O astarimos le Isusohko.
1 Pala so dea duma kadala orbe, o Isus teleardea Pehkă jenença înteal o paioro o Šedron, kai sas khă bar, ande savi šutea pe O thai Pehkă jene.
2 O Iuda, o bitinditorii, jeanelas o than kodoa i o, anda kă o Isus butivar tidea pe oče Pehkă jenença.
3 O Iuda, kadea, lea le kătanen thai le kanditoren tradine le rašandar le mai bară thai le Fariseiendar, thai avilo oče felinarença, ambralença thai sabiença.
4 O Isus, kai jeanelas sa so avela te kărdeol pe Lehkă, gălo karing lende, thai phendea lengă: „Kas roden?”
5 On dine Les anglal: „Le Isusos andoa Nazareto!” O Isus phendea lengă: „Me sîm!” O Iuda, o bitinditorii, sas i o lença.
6 Kana phendea lengă o Isus: „Me sîm!”, on dinepe parpale, thai pele pe phuw.
7 O pušlea le pale: „Kas roden?” „Le Isusos andoa Nazareto,” phendine Lehkă on.
8 O Isus dea anglal: „Phendem tumengă kă Me sîm. Ta, kana roden Ma Man, mekăn kakalen te jeantar.”
9 Phendea kadea buti kaste pherdeol e orba, kai phendeasas la: „Či xasardem či iekh anda kukola, kai dean Mangă le.”
10 O Simono Petro, kai sas les khă sabia, ankaladea la, maladea le robos le bară rašahko, thai šindea lehko kan o čeačio. O Robo kodoa bušolas Malxu.
11 O Isus phendea le Petrohkă: „Šu ti sabia koa than. Či peaua o taxtai, kai dea Mangă les o Dadd te peau les?”
O Isus angloa Ana thoa Kaiafa.
12 E čeata le kătanendi, o kăpitano lengo, thai le kanditorea le Biboldengo, astardine kadea le Isusos, thai phangle Les.
13 Nigărde Les mai anglal koa Ana; kă o sas o sastro le Kaiafahko, kai sas o mai baro rašai ando bărši kodoa.
14 Thai o Kaiafa sas kukoa kai deasas le Biboldengă o sfato: „Sî ande tumaro mištimos te merăll ăkh korkoŕo manuši andoa soa norodo.”
15 O Simon Petro jealas pala o Isus; sa kadea kărdea i khă aver jeno. O jeno kadoa sas prinjeando le bară rašastar, thai šutea pe le Isusosa ande bar le bară rašasti.
16 Ta o Petro ašilo avri koa udar. O kolaver jeno, kai sas prinjando le bară rašastar, ankăsto avri, dea duma la udariçasa, thai šutea le Petros andră.
17 Atunčeara e kanditoarea, e udăriça phendea le Petrohkă: „Na varesar i tu san iekh anda le jene le manušehkă kadalehkă?” „Či sîm”, dea anglal o.
18 Le robea thai le kanditorea kai sas oče, kărdinesas khă iag angarăndi, kă sas šill: thai tateonas. O Petro bešelas i o lença, thai tateolas.
19 O baro rašai pušlea le Isusos pa Lehkă jene thai poa sîkaimos Lehko.
20 O Isus dea les anglal: „Me dem duma la lumeakă bičioreal; orkana sîkadem le norodos ande khăngări thai ando Templo, kai tiden pe sal Bibolde, thai či phendem khanči čioreal.
21 Anda soste pušen Ma Man? Pušen kukolen kai ašunde Ma pa soste dem lengă duma, dikta, kodola jeanen so phendem.”
22 Koa ašundimos kadale divanurengo, iekh anda le kanditorea le rašangă, kai bešelas oče, dea khă palma le Isusos, thai phendeas: „Kadea des anglal le bară rašahkă?”
23 O Isus dea les anglal: „Kana dem duma nasul, sîkau so phendem nasul; ta kana dem duma mišto, sostar marăs ma?”
24 O Ana tradea Les phanglo koa baro rašai Kaiafa.
25 O Simon Petro bešelas oče, thai tateolas. On phendine: „Na varesar san i tu iekh anda le jene Lehkă?” O šudea pe, thai phendea: „Či sîm.”
26 Iekh anda le robea le bară rašahkă, neamo kolesa kai šindeasas o Petro lehko kan, phendea: „Či dikhlem tu me Lesa ande bar?”
27 O Petro pale šudea pe Lestar. Thai andakhdata dilabaia o bašno.
O Isus angloa Pilat.
28 Andine le Isusos kata o Kaiafa ande odaia la krisati: sas droboitu. On či šutine pe ande odaia la krisati, kaste na pîngărin pe thai te dašti xan e Patradi.
29 O Pilat kadea kă ankăsto avri lende, thai phendea lengă: „So pîŕîmos anen poa manuši kadoa?”
30 Čečio phendimos, on phendine lehkă: „Te na avilino khă kărditori nasulimatăngo, nahkă das Les ame ande te vast.”
31 Atunčeara o Pilat phendea lengă: „Len Les tume, thai krisînin Les palai Kris tumari.” „Amengă nai amengă meklino la Krisatar te mudaras khanikas,” phendine lehkă le Bibolde.
32 Kadea kărdilea kaste pherdeol e orba, anda savi sîkadeasas o Isus save mullimasa avela te merăll.
33 O Pilat šutea pe pale ande odaia la krisati, akhardea le Isusos, thai phendea Lehkă: „San Tu o Thagar le Biboldengo?”
34 O Isus dea les anglal: „Tutar orta phenes kadea buti, or phendine tukă aver pa Mande!”
35 O Pilat dea anglal: „Me sîm Iudeo? O neamo Tiro thai le raša le mai bară dine Tu ande muŕo vast: so kărdean?”
36 „O Thagarimos Muŕo nai andai lumea kadea,” dea anglal o Isus. „Te avino Muŕo Thagarimos andai lumea kadea, le kanditorea Mîŕă sahkă marăn pe te na avau dino ando vast le Iudeiengo; ta akana, o Thagarimos Muŕo nai koçal.”
37 „Kadeadar khă Thagar sa san!” Phendea Lehkă o Pilat. „E”, dea anglal o Isus. „Me sîm Thagar. Me anda kadea kărdilem thai avilem ande lumea, kaste dauduma poa čeačimos. Orkon sî andoa čeačimos ašunel Muro mui.”
38 O Pilat phendea Lehkă: „So sî o čeačimos?”
O Isus thai o Baraba.
Pala so phendea kadala orbe, ankăsto pale avri kal Iudeia, thai phendea lengă: „Me či arakhau či khă doši ande Leste.
39 Ta anda kă tume sî tume khă phurikanonikărdimos te dau tumengă avri varekas dă Patreadengo, kamen te dau tumengă avri le „Thagares le Iudeiengo?”
40 Atunči saoŕă çîpisarde pale: „Na Les, ta le Barabas!” Thai o Baraba sas khă mudarditorii.
Arestarea lui Isus
(Mt. 26:47-56Mc. 14:43-50Lc. 22:47-53)1 După ce a spus aceste lucruri, Isus a plecat împreună cu ucenicii Lui dincolo de pârâul Chidron, unde era o grădină. El și ucenicii Lui au intrat în ea. 2 Iuda, cel care L-a trădat, cunoștea și el acel loc, pentru că Isus Se întâlnise adesea cu ucenicii Săi acolo. 3 Prin urmare, Iuda a luat o cohortă și niște gărzi de-ale conducătorilor preoților și de-ale fariseilor, și au venit acolo cu candele, torțe și arme.
4 Isus, știind tot ce urmează să I se întâmple, a ieșit și i-a întrebat:
‒ Pe cine căutați?
5 Ei I-au răspuns:
‒ Pe Isus nazarineanul!
El le-a zis:
‒ Eu sunt!
Iuda, cel care L-a trădat, stătea și el împreună cu ei. 6 Când Isus le-a zis: „Eu sunt!“, ei s-au dat înapoi și au căzut la pământ.
7 El i-a întrebat din nou:
‒ Pe cine căutați?
Ei I-au zis:
‒ Pe Isus nazarineanul!
8 Isus a răspuns:
‒ V-am spus că Eu sunt. Deci, dacă pe Mine Mă căutați, lăsați-i pe aceștia să se ducă!
9 Aceasta s-a întâmplat ca să se împlinească cuvântul pe care-l spusese: „N-am pierdut pe niciunul dintre cei pe care Mi i-ai dat“. 10 Atunci Simon Petru, care avea o sabie, a scos-o și l-a lovit pe sclavul marelui preot, tăindu-i urechea dreaptă. Numele acelui sclav era Malchus. 11 Însă Isus i-a zis lui Petru: „Pune-ți sabia în teacă! Nu voi bea oare paharul pe care Mi l-a dat Tatăl?“.
Isus este dus la Ana; prima lepădare a lui Petru
(Mt. 26:57, Mt. 69-70Mc. 14:66-68Lc. 22:54-57)12 Atunci cohorta, comandantul ei și gărzile iudeilor L-au arestat pe Isus, L-au legat 13 și L-au dus mai întâi la Ana. Căci acesta era socrul lui Caiafa, care era mare preot în anul acela. 14 Iar Caiafa era cel care-i sfătuise pe iudei că este mai de folos să moară un singur om pentru popor.
15 Simon Petru și un alt ucenic L-au urmat pe Isus. Acel ucenic era cunoscut de marele preot și a intrat cu Isus în curtea marelui preot. 16 Petru însă stătea afară, la poartă. Celălalt ucenic, care era cunoscut de marele preot, a ieșit și a vorbit cu portăreasa, apoi l-a adus pe Petru înăuntru.
17 Atunci slujnica, portăreasa, i-a zis lui Petru:
‒ Nu cumva ești și tu unul dintre ucenicii Acestui Om?
El a zis:
‒ Nu sunt!
18 Sclavii și gărzile făcuseră un foc de cărbuni, pentru că era frig, și se încălzeau. Petru stătea și el cu ei și se încălzea.
19 Marele preot L-a întrebat pe Isus despre ucenicii Lui și despre învățătura Lui. 20 Isus i-a răspuns: „Eu am vorbit lumii deschis. Întotdeauna i-am învățat pe oameni în sinagogă și în Templu, unde se adună toți iudeii, și n-am spus nimic în ascuns. 21 De ce Mă întrebi pe Mine? Întreabă-i pe cei care au auzit ce le-am vorbit. Iată că ei știu ce am vorbit“.
22 După ce a spus Isus acestea, un slujitor din gărzile care stăteau acolo I-a dat o palmă lui Isus, zicând:
‒ Așa-i răspunzi marelui preot?
23 Isus i-a răspuns:
‒ Dacă am spus ceva rău, dovedește ce anume este rău. Dar dacă am spus ce este bine, de ce Mă bați?
24 Ana L-a trimis legat la Caiafa, marele preot.
A doua și a treia lepădare a lui Petru
(Mt. 26:71-75Mc. 14:69-72Lc. 22:58-62)25 Simon Petru stătea acolo și se încălzea.
Ei l-au întrebat:
‒ Nu cumva ești și tu dintre ucenicii Lui?
Dar el a negat și a zis:
‒ Nu sunt!
26 Unul dintre sclavii marelui preot, rudă cu cel căruia Petru îi tăiase urechea, a zis:
‒ Nu te-am văzut eu în grădină cu El?
27 Petru a negat din nou. Și imediat a cântat cocoșul.
Isus înaintea lui Pilat
(Mt. 27:11-31Mc. 15:2-20Lc. 23:2-5, Lc. 13-25)28 Atunci L-au dus pe Isus de la Caiafa la pretoriu. Era în zori. Ei n-au intrat în pretoriu, ca să nu se pângărească și să poată mânca jertfa de Paște.
29 Așadar, Pilat a ieșit la ei și le-a zis:
‒ Ce acuzație aduceți împotriva Acestui Om?
30 Ei au răspuns și i-au zis:
‒ Dacă Acesta nu era Unul Care face rău, nu L-am fi dat pe mâna ta!
31 Atunci Pilat le-a zis:
‒ Luați-L voi și judecați-L potrivit cu Legea voastră!
Iudeii i-au răspuns:
‒ Nouă nu ne este permis să omorâm pe nimeni.
32 Aceasta s-a întâmplat ca să se împlinească cele spuse de Isus, când a arătat prin ce fel de moarte urma să moară.
33 Atunci Pilat a intrat din nou în pretoriu, L-a chemat pe Isus și I-a zis:
‒ Ești Tu Împăratul iudeilor?
34 Isus a răspuns:
‒ De la tine însuți spui lucrul acesta sau ți l-au spus alții despre Mine?
35 Pilat a răspuns:
‒ Sunt eu cumva iudeu? Poporul Tău și conducătorii preoților Te-au dat pe mâna mea! Ce-ai făcut?
36 Isus a răspuns:
‒ Împărăția Mea nu este din lumea aceasta. Dacă Împărăția Mea ar fi din lumea aceasta, slujitorii Mei s-ar lupta ca să nu fiu dat pe mâna iudeilor. Dar acum, Împărăția Mea nu este de aici.
37 Atunci Pilat I-a zis:
‒ Deci ești Tu Împărat?
Isus a răspuns:
‒ Tu o spui: sunt Împărat! Eu pentru aceasta M-am născut și pentru aceasta am venit în lume, ca să mărturisesc despre adevăr. Oricine este din adevăr ascultă de glasul Meu.
38 Pilat L-a întrebat:
‒ Ce este adevărul?
Și zicând aceasta, a ieșit din nou la iudei și le-a zis:
‒ Eu nu găsesc niciun motiv de acuzare în El. 39 Dar este obiceiul vostru să vă eliberez un deținut cu ocazia Paștelui. Vreți deci să vi-L eliberez pe Împăratul iudeilor?
40 Ei au strigat din nou:
‒ Nu pe El, ci pe Barabba!
Barabba era un răsculat.