1 Katar aven le mardimata thai le čiungara maškar tumende? Či aven kadea anda tumară pofte, kai marăn pe ande tumară kotora?
2 Tume poftin, thai nai tume; mudarăn, astarăn xolli, thai naštin te len; xan tume, thai marăn tume; thai nai tume anda kă či mangăn.
3 Or mangăn thai či len, anda kă mangăn nasul, gîndosa te kamen te phaŕaven ande tumară čeailimata.
4 Duxurea but kurvarea! Či jeanen kă o amalimos la lumeako sî dušmănia le Devllesa? Kadea kă kon kamel te avel amal la lumeasa kărdeol dušmano le Devllesa.
5 Patean kă ivea del duma o LillleDevlehko? O duxo, kai thodea les o Dell te bešel ande amende, kamel ame jeloziasa anda Peste.
6 Ta, ando paruglimos, del ame khă xaro i mai baro. Anda kodea phenel o LillleDevlehko: „O Dell bešel pa kola le barimatăngă, ta del xaro kolen le meklinen.”
7 Mekăn tume kadea le Devllehkă, den tume rigate le bengăstar, thai o našela tumendar.
8 Pašon le Devllestar, thai O pašola tumendar. Ujarăn tumară vast, bezexalalena; ujarăn tumaro illo, manuši le illesa xulado!
9 Atearăn tumaro bezexalimos; jelin tume thai roven! O asamos tumaro te paŕugleol ande jalea, thai o bukurimos tumaro ando tristomos:
10 Mekăn tume angloa Rai, thai O vazdela tume.
11 Na den tume duma dă nasul iekh avrăn, phralale! Kon del duma dă nasul khă phrales, or krisînil pehkă phrales, del duma dă nasul e Kris or krisînil e Kris. Thai kana krisînis e Kris, či san pherdimahko la Krisako, ta krisînitorii.
12 Iekh korkoŕo sî o dino thai o krisănitorii la Krisako: Kodoa kai sî les zor te skăpil thai te xasarăl. Ta kon san tu ta krisînis te pašes?
13 Ašunen, akana, tume kai phenen: „Ades or texara jeasa ande kutari thai kutari četatea, bešasa oče khă bărši, kărasa bitindimata, thai valoso!
14 Thai či jeanen so anela o des dă texara! Kă so sî tumari čivava? Na san tume numai khă aburo, kai sîkadeol pe xançorî, thai pala kodea xasaol.
15 Tume, ando illo, sahkă musai te phenen: „Te kamela o Rai, trqaisarasa thai kutari thai kutari buti.”
16 Ta akana den tume bară tumară lăudimatănça! Orsavi lauda kadale felostar sî jungali.
17 Kadea, kon jeanel te kărăl mišto, thai či kărăl, kărăl khă bezex!
Importanța supunerii față de Dumnezeu
1 De unde vin luptele și conflictele între voi? Nu vin oare din plăcerile voastre care se luptă în părțile trupului vostru? 2 Voi poftiți, dar nu aveți; ucideți și invidiați, dar nu puteți obține; vă certați și vă luptați, dar nu aveți, pentru că nu cereți. 3 Sau cereți, dar nu primiți, pentru că cereți cu motivație rea, ca să risipiți în plăcerile voastre. 4 Suflete adultere ce sunteți ! Nu știți că prietenia cu lumea înseamnă dușmănie față de Dumnezeu? Prin urmare, oricine vrea să fie prieten cu lumea se face dușman al lui Dumnezeu. 5 Sau vi se pare că degeaba spune Scriptura: „El tânjește cu gelozie după duhul pe care l-a pus să locuiască în noi“? 6 Însă El ne dă un har și mai mare. De aceea spune Scriptura :
„Dumnezeu Se opune celor mândri,
dar celor smeriți El le dă har“ .
7 Supuneți-vă deci lui Dumnezeu. Împotriviți-vă diavolului, și el va fugi de la voi. 8 Apropiați-vă de Dumnezeu, și El Se va apropia de voi. Curățiți-vă mâinile, păcătoșilor! Curățiți-vă inimile, oameni cu inima împărțită! 9 Întristați-vă, jeliți și plângeți! Râsul vostru să se transforme în jale, iar bucuria în disperare! 10 Smeriți-vă înaintea Domnului, iar El vă va înălța.
11 Fraților, nu vă vorbiți de rău unii pe alții. Cel care-l vorbește de rău sau îl judecă pe fratele lui vorbește împotriva Legii și judecă Legea. Însă, dacă tu judeci Legea, atunci nu ești un împlinitor al Legii, ci un judecător. 12 Unul singur este Dătătorul Legii și Judecătorul, și anume Cel Care poate să mântuiască și să distrugă. Dar tu cine ești să-l judeci pe semenul tău?
13 Veniți acum voi, care ziceți: „Azi sau mâine ne vom duce într-o anume cetate, vom sta acolo un an, vom face comerț și vom câștiga“, 14 voi, care nu știți ce va aduce ziua de mâine. Ce este viața voastră? Căci sunteți doar un abur, care apare pentru puțin timp și apoi dispare. 15 Voi, în schimb, ar trebui să ziceți: „Dacă Domnul vrea, vom trăi și vom face lucrul acesta sau celălalt“. 16 Însă acum voi vă mândriți cu lăudăroșiile voastre! Orice astfel de laudă este rea. 17 Prin urmare, cel care știe să facă ce este bine, dar nu face, este vinovat de păcat.