1 O Iakovo, robo le Devllehko thai le Raiehko le Isus Kristosohko, karing le dešudui semençii kai sî phaŕadine: sastimos!
2 Mîŕă phral, te dikhăn bară bukurimasa kana nakhăn anda but zumaimata,
3 sar iekh kai jeanen kă o zumaimos tumară pateaimahko kărăl buti ŕăbdimos.
4 Ta o ŕăbdimos trăbul te kărăl pherdimasa e buti, anda kaste aven pherdine, bidošako, orta, thai te na nigrăn khančestar biavimos.
5 Kana iekhăhkă anda tumende nai les o godimos, te mangăles katoa Dell, kai del saoŕăngă vastesa buflo thai bidinodumako, thai avelas lehkă dino.
6 Ta te mangăles pateamasa, bi te bandeol ăkh çîra: anda kă kon bandeaol, ameal le valosa la mareako, biujardo thai spidino la bravalleatar orde thai întea.
7 Khă kadea manuši te na ajukrăl pe te lel vareso kata o Rai,
8 kă sî khă manuši kai či jeanel so kamel bijeanglimahko ande sa pehkă droma.
9 O phral kai sî mai telal te lăudil pe pehkă vazdimasa.
10 O bravalo, avervaresar, te lăudil pe pehkă meklimasa; kă nakhăla sar e lulludi la čeareati.
11 Anklel o kham pehkă tatimasa phabardino, thai šutearăl e čear: e lulludi lati perăl tele, thoa šukarimos lako dičimahko xasaol: kadea o bravalo šuteola ande pehkă phirimata.
12 Baxtalo kolestar kai ŕăbdil o zumaimos. Kă pala so sas arakhado lašo, lela e koroana la čivavati, kai šinadeala o Dell kolengă kai kamen Les.
13 Khonikh, kana sî zumado, te na phenel: „Sîm zumado le Devllestar.” Kă o Dell našti avel zumado kaste kărăl nasul, thai O orta či zumavel khanikas.
14 Ta sakogodi sî zumado, kana sî çîrdino pehka poftatar kai kamela.
15 Pala kodea e pofta, kana astardili, del kărdimos kai bezex; thai e bezex ăkhdata kărdini, anel o mullimos.
16 Na athaven tume but kambline mîŕă phral:
17 orso del pe amengă lašo thai orsavi pativ pherdini sî dă opral, ulindoi kata o Dadd le luminengo, ande sao nai či paruglimos, či ušal paruglimasti.
18 O, lašo Pehkă kamimasa, kărdeme andoa Divano le čeačimahko, kaste avas sar iekh anglal kai sî kărdine Lestar.
19 Jeanen mišto e buti kadea, but kamblne mîŕă phral! Or sao manuši te avel iekhatar koa ašundimos, kovlo koa dimosduma, kovleardo koa xolearimos;
20 kă e xolli le manušesti či kărăl o bibezexalimos le Devllehko.
21 Anda kodea šuden orsao biujearimos thai orsao phutearimos nasulimatahko thai len lašimasa o Divano thodino ande tumende, kai dašti skăpil tumară duxurea.
22 Aven pherditorea le Divanohkă, na numai ašunditorea, xoxaindoi tume korkoŕo.
23 Kă kana ašunel varekon o Divano, thai či pherăles le kărdimasa, ameazăl khă manušesa, kai dikhăl pehko mui andkh glinda;
24 thai, pala so dikhlea pe, telearăl thai bîstrăl iekhatar sar sas.
25 Ta kon dikhăl andră pehkă dikhlimata ande kris e pherdini, kai sî e kris le slobozîmasti, thai ašela ande late, na sar khă ašunditori bîstărdino, ta sar khă pherditori le kărdimasa, avela baxtalo ande pesti buti.
26 Kana pateal varekon kă sî pateamno, thai či lopînzîl pesti šib, ta athavel pehko illo, o pateamos khă kadale manušehko sî dăiveantaină.
27 O pateamos ujo thai bimakhlo, angloa Dell, o Dadd amaro, sî te rodas le bidaddengo thai le phiwlean ande lengă kăsnimata, thai te arakhas ame bimakhlime la lumeatar.
1 Iacov, slujitor al lui Dumnezeu și al Domnului Isus Cristos,
către cele douăsprezece seminții care sunt împrăștiate printre națiuni :
Salutări!
Încercări și ispite
2 Frații mei, să considerați că aveți parte de cea mai mare bucurie atunci când treceți prin diferite încercări, 3 știind că testarea credinței voastre lucrează răbdare. 4 Dar lăsați răbdarea să-și facă desăvârșit lucrarea, ca să fiți desăvârșiți și întregi, fără să vă lipsească nimic. 5 Dacă vreunuia dintre voi îi lipsește înțelepciunea, s-o ceară de la Dumnezeu, Care dă tuturor cu generozitate și fără să mustre, și ea îi va fi dată. 6 Dar s-o ceară cu credință, fără să aibă îndoieli, fiindcă cel ce are îndoieli este ca valul mării, purtat de vânt și împins încoace și încolo. 7 Un astfel de om să nu se aștepte să primească ceva de la Domnul, 8 fiindcă este un om indecis și instabil în toate căile lui.
9 Fratele care are o situație materială modestă să se laude cu înălțarea lui. 10 Cel bogat însă să se laude cu smerirea lui, pentru că el va trece ca floarea unei plante. 11 Soarele răsare cu căldura lui arzătoare și usucă planta; floarea ei cade și frumusețea înfățișării ei piere. Așa se va veșteji și cel bogat în umbletele lui.
12 Fericit este omul care îndură ispita! Căci, după ce a fost dovedit bun, va primi coroana vieții, pe care a promis-o Domnul celor ce-L iubesc. 13 Nimeni, când este ispitit, să nu zică: „Sunt ispitit de Dumnezeu!“. Căci Dumnezeu nu poate fi ispitit de rău și El nu ispitește pe nimeni. 14 Ci fiecare este ispitit atunci când este atras de propria lui poftă și momit. 15 Atunci pofta, concepând, dă naștere păcatului, iar păcatul, odată săvârșit, produce moartea.
16 Nu vă înșelați, frații mei preaiubiți. 17 Orice binefacere și orice dar desăvârșit este de sus, coborând de la Tatăl luminilor, la Care nu există schimbare sau umbră de mișcare. 18 El ne-a născut prin Cuvântul adevărului, potrivit cu voia Lui, ca să fim un fel de prim rod între făpturile Lui.
Împlinitori ai Cuvântului
19 Frații mei preaiubiți, să știți aceste lucruri : orice om să fie grabnic la ascultare, încet la vorbire și încet la mânie; 20 căci mânia omului nu produce dreptatea lui Dumnezeu. 21 De aceea, dați la o parte orice necurăție și orice revărsare de răutate și primiți cu blândețe Cuvântul sădit în voi , care are putere să vă mântuiască sufletele.
22 Fiți împlinitori ai Cuvântului, și nu doar ascultători, înșelându-vă singuri. 23 Căci, dacă cineva este ascultător al Cuvântului, dar nu și împlinitor, atunci el se aseamănă cu un om care-și privește propria față într-o oglindă: 24 s-a privit, a plecat și a uitat imediat cum era. 25 Însă cel ce-și apleacă privirea în legea desăvârșită – legea libertății – și perseverează în ea, devenind nu un ascultător uituc, ci un împlinitor prin faptă, acela va fi fericit în lucrarea lui.
26 Dacă cineva crede că este religios, dar nu-și ține în frâu limba, înșelându-și astfel inima, religia lui este inutilă. 27 Religia curată și neîntinată înaintea lui Dumnezeu Tatăl este aceasta: să-i vizitezi pe orfani și pe văduve în necazul lor și să te păstrezi pe tine însuți neîntinat de lume.