O Iosif tălmăčil le sune le Faraonohkă.
1 Pala dui bărši, o Faraono dikhlea khă suno. Falas les kă bešelas paša khă paibaro (o Nilo).
2 Thai dikta kă efta gurumnea šukar koa dikhlimos thai thulea koa stato ankăste andoa paibaro, thai line te xan čear anda le čika.
3 Palla lende mai ankăste andoa paibaro aver efta gurumnea jungale koa dikhlimos thai šukă koa stato, thai thodine pe paša lende te kai rig le barăpaiesti.
4 Le gurumnea le jungalea thai šutea koa stato xaline le eftan gurumnea šukar koa dikhlimos thai thulea koa stato. Thai o Faraono uštil'lo.
5 Leales e lindri palle, thai dikhlea o duito suno. Kărdeolas pe kă efta spikuri divehkă thule thai šukatr barile sa pe kodoa sullum.
6 Thai pala lende lullulearde aver efta spikuri šukă thai phabarde la bravalleatar katar anklelokham.
7 Le spikuri le šukă nakhade le spikuren le thulen thai pherde. Thai o Faraono ušti'lo. Dikta o suno.
8 Kana avilo o des, o Faraono, biujeardea pe, thai tradea te akharăn lehkă le majen, thai sa le xaranen le Ejptohkă. Pendea lengă pehkă sune. Ta khonikh na jeanglea te del o ameazaimos le Faraonohkă.
9 Atunčeara o maibaro le taxtarengo lea o divano, thai phendea le Faraonohkă: „Anau mangă godi ades anda muro bezex.
10 O Faraono xoleailo sas pel kanditorea pehkă; thai šudea ma ando phandaimos, ando khăr lebarăšerăhko pal kătanea, man thai le maibarăs manŕares.
11 Lidon sas ame khă suno sa ande khă reat; thai anume, orsao anda amende dikhlea khă suno, kai lea khă ameazaimos nemaiašundo.
12 Sas oče khă manuši tărno Evreo, robo le šerăbarehko pal kătanea. Phendeam lehkă amară sune, thai o dea le o ameazaimos, thai phendea mengă orta so sas o suno sakoiekhăko.
13 Le butea kărdile orta kadea pala o phendimos kai deasas ame o. Man o Faraono thodea ma pale ande muŕo kandimos, thai le maibarăs manŕares ambladea les.”
14 O Faraono tradeas te akharăl le Iosifos. Ankalade les iekhatar andoa phandaimos. O Iosif ŕanglea pe, paruglea pehkă çoale, thai gălo koa Faraono.
15 O Faraono phendea le Iosifohkă: „Dikhlem khă suno. Khonikh naštisardea te taboldel mangă les, thai ašundem kă tu des ameazaimos khă suno, iekhatar pala so ašundean les.”
16 O Iosif phendea le Faraonhkă: „Na me! O Dell si Kodoa kai phenela le Faraonohkă.”
17 O Faraono lea thai phenel lehkă o suno le Iosifohkă: „Ande muŕo suno kărdeolas pe kă me bešeaoas pe rig le barăpaiesti.
18 Thai andakh data efta gurumnea thulea koa stato thai mîndri koa mui ankăste andoa paibaro, thai line te xan čear andal čika.
19 Palla lende ankăste aver efta gurumnea, but jungalea koa mui, thai šuteardea: na mai dikhlem aver kadea dă jungalea sar lende ando soa čem le Ejptohko.
20 Le gurumnea le prikăjime thai šukă xaline le eftan gurumnea dă danglal, kai sas thulea.
21 Nakhade le, bi te prinjeandeol pe kă šutesas pe ande lengă păŕa; ba on sîkavenas sa kadea dă jungales sar anglal. Thai uštilem.
22 Mai dikhlem ando suno efta spikuri pherde thai šukar, kai bareonas sa pe khă sulum.
23 Thai pala lende lulludearde efta spikuri nangă, sukă, phabarde la bravalleatar katar anklelokham.
24 Le spikuri le šukă nakhade le efta spikuri šukar. Phendem kadala butea le majemngă, ta khonikh naštisardea te amboldel mangă le.”
25 O Iosif phendea le Faraonohkă: „So dikhlea ando suno o Faraono sî sa iekh buti. O Dell sîkadea lehkă mai anglal le Faraonohkă so sî les te kărăl.
26 Le efta gurumnea mîndri sî efta bărši; i le efta spiče sukhar sî sa efta bărši: sî numai khă suno.
27 Kola le efta gurumnea šuteardea thai jungalea, kai anklenas pala kukola anglal, sî sa efta bărši; thai le kukola efta spikuri nangă, phabarde la bravalleatar kataravelokham, sî te aven efta bărši bokhakă.
28 Kadea, sar phendem le Faraonohkă, o Dell sîkadea le Faraonohkă, so sî les te kărăl.
29 Dikta, sî te aven efta bărši dă baro bravalimos ande sa o čem le Ejptohko.
30 Pala lende avena efta bărši bokhakă, kadea kă sî te bîstărdeol soa bravalimos andoa čem le Ejptohko, thai e bokh sî te bilavel o čem.
31 E bokh kadea kai sî te avela sî te avel kaditi dă bari kă či mai prinjeandeola pe o bravalimos andoa čem.
32 Sode dičiol kă o Faraono diklea o suno duvar, sî kă kadea buti sî avilini kata o Dell, thai kă o Dell iuçarăla kaste i kărdeol pe te avel.
33 Akana, o Faraono te alosarăl khă manuši godeaver thai xarano, thai te thol les ando čikat le čemehko le Ejptohko.
34 O Faraono te thol prefekturea ando čem, kaste vazden khă panjimos anda le bukate le Ejptohkă ando čiro le efta băršengo le bravalimahkă.
35 Te tiden pe sa le bukate ande kadala bărši laše kai sî te aven; te kărdeol pe, koa vast le Faraonohko, gomile divehkă, provizea ande le četăçi, thai te aven arakhade.
36 Le bukate kadala sî te aven e provizia le čemesti, anda le efta bărši le bokhaimahkă, kai sî te aven ando čem le Ejptohko, kaste o čem te na avel mudardo bokhatar.”
O vazdimos le Iosifohko.
37 Kadala divanuri čealile le Faraonos thai sa lehkă kanditoren.
38 Thai o Faraono phendea pehkă kanditorengă: „Daštisa ame te arakhas khă manuši sar kadoa, kai te avel les ande leste o Duxo le Devllehko?”
39 Thai o Faraono phendea le Iosifohkă: „Anda o Dell kărdea tukă prinjeande sa kadala butea, nai khonikh kai te avel kaditi dă sîkado thai xarano sar tute.
40 Thoav tu mai baro pa sa muŕo khăr, thai sa muŕo poporo ašunela te divanurendar. Dăsar muŕo skamin le raimahko vazdela ma mai opral sar tute.”
41 O Faraono phendea le Iosifohkă: „Dikta, dav tu te stăpînis pa soa čem le Ejptohko.”
42 O Faraono ankaladea pesti angrusti andoa nai, thai thodea la ando nai le Iosifosko; xureadea les ande çoale inohkă sane, thai thode lehkă khă lanço sumnakuno kai koŕ.
43 Ankăstea les ando urdon kai avelas pala lehko, thai denas mui angla leste: „Andel čeanga! Kadea dea les o Faraono pativ ande soa čem le Ejptohko.
44 Thai mai phendea le Iosifohkă: „Me sîm o Faraono! Ta bi tuko khonikh na vazdela o vast či o punŕo ande sa o čem le Ejptohko.”
45 O Faraono thodea anau le Iosifohkă: Çafnat-Paeneax (Arakxlitorii garadimatengo), thai dea les dă romni la Asnata, e šei le Poti-Fera, o rašai le Onohko. Thai o Iosif teleardea te prinjeanel o čem le Ejptohko.
46 O Iosif sas les treanda bărši kana avilo angla o Faraono, o Tagar le Ejptohko, thai gălotar katar o Faraono thai phirdea sa o čem le Ejptohko.
47 Ando čiro le efta băršengo kai sas bravalimos, e phuw dea xabenata but pe baxtalimaste.
48 O Iosif tidea sa kadala xabenata anda kadala efta bărši le bravalimahkă andoa čem le Ejptohko. Tidea provizea andel četăçi, thodindoi ande sako četatea le xabenata poa kîmpo oçal.
49 O Iosif, tidea div, sar e tišai la mareati, kaditi dă but, kă našti mai či măsurinas les, kă sas bi gorăhko.
O Iosif tidel xabenata ando Ejpto.
50 Angla le bărši la bokhakă, kărdi le Iosifohkă dui šeave, kai kărdea lehkăle e Asnat, e šei le Poti-Fera, o rašai le Onohko.
51 O Iosif thodea anau pehkă mai barăhkă šeau Manase (Bîstărimos); „kă” phendea o, „O Dell kărdea ma te bîstărau sa mîŕă dukha thai o khăr mîŕă daddehko.”
52 Le kolavrăhkă thodea lehkă anau Efraim (Rodo) „kă” phendea o, „O Dell kărdea ma te rodi ando čem mîŕa tristomahko.”
53 Le efta bărši le bravalimahkă kai sas ando čem le Ejptohkă, nakhle.
54 Thai line te aven le efta bărši la bokhakă, kadea sar phendeasas o Iosif. Ande sal čema sas bokalimos; ta ande sa o čem le Ejptohko sas manŕo.
55 Kana bokhailo, pala kodea, sa o čem le Ejptohko, o poporo dea mui koa Faraono te deles manŕo. O Faraono phendea sal Ejptengă: „Jean koa Iosifo, thai kărăn so phenela tumengă o.”
56 E bokh astardeasas sa o čem. O Iosif pîtărdea sa le thana kai sas le thana le garadimatănça, thai bitindea div kal Ejiptenea. E bokh bareolas dînče în če mai but ando čem le Ejptohko.
57 Thai anda sal čema avenas le manuši ando Ejipto, kaste tinen div kata o Iosif; kă ande sal čema sas bokh bari.
Visele faraonului
1 După doi ani, faraonul a avut un vis. Se făcea că stătea lângă Nil 2 și iată că din Nil au ieșit șapte vaci frumoase la înfățișare și grase la trup, care pășteau între trestii. 3 Dar iată că după ele au ieșit din Nil alte șapte vaci urâte la înfățișare și cu trupul slab, care s-au așezat lângă celelalte vaci, pe malul Nilului. 4 Vacile urâte la înfățișare și cu trupul slab le-au mâncat pe cele șapte vaci frumoase la înfățișare și grase la trup. Atunci faraonul s-a trezit.
5 Apoi a adormit și a visat a doua oară: se făcea că șapte spice de grâne, grase și bune, creșteau pe același pai. 6 Dar iată că după ele au răsărit șapte spice slabe și arse de vântul de est. 7 Spicele slabe le-au înghițit pe cele șapte spice grase și pline. Atunci faraonul s-a trezit și iată că era doar un vis.
8 Dimineața, duhul îi era tulburat. El a trimis să-i cheme pe toți vrăjitorii Egiptului și pe toți înțelepții lui. Faraonul le-a istorisit visul, dar nimeni n-a putut să i-l interpreteze. 9 Atunci căpetenia paharnicilor i-a vorbit lui Faraon, zicând: „Mi-aduc aminte astăzi de păcatele mele. 10 Faraon s-a mâniat pe slujitorii săi și ne-a pus sub pază, în casa comandantului gărzii, pe mine și pe căpetenia brutarilor. 11 El și cu mine am avut în aceeași noapte câte un vis, fiecare vis cu semnificația lui. 12 Împreună cu noi, se afla acolo și un tânăr evreu, sclav al comandantului gărzii. I-am spus acestuia visele noastre , iar el ni le-a interpretat, dând fiecărui vis semnificația lui. 13 Și s-a întâmplat exact așa cum ni le-a interpretat el: pe mine Faraon m-a reașezat în slujbă, iar pe brutar l-a atârnat de un copac“. 14 Atunci Faraon a trimis să-l cheme pe Iosif, iar el a fost scos repede din închisoare. Iosif s-a ras, și-a schimbat hainele și s-a dus la Faraon.
15 Faraon i-a zis lui Iosif:
‒ Am avut un vis, dar nu este nimeni care să-l poată interpreta. Am auzit că tu poți interpreta un vis imediat ce-l auzi.
16 Iosif i-a răspuns lui Faraon, zicând:
‒ Nu eu! Dumnezeu îi va răspunde favorabil lui Faraon.
17 Atunci Faraon i-a zis lui Iosif:
‒ În visul meu, se făcea că stăteam pe malul Nilului 18 și iată că din Nil au ieșit șapte vaci grase la trup și frumoase la chip, care pășteau între trestii. 19 Dar iată că după ele au ieșit alte șapte vaci, care erau slăbănoage, foarte urâte la chip și cu trupul slab, atât de urâte cum n-am mai văzut niciodată în toată țara Egiptului. 20 Vacile slabe și urâte le-au devorat pe primele șapte vaci grase, 21 dar după ce le-au mâncat, nimeni nu și-ar fi dat seama că au făcut acest lucru, deoarece erau la fel de slăbănoage ca la început. Apoi m-am trezit. 22 Am mai văzut în visul meu că șapte spice de grâne, pline și bune, creșteau pe același pai. 23 Dar iată că după ele au răsărit șapte spice uscate, slabe și arse de vântul de est. 24 Spicele slabe le-au înghițit pe cele șapte spice bune. Le-am spus vrăjitorilor aceste lucruri , dar niciunul nu mi le-a putut explica.
25 Atunci Iosif i-a zis lui Faraon:
‒ Ce a visat Faraon are o singură semnificație. Dumnezeu i-a descoperit ce urmează să facă. 26 Cele șapte vaci bune înseamnă șapte ani, iar cele șapte spice bune înseamnă tot șapte ani; este un singur vis. 27 Cele șapte vaci slabe și urâte, care au ieșit după primele, înseamnă șapte ani, asemenea celor șapte spice goale, arse de vântul de est. Ele înseamnă șapte ani de foamete. 28 Se va întâmpla exact așa cum i-am spus lui Faraon. Dumnezeu i-a arătat lui Faraon ce urmează să facă. 29 Iată, vor veni șapte ani de mare belșug în toată țara Egiptului. 30 După ei vor veni șapte ani de foamete, astfel încât tot belșugul din țara Egiptului va fi uitat. Foametea va pustii țara. 31 Belșugul nu va mai fi cunoscut în țară din cauza foametei care va urma, pentru că ea va fi foarte mare. 32 Visul i-a fost arătat lui Faraon în două feluri , pentru că acest lucru este hotărât de Dumnezeu, iar Dumnezeu Se va grăbi să-l împlinească. 33 De aceea Faraon să aleagă acum un om priceput și înțelept și să îi dea autoritate peste țara Egiptului. 34 Faraon să pună supraveghetori peste țara Egiptului și să ia o cincime din rodul țării în timpul celor șapte ani de belșug. 35 Ei să strângă toată hrana din acești ani buni care vin, să pună grânele pentru hrana celor din cetăți sub stăpânirea lui Faraon și să le păzească. 36 Hrana aceea va fi o rezervă pentru țară în cei șapte ani de foamete care vor veni peste țara Egiptului, astfel încât țara să nu piară în timpul foametei.
Înălțarea lui Iosif
37 Sfatul acesta a plăcut lui Faraon și tuturor slujitorilor săi. 38 Faraon le-a zis slujitorilor săi: „Vom putea găsi noi un om ca acesta, în care să fie Duhul lui Dumnezeu?“.
39 Faraon i-a zis lui Iosif:
‒ Pentru că Dumnezeu ți-a descoperit toate acestea, nu este nimeni la fel de priceput și de înțelept ca tine. 40 Tu vei fi responsabil peste casa mea și tot poporul meu se va supune poruncii tale. Doar în ce privește tronul, eu voi fi mai mare decât tine.
41 Apoi Faraon i-a zis lui Iosif:
‒ Uite, te-am pus peste toată țara Egiptului.
42 Faraon și-a scos inelul cu sigiliu de pe deget și l-a pus pe degetul lui Iosif. L-a îmbrăcat în haine de in subțire și i-a pus un lanț de aur la gât. 43 Apoi l-a pus în carul celui de-al doilea în rang după el și strigau înaintea lui: „Plecați genunchiul!“. Astfel, Faraon i-a dat lui Iosif autoritate peste toată țara Egiptului.
44 Faraon i-a zis lui Iosif:
‒ Eu sunt Faraon, dar fără tine nimeni nu va ridica nici mâna, nici piciorul în toată țara Egiptului.
45 Faraon i-a pus lui Iosif numele Țafnat-Paneah și i-a dat-o de soție pe Asnat, fata lui Poti-Fera, preotul din On. Iosif a plecat să cerceteze țara Egiptului.
46 El avea treizeci de ani când a intrat în slujba lui Faraon, regele Egiptului. Iosif a ieșit de la Faraon și a călătorit prin tot Egiptul. 47 În timpul celor șapte ani de belșug, pământul a dat roade din plin. 48 În timpul acestor șapte ani de belșug din țara Egiptului, Iosif a adunat toată hrana și a depozitat-o în cetăți. În fiecare cetate el a depozitat hrana care provenea de pe câmpurile din jur. 49 Astfel, Iosif a strâns foarte multe grâne, ca nisipul mării, încât a încetat să le mai cântărească, deoarece erau foarte multe.
50 Înainte să vină anii de foamete, Asnat, fata lui Poti-Fera, preotul din On, i-a născut lui Iosif doi fii. 51 Iosif i-a pus întâiului său născut numele Manase, zicând : „Aceasta pentru că Dumnezeu m-a făcut să uit toate necazurile mele și toată familia tatălui meu“. 52 Celui de-al doilea fiu i-a pus numele Efraim, zicând : „Aceasta pentru că Dumnezeu m-a făcut roditor în țara suferinței mele“.
53 Cei șapte ani de belșug din țara Egiptului s-au sfârșit 54 și au început șapte ani de foamete, așa cum a zis Iosif. În toate țările era foamete, dar în toată țara Egiptului era hrană. 55 Când toată țara Egiptului a flămânzit, poporul a strigat către Faraon după hrană. Faraon le-a zis tuturor egiptenilor: „Mergeți la Iosif și faceți ce vă va spune el!“. 56 Foametea era pe toată fața pământului. Iosif a deschis toate locurile cu provizii și le-a vândut grâne egiptenilor, deoarece foametea era mare în țara Egiptului. 57 Oameni de pe tot pământul veneau în Egipt la Iosif ca să cumpere grâne, căci foametea era mare pe tot pământul.