1 Ande čeačimaste, e Kris, kai sî e ušal le buteandi kai avena, na o sîkaimos o čeačio le butenago, naštil čiăkhdata, sa anda kodola jertfe, kai anen pe biatărdimahko ande sako bărši, te aven ujeardine kukolen kai pašon.
2 Kadeadar, nahkă atărdeon on te aven andine, kana kola kai anenas le, avindoi ujearde ăkhdata, nahkă mai terăbuisardea te avele prinjeandimos bezexăngo?
3 Ta o andimos godeako le bezexăngo sî neveardo ande sako bărši, orta anda kadala jertfe;
4 kă sî bidaštimahko ka o rat le guruwengo thai le busnengo te khosăl le bezexa.
5 Anda kodea, kana šol pe ande lumea, o phenel: „Tu či kamblean či jertfa, či pativ; ta lašardean Mangă khă stato;
6 či lean či phabarimata dă sea, či jertfe andai bezex.
7 Atunči phendem: „Dikta Ma (ando sulo le lillehko sî ramome pa Mande), avau te kărau Teo kamimos, Devlla!”
8 Pala so phendea anglal: „Tu či kamblean thai či lean či jertfe, či pativa, či phabarimata dă sea, či jertfe andai bezex”, (butea andine sa palai Kris),
9 pala kodea phenel: „Dikta Ma, avau te kărau o kamimos Tiro, Devlla.” O delrigate kadea kola dăanglal, kaste thol ando than o duito.
10 Anda kadoa „kamimos” samas sfinçome ame, thai kadea andoa jertfimos le statohko le Isus Kristosohko, ăkhdata anda orkana.
11 Thai, kana orsao rašai kărăl o kandimos ande sako des, thai anel butivar sa kodola jertfe, kai čiăkhdata našti khosăn le bezexa,
12 O, avervaresar, pala so andea ăkh jertfa andal bezexa, thodea Pe anda orkana ande čeačirig le Devllesti,
13 thai ajukrăn dă akana ka le dušmaia Lehkă te aven kărdine çolo tala Lehkă pînŕă.
14 Kă ande iekh jertfa o kărdea pherdine anda orkana kolen kai sî sfinçome.
15 E buti kadea čeačearălas amengă les i o Sfînto Duxo. Kă, pala so phendeas:
16 „Dikta o phanglimos kai kăraua les lença pala kodola des, phenel o Rai: thoaua le krisa Mîŕă ande lengă ille, thai ramoa le ande lendi godi”,
17 mai phenel: „Thai či mai anaua Mangă godi lengă bezexăndar, či lengă nasulimatăndar.”
18 Ta oče kai sî iertimos bezexăngo, manai avimos jertfatar andoa bezex.
19 Kadeadar, phralale, anda kă andoa rat le Isusohko same khă šutimos slobodo ando Than o but sfînto,
20 po drom o neo thai juvindo, kai pîtărde amengă O, anda o poxtan dă andral, Kadeadar o Stato Lehko:
21 thai anda kă same khă Baro rašai thodino poa khăr le Devllehko,
22 te pašuas khă illesa ujo, pateamasa pherdo, le illença pitearde thai ujearde la godeatar le nasulimasti thai le statosa xalado khă paiesa ujo.
23 Te nikras bi te das parpale koa phendimos amară ajukărimahko, kă pateamno sî Kukoa kai kărdea o šinaimos.
24 Te las sama iekh pa aver thai te vazdas ame koa kamblimos thai kărdimata laše.
25 Te na mekas o tidimos amaro, sar sî iekhăn o sîkadimos; ta te phenas amengă iekh avrăngă, thai kaditi mai but, sode dikhas kă o des kodoa pašol.
26 Kă, kana bezexaras le kamimas, pala so leam prinjeandimos le čeačimastar, či mai ašel či khă jeŕtfa andal bezexa,
27 ta numai khă ajukărimos darasa la krisako, thai para kha iagati, kai phabarăla sa kolen kai vazdinisaile.
28 Kon ušteadea e Kris le Moisasti, sî mudardo bi milako, po phendimos duie or trine dikhlitorengă.
29 Sodesa mai zuralo došalimos patean kă lela kukoa kai ušteavel ande pînŕănde le Šeaves le Devllehko, marila o rat le phanglimahko, savesa sas sfinçome, thai prasala o Duxo le xarohko?
30 Kă jeanas kă Kukoa kai phendeas: „Muŕo sî o amboldimos, Me potinaua!” Thai ande aver rig: „O Rai krisînila Pehkă poporos.”
31 Bari buti sî te perăs andel vast le Devllehkă kole le juvindehkă!
32 Anen tumengă godi andal des dă anglal, kana pala so sanas străfeaime, nigărdean khă baro mardimos kăsnimatăngo:
33 ande khă rig, sanas thodine sar dičimos ando maškar le prasaimatăngo thai le kăznimatăngă, thai ande aver, kărdean tume jene kukolença kai sas le sa kodea bax sar tumende.
34 Ande čeačimaste, falea tume nasul anda kola andoa phandaimos thai dean bukurimasa o xasarimos tumară mandinengo, sar iekh kai jeanen kă andel čeruri sî tume khă mandimos mai lašo, kai jeal angle.
35 Te na mekăn o pateamos tumaro, kai ajukrăl les khă baro potindimos!
36 Kă sî tume avimos ajukărdimahko, ta, pala so pherdean o kamimos le Devllehko, te dašti len so sas tumengă šinado.
37 „Mai ăkh çîra, but xançorî čiro”, thai „Kukoa kai avel avela, thai či dureaola.
38 Thai kukoa o bibezexalo traila ando pateamos: ta kana del parpale, o duxo Muŕo či arakhăl čeailimos ande leste.”
39 Ta ame či sam anda kukola kai den parpale kaste xasardeon, ta anda kukola kai sî le pateamos andoa skăpimos le duxohko.
Jertfa lui Cristos, o dată pentru totdeauna
1 Căci Legea, având doar o umbră a lucrurilor bune care urmau să vină, și nu chipul propriu-zis al acestora, nu poate niciodată, prin aceleași jertfe care sunt aduse continuu, în fiecare an, să-i desăvârșească pe cei ce se apropie. 2 Altfel, n-ar fi încetat ele oare să fie aduse, de vreme ce închinătorii, curățiți o dată pentru totdeauna, n-ar mai fi avut pe conștiință păcatele? 3 Însă, prin aceste jertfe, se amintesc păcatele în fiecare an. 4 Căci este imposibil ca sângele boilor și al țapilor să înlăture păcatele.
5 De aceea, când vine în lume, El spune:
„Tu n-ai dorit jertfă și dar de mâncare,
ci Mi-ai pregătit un trup.
6 Nu Ți-ai găsit plăcerea în arderi-de-tot
și în jertfe pentru păcat.
7 Atunci am zis: «Iată că vin! În sulul cărții este scris despre Mine.
Vin să fac voia Ta, Dumnezeule»“ .
8 El spune, mai sus: „Tu n-ai dorit, nici nu Ți-ai găsit plăcerea în jertfe și în daruri de mâncare, în arderi-de-tot și în jertfe pentru păcat“ – care sunt aduse conform Legii. 9 Apoi zice: „Iată că vin să fac voia Ta!“. Astfel, El anulează prima ordine ca s-o instaureze pe cea de-a doua. 10 Prin acea voie am fost sfințiți noi, și anume prin jertfa trupului lui Isus Cristos, o dată pentru totdeauna.
11 Fiecare preot stă în fiecare zi și își face slujba, aducând din nou și din nou aceleași jertfe, care nu pot niciodată să îndepărteze păcatele. 12 Însă Cristos a adus o singură jertfă pentru păcate, o dată pentru totdeauna, și S-a așezat la dreapta lui Dumnezeu. 13 Și de atunci așteaptă, până când dușmanii Lui vor fi făcuți scăunaș pentru picioarele Lui. 14 Căci, printr-o singură jertfă, El i-a desăvârșit pentru totdeauna pe cei ce sunt sfințiți.
15 Duhul Sfânt, de asemenea, ne confirmă lucrul acesta . Căci, după ce spune:
16 „Acesta este legământul pe care-l voi încheia cu ei,
după acele zile, zice Domnul:
voi pune legile Mele în inimile lor
și le voi scrie în mintea lor“ ,
17 Duhul Sfânt adaugă :
„Și nu-Mi voi mai aminti nicidecum
de păcatele și fărădelegile lor“ .
18 Iar acolo unde există iertare pentru acestea, nu mai este nevoie de nicio jertfă pentru păcat.
Îndemn la perseverență
19 Așadar, fraților, fiindcă avem îndrăzneală să intrăm în Locul Preasfânt prin sângele lui Isus, 20 pe calea cea nouă și vie pe care El a deschis-o pentru noi prin draperia dinăuntru, adică trupul Său, 21 și fiindcă avem un Mare Preot peste Casa lui Dumnezeu, 22 să ne apropiem cu o inimă sinceră, în siguranța deplină a credinței, având inimile curățite de conștiința rea și trupurile spălate cu apă curată. 23 Să ne ținem fără ezitare de speranța pe care o mărturisim, căci credincios este Cel Ce a promis! 24 Să veghem unii asupra altora, ca să ne îndemnăm la dragoste și la fapte bune. 25 Să nu părăsim strângerea noastră laolaltă, așa cum au unii obiceiul, ci să ne încurajăm unii pe alții , cu atât mai mult cu cât vedeți că Ziua se apropie.
26 Căci, dacă noi continuăm să păcătuim în mod voit, după ce am primit cunoașterea adevărului, nu mai rămâne nicio jertfă pentru păcat, 27 ci doar o așteptare înfricoșată a judecății și furia unui foc care-i va distruge pe cei împotrivitori. 28 Oricine încalcă Legea lui Moise este omorât, fără milă, pe baza mărturiei a doi sau a trei martori. 29 Cu cât credeți că merită o pedeapsă mai aspră acela care-L calcă în picioare pe Fiul lui Dumnezeu, care consideră întinat sângele legământului prin care a fost sfințit și care-L insultă pe Duhul harului? 30 Căci Îl cunoaștem pe Cel Care a spus:
„A Mea este răzbunarea! Eu voi răsplăti!“ .
Și, din nou:
„Domnul Își va judeca poporul“ .
31 Înfricoșător lucru este să cazi în mâinile Dumnezeului celui Viu!
32 Amintiți-vă însă de zilele de la început, când, după ce ați fost luminați, ați îndurat multă luptă cu suferințele, 33 fiind uneori expuși public insultelor și necazurilor, iar alteori fiind părtași cu cei umiliți astfel. 34 Căci ați împărtășit suferințele celor închiși și ați răbdat cu bucurie jefuirea bunurilor voastre, știind că voi aveți o bogăție mai bună și care rămâne. 35 De aceea, să nu vă părăsiți acea încredere, care aduce o mare răsplată.
36 Căci aveți nevoie de răbdare, pentru ca, după ce ați făcut voia lui Dumnezeu, să puteți primi ce vi s-a promis.
37 „Totuși, încă puțin, foarte puțin,
și Cel Ce vine va veni
și nu va întârzia!“
38 „Cel drept al Meu va trăi prin credință,
dar, dacă dă înapoi,
sufletul Meu nu găsește plăcere în el“ .
39 Însă noi nu suntem dintre aceia care dau înapoi, spre pierzarea lor, ci dintre aceia care au credință pentru a-și salva sufletul.