O poporo ande Miçipa.
1 Sal šeave le Israelohkă ankăste dă kata o Dano ji ando Beer-Šeba thai o čem le Galaadohko, thai o tidimos tidea pe sar khă korkoŕo manuši angloa Rai, ande Miçipa.
2 Le šerălebară sa le poporohkă, sa le semençii le Israelohkă, avile ando tidimos le poporohko le Devllehko: sas štar šella mii manuši telal, kai ankalavenas e sabia.
3 Thai le šeave le Beniaminohkă ašundine kă ankăstesas le šeave le Israelohkă ande Miçipa. Le šeave le Israelohkă phendine: „Phenen sar ta kărdili kadea došimasti buti?”
4 Atunčeara o Levito, o rom kodola juwleako kai sas mudardi, lea o divano, thai phendea: „Arăslemas, andekhthan mîŕa phiramnitoreasa, ande Ghibea le beniaminosti, kaste ašeas pai reat oče.
5 Le manuši andai Ghibea uštile pa mande thai dineroata o khăr ande sao sîmas. Sas le ande godi te mudarăn ma, asaine pehkă mîŕa phiramnitoreasatar, ji kana mulli.
6 Lem mîŕa phiramnitoarea, šindem la andel kotora, save tradem le ande sal phuwea le madndimatahkă le Israelohkă; kă kărdine khă baro bikrisako thai khă pîngănimos ando Israelo.
7 Dikta tume saoŕă, le šeave le Israelohkă; den tume duma, thai len khă phendimos koče!”
8 Soa poporo ušti'lo sar khă korkoŕo manuši, thai phendea: „Či iekh anda amende te na jeal ka pedti çăra, thai khonikh te na amboldel pe khără.
9 Dikta akana so kărasa la četateakă la Ghibeakă: te jeas pa late sar anklela o çîrdimoslabaxteako.
10 Te las anda sal semençii le Israelohkă deši manuši andakh šell, ăkh šell andakh mia, thai khă mia anda deši mii; on te jean te roden xabenata andoa poporo, anda, koa amboldimos lengo, te kăras la četateakă Ghibeakă andoa Beneamino khă pîngărimos sar kărdea oi ando Israelo.”
11 Kadeadar sa le rom andoa Israelo uštile pai četatea, tidine sar khă korkoŕo manuši.
12 Le semençii le Israelohkă tradine varesar manuši ande sal familii le Beneaminhkă, te phenen lehkă: „So ameal kadea bilajaimos kadoa kai kărdi'lo maškar tumende?
13 Ankalaven akana avri le manušen kodolen le rimomeandai Ghibea, kaste mudaras le thai te ujaras o nasul andoa maškar le Israelohko.” Ta le Beneamiça či kambline te ašunen o mui pehkă phralengo, le šeavengo le Israelohkărăngo.
14 Le Beneamiçea ankăste anda pehkă četăçi, thai tide pe ande Ghibea, kaste marăn pe le šeavença le Israelokărănça.
15 O dindimos le Beneamiçăngo ankăsto ando des kodoa sas dă biši thai šou mii manuši, kai ankalavenas e sabia, bi te mai dinel pe i le manuši andai Ghibea, kai sas efta šella manuši alosarde.
16 Ande sa kadoa poporo, sas efta šella manuši alosarde kai či kandenas pe le vastestar le čeačestar; sa kadala, šudenas khă baŕ la praštiasa, daštinas te otin khă firo ballehko, thai či denas avervarekai.
17 Kărdi'lo o dindimos le romengo andoa Israelo, avri andoa Beneamino, thai arakhadile štar šella mii kai ankalavenas e sabia, sa murši mardimahkă.
18 Thai le šeave le Israelohkă uštile, ankăste ando Betelo, thai pušline le Devlles, phendindoi: „Kon anda amende te anklel anglal te marăn pe le šeavença le Beniaminohkărănça?” O Rai dea le anglal: O Iuda te anklel anglal.”
E semençia le Beniaminosti sî paše xasardini.
19 Le šeave le Israelohkă telearde kana pharadi'lo o des, thai arăsle ande Ghibea.
20 Thai le rom le Israelohkă găline angle kaste len te marăn pe le romença le Beneaminohkă, thodine pe ande linia le mardimasti angla e četatea la Ghibeati.
21 Le šeave le Beneaminohkă ankăste andai Ghibea, ando des kodoa sovleardine kai phuw biši thai dui mii manuši andoa Israelo.
22 O poporo, le šave le Israelohkă, mušardine pe, thai thodine pe pale ande linia le mardimasti kai thodinesas pe ando des anglal.
23 Thai le šeave le Israelohkă ankăste, thai ruine angloa Rai ji reate; thai pušline le Raies, thai phendine: „Te ankleau te mara ma le šeavença mîŕă phraleskărănça le Beneaminohkă?” O Rai dea anglal: „Anklen pa leste.”
24 Le šeave le Israelohkă găline anglal šeave le Beneaminohkă, ando duito des.
25 Thai ande kodoa des, Le Beneamiça ankăste lengă anglal andai Ghibea, thai pale kovleardine kai phuw dešuoxto mii amnuši andal šeave le Israelohkă, sa kai nigrănas le arme.
26 Sa le šeave le Israelohkă thai soa poporo ankăste thai avile ando Betelo; ruine thai ašile oče angloa Rai, postisardine ande kodea reat ji reate, thai andine phabarimata dă sa thai jertfe naismaskă angloa Rai.
27 Thai le šeave le Israelohkă pušline le Raies – oče arakhadiolas pe atunčeara o chivoto le phanglimahko le Devllehko,
28 thai o Fineas, o šeau le Elezarohko, o šeau le Aronohko bešelas ando čiro kodoa angloa Dell, – thai phendine: „Te mai telearau koa mardimos pa le šeave mîŕă phralehkă le Beneaminohkă, or te meka ma? O Rai dea anglal: „Anklen, kă texara daua les ande tumaro vast.”
29 Atunčiara o Israelo thodea varesar manuši koa arakhaimos pai četatea la Ghibeati.
30 Le šeave le Israelohkă ankăste pal šeave le Beneaminhkă, ando trito des, thai lašarde pe ande linia le mardimasti anglai četatea Ghibea, sar i ande le kolaver des.
31 Le šeave le Beneaminohkă ankăste angloa poporo, thai sas çîrdine dur katai četatea. Line te malaven mullimasa ando poporo, sar i ande le kolaver des, andel droma le bară, kai anklen: iekh ando Betelo thai iekh ande Ghibea andoa islazo, thai mudarde paše treanda mii anda le rom le Israelohkă.
32 Le šeave le Beneaminohkă phenenas: „Dikta le marde angla amende i sar mai anglal!” Ta le šeave le Israelohkă phenenas: „Te našas, thai te çîrdas le dur andai četatea, koa drom o baro.”
33 Sa le rom andoa Israelo mekline pehkă thana, thai širosai le mardimahkă ando Baal-Tamaro, thai le manuši le Israelohkă, kai bešenas koa arakhaimos, šude pe andal thana kai sas, andai Maare-Ghibea.
34 Deši mii manuši alosarde anda soa Israelo arăsline anglai četatea Ghibea. O mardimos sas zuralo, thai le Beneamiça či denas pe godi o prăpădo anda sao avena te nakhăn.
35 O Rai mardea le Beneaminos angloa Israelo, thai le šeave le Israelohkă mudardine ando des kodoa biši thai panji mii thai ăkh šell manuši andoa Beneamino, sa kai daštinas te nigrăn le arme.
36 Le šeave le Beneaminohkă pateanas kă le šeave le Israelohkă sî mardine, kă kadala kărănas than le Beneamiçăngă thai zureaonas andel manuši kai thodinesas le koa arakhadimos pai četatea la Ghibeati.
37 Le manuši kata o arakhaimos šudine pe iekhatar pai četatea la Ghibeati, line la angle thai nakhade sai četatea andoa skuçimos la sabiako.
38 Pala khă sămno kai thodinesas les le rom andoa Israelo, thai kola kai bešenas koa arakhaimos sas te avel te kărăn te vazdel pe andai četatea khă thuw thullo.
39 Atunčeara le šeave le Israelohkă amboldinisai'le koa mardimos. Le Beneamiçea mudardesas lengă paše treanda mii manuši, thai phenenas: „Biathadimahko, dikta le marde angla amende sar ando anglal mardimos!”
40 Ta khă tuw kalo lelas te vazdel pe atunči andai četatea. Le Beneamiçea dikhline parpale; thai dikta kă e para le iagăndi vazdelas pe anda sai četatea karing o čeri.
41 Le rom le Israelohkă amboldinisai'le sas; thai le rom le Beneaminohkă darai'le, dikhlindoi o prăpădo kai avelas te arăsăle.
42 Dine le zăia anglal šeave le Israelohkă, thai našline po drom kai nigărăl ande pustia. Ta le kola kai avilesas line pe pala lende, thai kolen kai ankăstesas andai četatea sovlearde le kai phuw, kă atardesas le ando maškar.
43 Dine roata le Berneminos, našade les thai linčearde les iekhatar so kamelas te čiiol pe, ji anglai četatea e Ghibea karing o kham anklel.
44 Dešoxto mii murši peline andoa Beneamino, sa zurale.
45 Anda kukola kai dine le zăia kaste našen kating e pustia koa kotorlebaŕăbarăhko Rimon, le rom le Israelohkă xasardine panji mii manuši pel droma; line pe pala lende ji ando Ghideomo, thai mudarde anda lende dui mii.
46 Soa dindimos le Beneamiçăngo kai pele ando des kodoa sas dă biši thai panji mii manuši kai daštinas te nigrăn le arme, sa zurale.
47 Šou šella manuši sas kola kai dinesas le zăia thai našeleasas karing e pustia koa kotorlebaŕăbarăhko Rimon; oče ašile štar šon.
48 Le rom le Israelohkă amboldi'le kal šeave le Beneaminohkă, thai nakhade'le andoa skuçîmos la sabiako, katal manuši andai četatea ji kal juvindimata, thai sa so arakhline. Thodine sa kadea iag sa le četăçengă kai arakhline le ando drom.
Lupta dintre israeliți și beniamiți
1 Toți fiii lui Israel, de la Dan până la Beer-Șeba, inclusiv din teritoriul Ghiladului, au plecat și, într-un gând și-un suflet, s-au strâns laolaltă înaintea Domnului la Mițpa. 2 Conducătorii întregului popor, ai tuturor semințiilor lui Israel, s-au înfățișat în adunarea poporului lui Dumnezeu: erau patru sute de mii de pedestrași în stare să scoată sabia. 3 Fiii lui Beniamin au auzit că fiii lui Israel au venit la Mițpa.
Fiii lui Israel au zis:
‒ Spuneți, cum s-a întâmplat răul acesta?
4 Atunci, levitul, bărbatul femeii care fusese ucisă, a luat cuvântul și le-a zis:
‒ Eu și țiitoarea mea intrasem în Ghiva, care aparține de Beniamin, ca să înnoptăm acolo. 5 Dar locuitorii Ghivei s-au ridicat împotriva mea, au înconjurat pe timp de noapte casa în care mă aflam și au vrut să mă ucidă. Au abuzat de țiitoarea mea, și ea a murit. 6 Atunci mi-am apucat țiitoarea și am tăiat-o în bucăți, pe care le-am trimis în toată țara moștenită de Israel, căci au comis o ticăloșie și o faptă spurcată în Israel. 7 Iată-vă aici pe toți, fii ai lui Israel: vorbiți între voi și sfătuiți-vă!
8 Tot poporul s-a ridicat, într-un gând și-un suflet, zicând:
‒ Niciunul din noi nu va pleca la cortul lui. Nimeni nu se va întoarce acasă. 9 Iată acum ce-i vom face Ghivei: o vom lua cu asalt în funcție de cum vom ieși la sorți. 10 Din toate semințiile lui Israel vom lua zece bărbați dintr-o sută, o sută dintr-o mie și o mie din zece mii. Aceștia vor aduce provizii pentru popor. Apoi, când ei se vor întoarce, vom pedepsi Gheva lui Beniamin potrivit cu fapta spurcată pe care a comis-o în Israel.
11 Toți bărbații lui Israel s-au unit și s-au mobilizat împotriva cetății. 12 Semințiile lui Israel au trimis niște bărbați prin toate familiile lui Beniamin să le spună: „Ce înseamnă răul acesta care a avut loc printre voi? 13 Acum, predați-i pe bărbații aceia, pe acei oameni de nimic care sunt în Ghiva, ca să-i omorâm și să nimicim astfel răul din Israel!“. Dar fiii lui Beniamin n-au vrut să asculte de glasul fraților lor, fiii lui Israel.
14 Fiii lui Beniamin s-au mobilizat, din cetățile lor, la Ghiva, ca să lupte împotriva fiilor lui Israel. 15 În ziua aceea, s-au mobilizat din cetăți douăzeci și șase de mii de fii ai lui Beniamin, în stare să scoată sabia, în afară de locuitorii Ghivei, care s-au mobilizat în număr de șapte sute de bărbați aleși. 16 Din tot poporul aceasta, șapte sute de bărbați aleși erau stângaci. Toți aceștia, trăgând cu praștia, puteau ținti chiar și un fir de păr și nu greșeau.
17 În afară de Beniamin, oamenii lui Israel care se mobilizaseră erau patru sute de mii de bărbați în stare să scoată sabia. Toți aceștia erau războinici. 18 Ei s-au ridicat, s-au dus la Betel și L-au întrebat pe Dumnezeu.
Fiii lui Israel au zis:
‒ Care dintre noi să meargă primul la război împotriva fiilor lui Beniamin?
Domnul le-a răspuns:
‒ Iuda să meargă primul!
19 Fiii lui Israel s-au sculat dimineața și și-au așezat tabăra lângă Ghiva. 20 Apoi au ieșit la luptă împotriva celor din Beniamin și s-au așezat în linie de bătaie înaintea Ghivei. 21 Fiii lui Beniamin au ieșit din Ghiva și au doborât la pământ în ziua aceea douăzeci și două de mii de bărbați din Israel. 22 Poporul, bărbații lui Israel, s-a încurajat și s-a așezat din nou în linie de bătaie în locul în care se așezase în prima zi.
23 Între timp , fiii lui Israel s-au dus și au plâns înaintea Domnului până seara.
Ei L-au întrebat pe Domnul, zicând:
‒ Să pornim din nou la luptă împotriva fiilor lui Beniamin, frații noștri?
Domnul le-a răspuns:
‒ Porniți împotriva lor!
24 Astfel, fiii lui Israel au înaintat a doua zi împotriva fiilor lui Beniamin. 25 Dar și a doua zi cei din Beniamin au ieșit din Ghiva ca să-i înfrunte și iarăși au doborât la pământ optsprezece mii de bărbați dintre fiii lui Israel, toți în stare să scoată sabia.
26 Atunci, toți fiii lui Israel, deci tot poporul, s-au dus la Betel și au plâns. În ziua aceea, au rămas acolo, în prezența Domnului, au postit până seara și au adus înaintea Domnului arderi-de-tot și jertfe de pace. 27 Fiii lui Israel L-au întrebat pe Domnul. (În zilele acelea, Chivotul legământului cu Dumnezeu era acolo, 28 iar Fineas, fiul lui Elazar, fiul lui Aaron, slujea atunci înaintea lui.)
Ei au zis:
‒ Să ieșim din nou la luptă împotriva fiilor lui Beniamin, fratele nostru, sau să ne oprim?
Domnul a răspuns:
‒ Duceți-vă, căci mâine îi voi da în mâinile voastre!
29 Atunci, Israel a pus la pândă niște oameni împrejurul cetății Ghiva. 30 A treia zi, fiii lui Israel au venit împotriva fiilor lui Beniamin și s-au așezat înaintea Ghivei ca și în celelalte ocazii. 31 Fiii lui Beniamin au ieșit să întâlnească poporul, fiind astfel îndepărtați de lângă cetate. Au început să lovească în popor și să ucidă ca în celelalte ocazii, pe drumurile cele mari – unul care duce la Betel și altul la Ghiva – și în câmpie. Au ucis aproape treizeci de bărbați din Israel. 32 Fiii lui Beniamin ziceau: „Iată-i învinși înaintea noastră ca și mai înainte!“. Dar fiii lui Israel ziceau: „Să fugim și să-i îndepărtăm de cetate spre drumurile cele mari!“.
33 Toți bărbații lui Israel s-au ridicat din locurile lor și s-au regrupat la Baal-Tamar, iar Israelul care stătea la pândă s-a năpustit din locul în care era, la vest de Gheva. 34 Zece mii de oameni aleși din tot Israelul au înaintat împotriva Ghivei. Bătălia a fost înverșunată, iar beniamiții nici nu-și imaginau că va veni asupra lor un asemenea dezastru. 35 Domnul i-a învins pe cei din Beniamin înaintea lui Israel și, astfel, fiii lui Israel au doborât în acea zi, în Beniamin, douăzeci și cinci de mii o sută de bărbați, toți aceștia în stare să scoată sabia. 36 Fiii lui Beniamin au văzut că au fost învinși.
Atunci când bărbații lui Israel s-au lăsat urmăriți de cei din Beniamin, ei s-au bazat pe oamenii care fuseseră puși la pândă în apropierea Ghivei. 37 Cei ce stăteau la pândă au înaintat repede împotriva Ghivei, s-au năpustit asupra ei și au trecut cetatea prin ascuțișul sabiei. 38 Semnalul pe care bărbații lui Israel îl hotărâseră cu cei ce stăteau la pândă era acela că ei trebuiau să înalțe în cetate un nor mare de fum. 39 Doar atunci bărbații lui Israel ar fi trebuit să se întoarcă în luptă.
Dar cei din Beniamin începuseră să lovească, iar pentru că numărul celor uciși din Israel era aproape de treizeci de oameni, ei își ziceau: „Cu siguranță sunt pe deplin învinși înaintea noastră ca în prima luptă!“. 40 Când coloana de fum a început să se înalțe din cetate, cei din Beniamin au privit înapoi și au observat-o cum se înălța din întreaga cetate înspre cer. 41 Atunci bărbații lui Israel s-au întors. Când au văzut dezastrul care-i aștepta, bărbații lui Beniamin s-au îngrozit. 42 Au fugit dinaintea bărbaților lui Israel spre drumul deșertului, dar n-au putut scăpa de luptă, iar cei din cetăți i-au doborât în mijlocul lor. 43 Ei i-au înconjurat pe cei din Beniamin, i-au urmărit fără încetare și i-au nimicit până în fața Ghivei, spre est. 44 Optsprezece mii de bărbați din Beniamin au căzut, toți aceștia fiind bărbați viteji. 45 Unii au fugit și au scăpat în deșert, la Stânca lui Rimon. Israeliții au ucis la drumurile cele mari cinci mii dintre ei. Pe alții i-au urmărit până la Ghidom și au ucis dintre aceștia două mii de bărbați.
46 Astfel, toți cei din Beniamin care au căzut în ziua aceea au fost douăzeci și cinci de mii de bărbați în stare să scoată sabia, toți bărbați viteji. 47 Dintre cei care au fugit și au scăpat în deșert, la Stânca lui Rimon, au mai rămas șase sute de bărbați. Ei au locuit la Stânca lui Rimon timp de patru luni. 48 Bărbații lui Israel s-au întors la fiii lui Beniamin și au trecut prin ascuțișul sabiei toate cetățile cu tot ce au găsit în ele: oameni și animale. Ei au dat foc tuturor acestor cetăți pe care le-au găsit în cale.