1 Traden bakrišoră le maibarăhkă le čemehkă, traden lehkă andai Sela, ande pustia, koa baŕobaro la šeako le Sionohko!
2 Sar khă čirikli našlini, ankaladi andoa kuibo, kadea avena le šeia le Moabohkă, koa nakhlimos le Arnonohko.
3 Thai phenena: „Sîkav, šutu anda amende, garau amengă o tatimos o baro le desăhko tea ušaleasa, sar e reat e kali, garau kolen kai sî aviline pala lende, na de po mui kolen kai našen!
4 Mekh te bešen ăkh čiro tute kola našadine andoa Moab, av khă than skăpimahko anda lende andoa pustiitori! Kă o meklimos atărdeola, o pustiimos avela les gor, kukoa kai ušteavel o čem andel pînŕă xasaola.
5 Thai atunčeara khă skamin raimahkozureala andai mila, thai dikhăla pe bešlindoi pateaimasa, ando khăr le Davidohko, khă krisînitorii, amal le čeačimasa thai pherdo zor andoa čeačimos.
6 Ašunas o barmos le mîndrimahko le Moabohko, e fudulia thai fala lesti, o bidikhlimos lehko thai o lăudimos lehko.”
7 Anda kodea vatil o Moabo andoa Moabo, saoŕă vatin; suspinin pel peradimata le Šir-Xaresetohkă, andrăp xoleariči;
8 kă le islazuri le Xesbonohkă amorçîsai'le; le stăpîia le neamurengă linčearde le butuči la răzakă andai Sibma, kai tinzonas ope ji ando Iaezero, thai înkîlčinas pe andai pustia: le lulludimata lakă tinzonas pe thai nakhănas înteal e marea.
9 Andakodea rovau andai răz andai Sibma, sar andoa Iaezero; tindearau tume mîŕă iasfănça, Xesbonona thai Elealeona! Ko poa tidimos tumară roadengo thai poa tidimos tumaro pelo khă çîpimos mardimahko!
10 Gălotar o bukurimos thai o vesălimos andal islazurea! Thai andel răza, manai dilabaimata, manai vesălimata! Khonikh či mai ušteavel e moll andel teaskuri. „Kărdem te atărdeon le çîpimata le bukurimahkă koa tidimos!
11 Andakodea rovel muŕo duxo andoa Moabosar khă xarfa thai muŕo illo andoa Chir-Xares;
12 thai kana sîkadeola o Moabo, ašadindoi pe pel učimata thai šola pe ande pehko than kukoa o sfînto te rudil pe, či daštila te lel khanči!”
13 Kadoa sî o divano, kai phendea les o Rai dă but čiro poa Moabo.
14 Ta akana o Dell delduma, thai phenel: „Ande trin bărši, sar le bărši khă butearitorehkă, e slava le Moabosti avela bidikhlini, andekhthan sa kadale bară butimasa; thai so ašela, avela xançî buti, paše khači.”
1 Trimiteți miei drept tribut stăpânitorului țării,
din Sela, pe drumul deșertului,
la muntele fiicei Sionului.
2 Ca niște păsări alungate,
forțate să plece din cuib,
așa sunt fetele Moabului
la vadurile Arnonului.

3 „Dă-ne un sfat!
Hotărăște ceva!
Întinde-ți umbra în miezul zilei
și schimb-o în noapte!
Ascunde-i pe cei alungați
și nu-i trăda pe fugari!
4 Primește-i pe cei risipiți ai Moabului să locuiască cu tine!
Fii un adăpost pentru ei în fața nimicitorului!“

„Când asupritorul va înceta,
când nimicirea va lua sfârșit
și prădătorul va lăsa țara în pace,
5 atunci, prin îndurare, va fi întemeiat un tron
pe care va sta cu credincioșie,
în Cortul lui David,
cel ce judecă, cel ce caută justiția,
cel prompt în ce privește dreptatea.

6 Noi am auzit de aroganța Moabului;
el este foarte mândru.
Am auzit de impertinența lui, de mândria lui și de aroganța lui.
Lăudăroșeniile lui sunt neîntemeiate.
7 Astfel, moabiții gem pentru Moab,
gem cu toții.
Ei se vaită, pe deplin mâhniți,
pentru turtele cu stafide din Chir-Hareset.
8 Căci câmpiile Heșbonului se usucă;
la fel și viile din Sibma.
Domnitorii națiunilor
au distrus cele mai alese vițe,
care cândva ajungeau până la Iazer,
fiind răspândite până spre deșert.
Mlădițele ei se întindeau
și ajungeau până la mare.
9 De aceea plâng împreună cu Iazerul
pentru viile din Sibma.
O, Heșbon! O, Eleale!
Vă ud cu lacrimile Mele!
Căci peste culesul fructelor voastre și peste secerișul vostru
a căzut un strigăt de război.
10 Bucuria și veselia au dispărut din livezi,
iar în vii nu se mai cântă și nu se mai strigă de bucurie.
Nimeni nu mai zdrobește strugurii în presă,
căci am făcut să înceteze strigătul de bucurie.
11 De aceea Îmi plânge ființa ca o liră pentru Moab,
Îmi plânge sufletul pentru Chir-Hareset.
12 Când se va arăta, când Moabul se va obosi pe înălțime
și va intra în sanctuarul lui ca să se roage,
nu va reuși“.
13 Acesta este cuvântul pe care-l rostise Domnul cu privire la Moab. 14 Dar acum, Domnul zice: „În trei ani, numărați ca anii unui lucrător plătit, în pofida mulțimii sale mari, gloria Moabului va fi prăbușită, iar cei ce vor supraviețui vor fi puțini și slabi“.