angla amară phrall, rode thai dikh, so sî mande anda tiro, thai letukă les.” O Iakov či jeanelas kă e Raxela čiordeasas le.
33 O Laban šuteape ande çăra koa Iakov, ande çăra la Leatii, ande çăra le duie roabendi, thai či arakhlea khanči. Ankăsto anda e çăra la Leati, thai šutea pe ande çăra la Raxelatii.
34 E Raxella leasas le idolea thai garadea le tala e o samaro la kămilako, thai thodeape opral. O Laban rodea ande çăra ta na arakhlea khanči.
35 Oi phendea pehkă daddehkă: „Muŕo rai, te na xoleauos te na daštiua te vazda ma angla tute; ta avilo muŕo soroko, sar avel ka le juvlea.” Rodea peste sa, ta či arakhlea le idolea.
36 O Iakov xoleailo, thai xaleape le Labanosa.Lea palea o divano, thai phendea lehkă: „Savi sî muŕî doši, thai savo sî muŕo bezex, ta aves pala mande kaditi dušmăniasa?
37 Phaŕadean sa mîŕă butea, thai so arakhlean anda le butea anda teo khăr? Ankalav le kata avri angla mîŕă phrall thai tiŕă phrall, kaste krisînin on maškar amende lidui!
38 Dikta, bešlem tute biši bărši; te bakrea thai te busnea či xasaile, thai či xalem bakriše anda ti turma.
39 Či andem tukă khără gurumnea phaŕade le jivinendar; me orta potindem tukă anda lende; mangăsas mangă parpalle so čiordeolas mangă desă, so čiordeolas mangă reate.
40 Desă bilauas tatimastar, ta reate merauas šillestar, thai našelas e lindri pa mîŕă iakha.
41 Dikta, biši bărši ašilem ande teo khăr, kandem tukă dešuštar bărši anda le dui šeia tiră, thai štar bărši anda e turma tiri, thai dešvar paruglean muŕo potindimos.
42 Te na avino ma mança le Devlles mîŕă daddehko, o Dell le Avramohko, Kukoles kai daral lestar o Isak, sahkă des ma drom akana le vastença nangă. Ta o Dell dikhlea miŕî dukh thai o čimos mîŕă vastengo, thai arati e reat krisînisardea tu.”
43 Orta phendimos, o Laban phendea le Iakovohkă: „Kadala šeia sî mîŕî šeia, le šave kadala sî mîŕă šeave, e turma kadea sî mîŕî turma, thai sa so dikhăs sî muŕo. Thai so dašti kărau me ades anda mîŕă šeia, or anda lengă šeave, kai kărdean le?
44 Av, te kăras lidui khă phanglimos, thai o phanglimos kadoa te avel ašundimos maškar mande thai tute!”
45 O Iakov lea khă bar, thai thodeala tillo andimahko godi.
46 O Iakov phendea pehkă phralengă: „Tiden bar.” On tidine bar thai kardine khă movila.
47 O Laban phendea lakă Iegar-Saxaduta (Movila ašundimasti) thai o Iakov phendea lakă Galed (Movila ašundimasti).
48 O Laban phendea: „E movila kadea te avel kandimos ande mande thai tute” Anda kodea thodine lakă anau Galed.
49 Mai bušol i Miçipa (Dikhlimos) anda kă o Laban phendea: „O Dell te dikhăl pa mande thai pa tute, kana xasardiuvasa anda le iakha iekh avrăstar.
50 Te xasatu le šeiança mîŕănça, thai te mai lesa i aver romea aver mîŕă šeiandar, le godi mišto kă či avela ci khă manuši amença, ta o Dell avela dikhlino maškar mande thai tute.”
51 O Laban phendea le Iakovohkă: „Dikta, kadea movila thai dikta o tillo kadoa, kai vazdeam les maškar mande thai tute.”
52 E movila kadea te avel martora thai o tillo kadoa te avel martori kă či me či nakhaua tute pa kadea movila thai či tu či nakhăsa mande pa kadea movila thai poa tillo kadoa, kaste kărasa amengă nasul.
53 O Dell le Avraamohko thai le Naxorohko, o Dell lengă daddengo te krisînil maškar amende. O Iakov solaxadea pe Kukuoa kai daralas lestar o Isako.
54 O Iakovo andea khă phabarimos po baŕbaro, thai akhardea pehkă phrallen te xan; on xale, thai ašile soro reat po baŕbaro.
55 O Labano ušti'lo kanapharadiloodes, čiumidea pehkă nukuren thai le šeian thai amboldea pe ka pehko khăr.
Fuga lui Iacov de la Laban
1 Iacov a auzit că fiii lui Laban ziceau: „Iacov a luat tot ce era al tatălui nostru. Din ceea ce era al tatălui nostru și-a strâns el toată această bogăție“. 2 Iacov s-a uitat la fața lui Laban și iată că acesta nu mai era binevoitor cu el, ca înainte. 3 Atunci Domnul i-a zis lui Iacov: „Întoarce-te în țara părinților tăi, la rudeniile tale, iar Eu voi fi cu tine“.
4 Iacov a trimis să le cheme pe Rahela și Lea pe câmp, la turma sa, 5 și le-a zis:
‒ Mă uit la fața tatălui vostru și văd că acesta nu mai este binevoitor cu mine, așa cum era înainte. Dar Dumnezeul tatălui meu a fost cu mine. 6 Voi știți că i-am slujit tatălui vostru cu toată puterea mea. 7 Însă tatăl vostru m-a înșelat și mi-a schimbat plata de zece ori. Dar Dumnezeu nu i-a îngăduit să-mi facă rău. 8 Dacă el spunea: „Mieii pestriți vor fi plata ta“, atunci toate oile fătau miei pestriți. Dacă el spunea: „Mieii vărgați vor fi plata ta“, atunci toate oile fătau miei vărgați. 9 Astfel, Dumnezeu a luat turmele tatălui vostru și mi le-a dat mie.
10 Pe vremea când oile erau în călduri, am avut un vis în care am văzut că berbecii care săreau pe oi erau vărgați, pestriți și cu pete. 11 Apoi Îngerul lui Dumnezeu mi-a zis în vis: „Iacov!“. Eu I-am răspuns: „Iată-mă!“. 12 El mi-a zis: „Ridică-ți ochii și privește că toți berbecii care sar pe oi sunt vărgați, pestriți și cu pete, căci am văzut tot ce ți-a făcut Laban. 13 Eu sunt Dumnezeul Betelului, unde ai uns un stâlp și Mi-ai făcut un jurământ. Acum ridică-te, ieși din această țară și întoarce-te în țara de origine“.
14 Atunci Rahela și Lea au răspuns și i-au zis:
‒ Mai este oare pentru noi parte și moștenire în casa tatălui nostru? 15 Nu suntem noi oare privite ca niște străine? Căci ne-a vândut și ne-a mâncat și tot argintul. 16 De fapt, toată bogăția pe care Dumnezeu a luat-o de la tatăl nostru ne aparține nouă și copiilor noștri. Prin urmare, fă tot ceea ce ți-a zis Dumnezeu.
17 Iacov s-a ridicat și și-a pus copiii și soțiile pe cămile. 18 El și-a luat toate vitele și toate bunurile pe care le-a adunat – vitele aflate în posesiunea sa, pe care le-a adunat în Padan-Aram – ca să plece la Isaac, tatăl său, în țara Canaanului.
19 În timp ce Laban s-a dus să-și tundă oile, Rahela a furat terafimii care-i aparțineau tatălui ei. 20 Iacov l-a înșelat pe arameul Laban, pentru că nu i-a spus că fuge. 21 Astfel, el a fugit cu tot ce avea. S-a ridicat, a trecut râul și s-a îndreptat spre muntele Ghiladului.
Laban îl urmărește pe Iacov
22 După trei zile, lui Laban i s-a spus că Iacov a fugit. 23 Atunci Laban a luat cu el pe frații săi, l-a urmărit pe Iacov cale de șapte zile și l-a ajuns la muntele Ghiladului. 24 Dar Dumnezeu i S-a arătat arameului Laban noaptea într-un vis și i-a zis: „Ai grijă să nu-l ameninți cu nimic pe Iacov!“. 25 Iacov își așezase cortul pe muntele Ghiladului când l-a ajuns Laban, iar acesta și-a așezat tabăra împreună cu frații săi tot acolo.
26 Laban i-a zis lui Iacov:
‒ Ce-ai făcut? Ai furat de la mine și mi-ai dus fetele ca pe niște captive luate cu sabia. 27 De ce ai fugit pe ascuns, ai furat de la mine și nu m-ai înștiințat? Te-aș fi lăsat să pleci cu bucurie și cu cântece de tamburină și liră. 28 Nu m-ai lăsat nici măcar să-mi sărut nepoții și fetele? Te-ai comportat ca un nebun. 29 Am putere să vă fac rău, dar Dumnezeul tatălui vostru mi-a vorbit azi noapte, zicând: „Ai grijă să nu-l ameninți cu nimic pe Iacov!“. 30 Acum, tu ai plecat definitiv, pentru că îți era tare dor de familia tatălui tău, dar de ce mi-ai furat dumnezeii?
31 Iacov a răspuns și i-a zis lui Laban:
‒ Am plecat fiindcă m-am temut, căci îmi ziceam ca nu cumva să-ți iei fetele de la mine cu forța. 32 Dar cel la care-ți vei găsi dumnezeii nu va rămâne în viață. În prezența fraților noștri, cercetează dacă ceva de-al tău este la mine și ia-l.
Iacov nu știa că Rahela îi furase. 33 Laban a intrat în cortul lui Iacov, în cortul Leei și în cortul celor două slujitoare, dar n-a găsit nimic . După ce a ieșit din cortul Leei, a intrat în cortul Rahelei. 34 Rahela luase terafimii, îi pusese sub șaua cămilei și se așezase deasupra lor. Laban a căutat peste tot în cort, dar nu i-a găsit. 35 Rahela i-a zis tatălui său: „Să nu se mânie stăpânul meu pe mine din cauză că nu mă pot ridica înaintea ta, pentru că mi-a venit rânduiala femeilor“. El a căutat, dar nu a găsit terafimii.
36 Atunci Iacov s-a mâniat și l-a certat pe Laban.
Iacov a răspuns și i-a zis lui Laban:
‒ Care este fărădelegea mea? Care este păcatul meu, de m-ai urmărit cu atâta înverșunare? 37 Când ai căutat prin toate bunurile mele, ce ai găsit din toate lucrurile casei tale? Pune-l aici, înaintea fraților mei și înaintea fraților tăi, pentru ca ei să judece între noi doi! 38 Am stat la tine timp de douăzeci de ani. Oile și caprele tale n-au pierdut fătul, iar eu n-am mâncat berbeci din turma ta. 39 Nu ți-am adus niciun animal sfâșiat de sălbăticiuni, ci eu însumi acopeream pierderea. Îl cereai din mâna mea, fie că era furat ziua, fie că era furat noaptea. 40 Sufeream de căldură ziua și de frig noaptea, și nu mai puteam să dorm. 41 Așa am petrecut douăzeci de ani în casa ta. Ți-am slujit paisprezece ani pentru cele două fete ale tale și șase ani pentru turmele tale, dar tu mi-ai schimbat plata de zece ori. 42 Dacă Dumnezeul tatălui meu, Dumnezeul lui Avraam, Cel de Care se teme Isaac, n-ar fi fost cu mine, cu siguranță m-ai fi lăsat acum să plec cu mâinile goale. Dar Dumnezeu a văzut suferința mea și munca mâinilor mele și te-a mustrat azi noapte.
43 Laban i-a răspuns lui Iacov, zicând:
‒ Fetele sunt fetele mele, copiii sunt copiii mei, turmele sunt turmele mele: tot ce vezi îmi aparține. Dar ce pot face eu astăzi pentru aceste fete ale mele sau pentru copiii lor, pe care i-au născut? 44 Acum, vino să încheiem amândoi un legământ care să fie mărturie între mine și tine.
45 Astfel, Iacov a luat o piatră și a ridicat-o ca stâlp. 46 Iacov le-a zis fraților săi: „Adunați niște pietre!“. Ei au luat niște pietre, le-au făcut morman și au mâncat acolo lângă morman. 47 Laban l-a numit Iegar-Sahaduta , iar Iacov l-a numit Galed .
48 Laban a zis:
‒ Acest morman este astăzi martor între mine și tine.
De aceea i s-a pus numele Galed.
49 El a mai fost numit și Mițpa , pentru că Laban a zis:
‒ Domnul să vegheze între mine și tine când suntem departe unul de celălalt. 50 Dacă te vei purta rău cu fetele mele sau dacă îți vei mai lua și alte soții pe lângă fetele mele, ai grijă că, deși acum nu este niciun om cu noi, Dumnezeu este martor între mine și tine.
51 Laban i-a zis lui Iacov:
‒ Iată acest morman și iată stâlpul pe care l-am așezat între mine și tine! 52 Acest morman și stâlpul sunt martori că nu voi trece de acest morman la tine, pentru a-ți face rău, și că nici tu nu vei trece de acest morman și de acest stâlp la mine, pentru a-mi face rău. 53 Fie ca Dumnezeul lui Avraam și dumnezeul lui Nahor, dumnezeul tatălui lor, să judece între noi.
Iacov a jurat pe Cel de Care se temea tatăl său Isaac. 54 Apoi Iacov a adus o jertfă pe munte și i-a invitat pe frații lui să mănânce pâine. După ce au mâncat, au înnoptat pe munte. 55 A doua zi , Laban s-a sculat dimineața, și-a sărutat nepoții și fetele și i-a binecuvântat. Apoi Laban a plecat și s-a întors acasă.