O Iosif kărdeol prinjeando pehkă phralengă.
1 O Iosif našti mai atărdilo angla sa kola kai sas paša leste. Thai dea mui: „Ankalaven avri sa le manušen.” Thai či mai ašilea khonikh le Iosifosa, kana kărdi'lo prinjeando pehkă phralengă.
2 Lea khă roimos kaditi dă zuralo ta ašundine les le Ejptenea thai o khăr le Faraonohko.
3 O Iosif phendea pehkă phrallengă: „Me sîm o Iosif! Mai trail muro dadd?” Ta lehkă phral naštisarde te den les anglal, kadea dă baŕune ašilsas angla leste.
4 O Iosif phendea pehkă phrallengă: „Aven paša mande.” Thai on pašile. O phendea: „Me sîm tumaro phral o Iosif, kai bitindean les kaste avel nigărdo ando Ejipto.
5 Akana, na triston tume thai na aven xoleariči kă bitindean ma kaste avau andino koče, ta kaste skăpi tumari čivava tradea ma o Dell angla tumende.
6 Dikta sî dui bărši dăkana marăl e bokhalimos ando čem; thai înkă panji bărši, nai te avel či amboldimos phuweako, thai či tidimos.
7 O Dell tradea ma angla tumende kaste ašel tumari sămînça juvindi ando čem, thai kaste ašen ande čivava anda khă baro baxtalimos.
8 Kadea kă na tume tradean ma koče, o Dell; O kărdea ma sar khă dadd le Faraonohko, stăpîno pa sa pehko khăr, thai o baŕo pa sa o čem le Ejiptohko.
9 Iuçarăn ta anklen ka muŕo dadd, thai phenen lehkă: „Kadea dea duma tiro šeau o Iosifo: „O Dell thodea ma rai pa sa o Ejipto, uli mande thai na mai beši!
10 Sî te bešes ando than o Gosen, thai avesa paša mande, tu, te šeave, thai le šeave le šavegă tirăngă, le bakrea thai le guruv tiră, thai sa so sî tiro.
11 Oče dava tu te xas, kă mai sî te aven panji bărši bokhalimahkă; thai kadea či xasaosa, tu, teo khăr, thai sa so sî tiro.
12 Tume dikhăn tumară iakhănça, thai muŕo phral o Beniamin dikhăl pehkă iakhănça kă me orta dau tumengă duma.
13 Phenen mîŕă daddehkă sa e pativ kai sî ma ando Ejipto, thai sa so dikhlean; thai anen koče sode mai iekhatar mîŕă daddes.”
14 O šudea pe koŕ pehkă phralesti le Beniaminosti, thai ruia, thai o Beniamin ruia i o pe lesti koŕ.
15 Dea angali sakadea sa pehkă phralen, roindoi. Palla kodea, lehkă phrall bešline thai dine duma lesa.
O amboldimos le šeavengo le Iakovohkă ka pehko dadd.
16 Ašundea pe ando khăr le Faraonohko kă avile le phral le Iosifohkă; kadea buti čeaileardea le Faraonos thai lehkă kanditoren,
17 O Faraono phendea le Iosifohkă: „Phen te phralengă: „Dikta so te kărăn: „Pherăn tumară grasten, thai telearăn ando čem le Kananaaohko;
18 len tumară daddes thai tumară familii, thai aven mande. Me dava tume so sî mai lašo ando čem le Ejiptohko, thai xana o thullimos le čemehko.
19 Sî tu daštimos te phenes lengă: „Kadea te kărăn! Len tumengă andoa čem le Ejiptohko urdona anda tumară šeaoŕă thai anda tumară romnea; anen tumară daddes, thai aven.
20 Te na fal tume nasul anda so sî te mekăna; kă sa so sî mai lašo ando čem le Ejiptohko sî te avel anda tumende.”
21 Le šeave le Israelohkă kărdine kadea. O Iosif dea le urdona, pala o phendimos le Faraonohko, dea le i xabenata andoa drom.
22 Dea le ka saoŕă çoale paruglimahkă, thai le Beneaminohkă dea les trin šella siklea rupune thai panji çoale paruglimahkă.
23 Pehkă daddehkă tradea lehkă deši čiuši ku sa so sas mai lašo ando Ejipto, thai deši čiušea pherde divesa, manŕo thai xabenata, kaste aven le po drom.
24 Apo dea drom pehkă phralen, kai telearde; thai phendea lengă: „Te na xantume po drom.”
25 On ankăste andoa Ejipto, thai arăsle ando čem le Kanaanohko, ka pehko dadd o Iakov.
26 Thai phende lehkă: „O Iosif sa mai trail, thai o tradel sa o čem le Ejiptohko.” Ta o illo le Iakovohko aši'lo šudro, anda kă či patealas le.
27 Kana phende lehkă sa so phendeasas lengă o Iosifo, thai dikhlea le urdona kai trdeasas le o Iosif kaste nigrăn le, o duxo lengă daddehko, o Iakovo, zureaiai'lo.
28 Thai o Israel phendea: „Arăsăl! Muŕo šeau o Iosif sa mai trail! Kamau te jeau te dikhau les angla te merau.”
Iosif li se face cunoscut fraților săi
1 Atunci Iosif nu s-a mai putut stăpâni înaintea tuturor celor ce stăteau lângă el și a strigat: „Să iasă toată lumea afară!“. Astfel, niciunul n-a rămas cu el atunci când Iosif s-a făcut cunoscut fraților săi. 2 Și Iosif a izbucnit în plâns. Atât egiptenii, cât și cei de la curtea lui Faraon au auzit despre lucrul acesta. 3 Iosif le-a zis fraților săi: „Eu sunt Iosif! Mai trăiește tatăl meu?“. Dar frații săi nu i-au putut răspunde, pentru că au rămas înmărmuriți înaintea sa. 4 Atunci Iosif le-a zis fraților săi: „Apropiați-vă de mine, vă rog!“. Ei s-au apropiat de el, iar el a zis: „Eu sunt fratele vostru Iosif, cel pe care l-ați vândut în Egipt! 5 Acum, să nu vă întristați și să nu vă mâniați pe voi înșivă pentru că m-ați vândut aici, căci Dumnezeu m-a trimis înaintea voastră pentru a vă păstra în viață. 6 Deoarece foametea durează de doi ani pe pământ și vor mai fi încă cinci ani în care nu se va ara și nu se va secera, 7 Dumnezeu m-a trimis înaintea voastră pentru a vă păstra o rămășiță pe pământ și pentru a vă salva viețile printr-o mare eliberare. 8 Așadar, nu voi m-ați trimis aici, ci Dumnezeu. El m-a făcut tată pentru Faraon, stăpân în toată casa lui și domnitor peste toată țara Egiptului. 9 Duceți-vă repede la tatăl meu și spuneți-i: «Așa vorbește fiul tău Iosif: ‘Dumnezeu m-a făcut stăpân peste tot Egiptul. Vino la mine fără întârziere. 10 Vei locui în regiunea Goșen și vei fi aproape de mine, tu, copiii tăi, nepoții tăi, turmele tale, cirezile tale și tot ceea ce este al tău. 11 Acolo îți voi asigura hrana, căci mai sunt încă cinci ani de foamete, pentru ca să nu sărăcești tu, familia ta și tot ce este al tău’». 12 Iată, ochii voștri și ochii fratelui meu Beniamin văd că sunt chiar eu cel care vă vorbește. 13 Să-i spuneți tatălui meu despre toată gloria pe care o am în Egipt și despre tot ce ați văzut. Grăbiți-vă și veniți aici cu tatăl meu“.
14 Apoi l-a îmbrățișat pe fratele său Beniamin și a plâns, în timp ce Beniamin plângea și el pe umărul lui. 15 Iosif i-a sărutat pe toți frații săi și a plâns pe umerii lor. După aceea frații săi au vorbit cu el.
16 S-a auzit vestea, în palatul lui Faraon, că au venit frații lui Iosif. Lucrul acesta i-a plăcut lui Faraon și slujitorilor săi. 17 Faraon i-a zis lui Iosif: „Spune-le fraților tăi: «Să faceți astfel: încărcați-vă animalele și plecați. Duceți-vă în țara Canaanului, 18 luați-vă tatăl și familiile și veniți la mine. Eu vă voi da ce este mai bun în țara Egiptului și veți mânca grăsimea țării». 19 Ți se poruncește să le mai spui: «Faceți astfel: luați din țara Egiptului niște care pentru copiii și soțiile voastre, luați-l pe tatăl vostru și veniți. 20 Să nu vă pară rău de bunurile voastre, pentru că tot ce este mai bun în Egipt va fi al vostru»“.
21 Fiii lui Israel au făcut întocmai. Iosif le-a dat care, după porunca lui Faraon, și provizii pentru călătorie. 22 Fiecăruia i-a dat câte un rând de haine, dar lui Beniamin i-a dat trei sute de șecheli de argint și cinci rânduri de haine. 23 Tatălui său i-a trimis zece măgari încărcați cu ce era mai bun în Egipt și zece măgărițe încărcate cu grâne, pâine și provizii pentru călătorie. 24 Iosif i-a trimis pe frații săi acasă, iar la plecare le-a zis: „Să nu vă certați pe drum!“.
25 Ei au plecat înapoi din Egipt, au ajuns în țara Canaanului la Iacov, tatăl lor, 26 și l-au înștiințat, zicând: „Iosif trăiește! Chiar el este domnitor peste toată țara Egiptului!“. Însă inima lui Iacov a rămas rece, pentru că nu-i credea. 27 Dar când i-au istorisit tot ceea ce le spusese Iosif și când a văzut carele pe care le trimisese Iosif să-l ducă, duhul tatălui lor, Iacov, s-a înviorat. 28 Israel a zis: „Destul! Iosif, fiul meu, este încă viu! Voi merge să-l văd înainte de a muri“.