E juwli astardi ande kurvia.
1 O I sus gălo koa baŕbaro le Zetinengo.
2 Ta, kanapharadilo o des, avilo pale ando Templo; thai soa norodo avilo Leste. O bešlo tele, thai sîkavelas le.
3 Atunčeara le zakonarea thai le Fariseaia andine Lehkă khă juwli astardi ande kurvia. Thodinela ando maškar le norodohko,
4 thai phendine le Isusohkă: „Sîkaitorina, e juwli kadea sas astardi orta kana kărălas e kurvăria.
5 O Moise, ande Kris, mothodea mengă te mudaras le barănça kadalendar juwlea: Ta, Tu so phenes?”
6 Phenenas e buti kadea kaste zumaven Les thai te dašti te došarăn Les. Ta o Isus, bandi'lo tele, thai ramolas le naiesa pe phuw.
7 Anda kă on či mai atărdeonas te pušen Les, o vazdinisai'lo opră, thai phendea lengă: „Kon anda tumende sî bibezexako, te šudel mai anglal le baŕăsa ande late.”
8 Pala kodea meklea pe pale, thai ramolas le naiesa pe phuw.
9 Kana ašundine on le divanuri kadala, atearde pe došale ande lengo dii, thai ankăste avri, iekh po iekh, lindoila kata le mai phură, ji ka le mai palal. Thai o Isus ašilo korkoro la juwleasa, kai bešelas ando maškar.
10 Atunčeara vazdinisa'lo opră; thai, kana či mai dikhlea khanikas numai la juwlea, o Isus phendea lakă: „Juwlie, kai să le pîrîtorea tiră? Khonikh či došardea tu?”
11 „Khonikh, Raia”, phendea Lehkă oi. Thai o Isus phendea lakă: „Či Me či došarau tu. Jeatar, thai te na mai bezexarăs.”)
O Isus, e Lumina la lumeati.
12 O Isus dea lengă duma pale, thai phendea: „Me sîm e Lumina la lumeati; kon avel pala Mande, či phirăla ando tuneriko, ta avela les e lumina la čivavati.”
13 Koa ašundimos kadale orbengo, le Fariseia phende Lehkă: „Tu phenes pa Tute korkoro: kadeadar o phendimos Tiro nai čeačio.”
14 Čeačio phendimos, o Isus phendea lengă: „Orta kana me phenau pa Mande korkoŕo, ta sa o phendimos Muŕo sî čeačio; kă Me jeanau katar avilem, thai jeanau karing Me jeau, ta tume či jeanen či katar avau či karing Me jeau.
15 Tume krisînin pala o dičimos; Me či krisîni khanikas.
16 Thai i kana krisîniu, e kris Mîŕî sî čeači, anda kă či sîm korkoŕo, ta o Dadd, kai tradea Ma, sî Mança.
17 Ande tumari kris sî ramome kă o phendimos duie manušengo sî čeačio:
18 Kadea pa Mande korkoŕo, phenau Me, thai pa Mande phenel o Dadd, kai tradea Ma.”
19 On phendine Lehkă: „Kai sî Teo Dadd? O Isus dea le anglal: „Tume či prinjeanen Ma či Man, či Mîŕă Daddes.Te prinjeandinoma Man, sahkă prinjeanen i Mîŕă Daddes.”
20 O Isus phendea kadala divanuri, kana sîkavelas le norodos ando Templo, ando than kai sas e visteria; thai khonikh či thodea o vast pe Leste, anda kă či avileasas înkă Lehko čeaso.
21 O Isus mai phendea lengă: „Me jeautar, thai rodena Ma, thai merăna ande tumari bezex; oče kai Me jeau, tume našti aven.”
22 Atunčeara le Iudeia phendine: „Ta či avelala Les ande godi te mudarăl pe, ta phenel: „Kai jeau Me, tume našti avena!”
23 „Tume san telal,” phendea lengă O; „Me sîm opral: tume san andai lumea kadea, Me či sîm andai lumea kadea.
24 Anda kodea phendem tumengă kă merăna ande tumară bezexa; kă, kana či patean kă Me sîm, merăna ande tumară bezexa.”
25 „Kon san Tu?” phendine Lehkă on. O Isus dea le anglal: „Kodoa sao dă anglal phendem tumengă kă sîm.”
26 Sîma but te phenau pa tumende thai te došarau ande tumende; ta Kukoa kai tradea Ma, sî čeačio; thai Me, so ašundem Lestar, kodea phenau la lumeakă.”
27 On či atearde kă delas lengă duma poa Dadd.
28 O Isus kadea phendea lengă: „Kana vazdena le Šaves le manušehko, atunčeara prinjeanena kă Me sîm, thai kă či kărau khanči Mandar korkoŕo, ta dau duma sar sîkadea Ma Muŕo Dad.
29 Kukoa kai trdea Ma, sî Mança; O Dadd či mekăl Ma korkoŕo, anda kă orkana kărau so sî Lehkă drago.”
O čeačio slobodimos.
30 Ta kana delas duma o Isus kadea, but pateaine ande Leste.
31 Thai phendea le Iudeingă, kai pateaiesas ande Leste: „Kana ašen ando divano Muŕo, san čeačimasa Mîŕă jene;
32 prinjeanena o čeačimos, thai kadoa čeačimos kărăla tume sloboduri.”
33 On dine Les anglal: „Ame sam e sămîmça le Avraamosti, thai či samas čiăkhdata le robea khanikahkă; sar phenes Tu: „Avena sloboduri!”
34 „Čeačes, čeačes, phenau tumengă”, dea le anglal o Isus, „kă orkon trail ando bezex, sî robo la bezexako.
35 Thai o robo či ašel orkana ando khăr; ta o šeau ašel orkana.
36 Kadeadar, kana o šeau kărăl tume slobozî, avena čeačimasa sloboduri.
37 Jeanau kă san andai sămînça le Avraamosti; ta roden te mudarăn Ma, anda kă či šolpe ande tumende o divano Muŕo.
38 Me phenau so dikhlem ka Muŕo Dadd; thai tume kărăn so ašundean kata tumaro dadd.”
39 „Amaro dadd”, dine Les anglal on, „sî o Avraamo.” O Isus phendea lengă: „Te avino le šeave le Avraamohkă, sahkă kărăn le kărdimata le Avraamohkă.
40 Ta sar roden te mudarăn Ma, Man, khă manuši, kai phendem tumengă o čeačimos, kai ašundem Les katoa Dell. Kadea vareso o Avraamo či kărdea.
41 Tume kărăn le kărdimata tumară daddehkă.” On phende Lehkă: „Ame či sam šeave kărdine andai kurvia; same khă dadd korkoŕo: le Devlles.”
42 O Isus phendea lengă: „Te avino o Dell tumaro Dadd, sahkă kamen Ma i Man, kă Me ankăstem thai avau katao Dell: či avilem Mandar korkoŕo; ta O tradea Ma.
43 Anda soste či atearăn sar Me dau duma? Sostar našti ašunen o Divano Muro.
44 Tume sî tume dadd le bengăs; thai kamen te kărăn le čeilimata tumară daddehkă. O dă anglal sas mudarditori; thai či bešel ando čeačimos, anda kă ande leste nai čeačimos. Orsodivar phenel khă xoxaimos, del duma pehkărăndar, kă sî xoxamno thai o dadd le xoxaimahko.
45 Ta Man, anda kă phenau o čeačimos či patean Ma.
46 Kon anda tumende dašti sîkavel kă sîma bezex? Kana phenau o čeačimos, anda soste či patean Ma?
47 Kon sî andoa Dell, ašunel le divanuri le Devllehkă; tume anda kodea či ašunen, anda kă či san andoa Dell.
O Isus sî angloa Avraamo.
48 Le Iudeia dine Les anglal: „Či phenasas ame mišto kă san Samariteano, thai kă sî tu beng?”
49 „Nai Ma beng” dea le anglal o Isus; „ta me dau pativ Mîŕă Daddes, ta tume či den Ma pativ.
50 Me či rodau e slava Mîŕî; sî Iekh kai rodela thai kai krisînil.
51 Čeačimasa, čeačimasa, phenau tumengă, kă kana arašăl varekon o divano Muŕo, či dikhăla o mullimos ando veako.”
52 „Akana”, phendine Lehkă le Iudeia, dikhas mišto kă sî tu beng; o Avraamo mullo, le prooročea sakdea mulle, thai Tu phenes: „Kana varekon arakhăl o divano Muŕo, ando veako či zumavela o mullimos.
53 Ta či avesa Tu mai baro sar amaro dadd o Avraamo, kai mullo? Thai sar le prooročea, kai on sakadea mulline? Kon pateastu kă san Tu?”
54 O Isus dea le anglal: „Kana Me slăvi Ma korkoŕo, e slava Mîŕî nai khanči; Muŕo Dadd slăvil Ma, O, sao tume phenen kă sî o Dell tumaro;
55 thai orta či prinjeanen Les. Me prinjeanau Les mišto; thai te phenaua kă či prinjeanau Les, sahkă avau i me xoxamno sar tumende. Ta prinjeanau Les thai arakhau Lehko Divano.
56 O dadd tumaro o Avraamo xutilo bukurimastar kă sî te dikhăl o des Muŕo: dikhlea les thai bukurisai'lo.”
57 „Či sîtu či panvardeši bărši”, phendine Lehkă le Iudeia, „thai dikhlean le Avraamos!”
58 O Isus phendea lengă: „Čeačes, čeačes, phenau tumengă, kă mai anglal kaste kărdeol o Avraamo, sîm Me.”
59 Koa ašundimos kadale orbengo, line baŕ te šuden ande Leste. Ta o Isus garadi'lo, thai ankăsto anda o Templo, nakhlindoi andoa maškar lengo. Thai kadea gălotar andoa Templo.
Femeia prinsă în adulter
1 Isus S-a dus spre Muntele Măslinilor. 2 Apoi, dis-de-dimineață, a venit iarăși în Templu, și tot poporul a venit la El. Isus S-a așezat și a început să-i învețe. 3 Cărturarii și fariseii au adus o femeie care fusese prinsă în adulter și au pus-o să stea în mijlocul lor .
4 Ei I-au zis:
‒ Învățătorule, această femeie a fost prinsă chiar în timp ce comitea adulterul. 5 În Lege, Moise ne-a poruncit să omorâm cu pietre astfel de femei. Tu, deci, ce zici?
6 Spuneau lucrul acesta ca să-L pună la încercare, pentru ca să aibă cu ce să-L acuze.
Isus însă S-a aplecat și a început să scrie cu degetul pe pământ.
7 Cum ei continuau să-L întrebe, El S-a ridicat și le-a zis:
‒ Acela dintre voi care este fără păcat, să arunce primul cu piatra în ea!
8 Apoi S-a aplecat din nou și a continuat să scrie pe pământ.
9 Auzind aceste cuvinte și fiind mustrați de cugetul lor, au ieșit afară unul câte unul, începând de la cei bătrâni, până la cei din urmă, iar Isus a rămas singur cu femeia care stătea în mijloc.
10 Isus S-a ridicat și a întrebat-o:
‒ Femeie, unde sunt acei acuzatori ai tăi? Nimeni nu te-a condamnat?
11 Ea a răspuns:
‒ Nimeni, Doamne!
Isus i-a zis:
‒ Nici Eu nu te condamn. Du-te, iar de acum înainte să nu mai păcătuiești!
Veridicitatea mărturiei lui Isus
12 Isus le-a vorbit din nou, zicând:
‒ Eu sunt Lumina lumii. Cel ce Mă urmează pe Mine nu va umbla niciodată în întunecime, ci va avea Lumina vieții.
13 Fariseii I-au zis:
‒ Tu mărturisești despre Tine Însuți, deci mărturia Ta nu este adevărată.
14 Isus a răspuns și le-a zis:
‒ Chiar dacă Eu mărturisesc despre Mine Însumi, totuși mărturia Mea este adevărată, pentru că Eu știu de unde vin și unde Mă duc, dar voi nu știți nici de unde vin și nici unde Mă duc. 15 Voi judecați după înfățișare. Eu nu judec pe nimeni. 16 Și chiar dacă aș judeca, judecata Mea este adevărată, pentru că Eu nu sunt singur, ci sunt împreună cu Tatăl Care M-a trimis. 17 Chiar în Legea voastră este scris că mărturia a doi oameni este adevărată. 18 Sunt Eu Cel Care mărturisesc despre Mine Însumi, și apoi despre Mine mai mărturisește și Tatăl Care M-a trimis.
19 Atunci ei L-au întrebat:
‒ Unde este Tatăl Tău?
Isus a răspuns:
‒ Voi nu Mă cunoașteți nici pe Mine, nici pe Tatăl Meu. Dacă M-ați cunoaște pe Mine, L-ați cunoaște și pe Tatăl Meu.
20 Aceste cuvinte le-a spus în vistierie, în timp ce îi învăța pe oameni în Templu, dar nu L-a arestat nimeni, pentru că încă nu-I sosise ceasul.
21 El le-a zis iarăși:
‒ Eu Mă duc, iar voi Mă veți căuta, însă veți muri în păcatul vostru. Unde Mă duc Eu, voi nu puteți veni.
22 Atunci iudeii au zis:
‒ Doar n-o avea de gând să Se omoare, de zice: „Unde Mă duc Eu, voi nu puteți veni“?
23 El le-a zis:
‒ Voi sunteți de jos; Eu sunt de sus. Voi sunteți din lumea aceasta; Eu nu sunt din lumea aceasta. 24 De aceea v-am spus că veți muri în păcatele voastre. Căci, dacă nu credeți că Eu sunt, veți muri în păcatele voastre.
25 Ei L-au întrebat:
‒ Cine ești Tu?
Isus le-a răspuns:
‒ Ceea ce vă tot spun de la început. 26 Eu am multe de zis și de judecat cu privire la voi, însă Cel Ce M-a trimis este adevărat, iar Eu, ceea ce am auzit de la El, aceea spun lumii.
27 Ei nu și-au dat seama că le vorbea despre Tatăl.
28 Isus le-a zis:
‒ Când Îl veți înălța pe Fiul Omului, atunci veți cunoaște că Eu sunt și că nu fac nimic de la Mine Însumi, ci spun aceste lucruri așa cum M-a învățat Tatăl. 29 Iar Cel Ce M-a trimis este cu Mine. El nu M-a lăsat singur, pentru că Eu întotdeauna fac ceea ce Îi este plăcut.
30 În timp ce spunea aceste lucruri, mulți au crezut în El.
Urmașii lui Avraam
31 Atunci Isus le-a zis iudeilor care crezuseră în El:
‒ Dacă rămâneți în Cuvântul Meu, atunci sunteți într-adevăr ucenicii Mei. 32 Veți cunoaște adevărul, iar adevărul vă va face liberi.
33 Ei I-au răspuns:
‒ Suntem urmașii lui Avraam și niciodată n-am slujit ca sclavi nimănui. Deci, cum spui Tu: „Veți deveni liberi.“?
34 Isus le-a răspuns:
‒ Adevărat, adevărat vă spun că oricine trăiește în păcat este sclav al păcatului. 35 Și sclavul nu rămâne pe veci în casă, însă fiul rămâne pe veci. 36 Deci, dacă Fiul vă eliberează, veți fi cu adevărat liberi. 37 Știu că sunteți urmașii lui Avraam, dar cu toate acestea căutați să Mă omorâți, pentru că nu pătrunde în voi Cuvântul Meu. 38 Eu spun ceea ce am văzut la Tatăl, iar voi faceți ceea ce ați auzit de la tatăl vostru.
39 Ei au răspuns și I-au zis:
‒ Tatăl nostru este Avraam!
Isus le-a zis:
‒ Dacă ați fi copiii lui Avraam, ați face faptele lui Avraam. 40 Însă acum încercați să Mă omorâți, pe Mine, un Om Care v-am spus adevărul pe care l-am auzit de la Dumnezeu. Așa ceva Avraam n-a făcut. 41 Voi faceți deci faptele tatălui vostru.
Atunci I-au zis:
‒ Noi nu suntem născuți din preacurvie. Avem un singur Tată: pe Dumnezeu!
42 Isus le-a zis:
‒ Dacă ar fi Dumnezeu Tatăl vostru, atunci M-ați iubi, pentru că Eu de la Dumnezeu am ieșit și am venit. Căci Eu n-am venit de la Mine Însumi, ci El M-a trimis. 43 De ce nu înțelegeți vorbirea Mea? Pentru că nu puteți asculta Cuvântul Meu. 44 Voi sunteți de la tatăl vostru , diavolul, și doriți să împliniți poftele tatălui vostru. El de la început a fost ucigaș și n-a stat în adevăr, pentru că în el nu este adevăr. Ori de câte ori spune o minciună, vorbește din ale lui, pentru că este mincinos și tatăl minciunii. 45 Iar pe Mine, pentru că spun adevărul, nu Mă credeți. 46 Care dintre voi Mă poate dovedi vinovat de păcat? Dacă spun adevărul, de ce nu Mă credeți? 47 Cel ce este din Dumnezeu ascultă cuvintele lui Dumnezeu. Voi de aceea nu ascultați, pentru că nu sunteți din Dumnezeu.
Isus este înainte de Avraam
48 Iudeii au răspuns și I-au zis:
‒ Nu zicem noi bine că ești samaritean și că ai demon?
49 Isus a răspuns:
‒ Eu nu am demon, ci Îl onorez pe Tatăl Meu. Însă voi nu Mă onorați. 50 Eu nu caut gloria Mea. Este Unul Care o caută și judecă. 51 Adevărat, adevărat vă spun că, dacă păzește cineva Cuvântul Meu, în veci nu va vedea moartea!
52 Atunci iudeii I-au zis:
‒ Acum știm că ai demon! Avraam a murit, la fel și profeții, și Tu zici: „Dacă păzește cineva Cuvântul Meu, în veci nu va gusta moartea!“. 53 Doar nu ești Tu mai mare decât tatăl nostru Avraam, care a murit? Și profeții au murit! Cine pretinzi Tu că ești?
54 Isus a răspuns:
‒ Dacă Eu Mă glorific pe Mine Însumi, gloria Mea nu înseamnă nimic. Tatăl Meu este Cel Care Mă glorifică, Cel despre Care voi spuneți: „Este Dumnezeul nostru!“, 55 deși nu-L cunoașteți. Eu însă Îl cunosc, iar dacă aș spune că nu-L cunosc, aș fi și Eu un mincinos ca voi. Dar Îl cunosc și păzesc Cuvântul Lui. 56 Avraam, tatăl vostru, s-a bucurat foarte mult că urma să vadă ziua Mea. El a văzut-o și s-a bucurat.
57 Atunci iudeii I-au zis:
‒ N-ai nici cincizeci de ani și l-ai văzut pe Avraam?
58 Isus le-a răspuns:
‒ Adevărat, adevărat vă spun că, mai înainte să se fi născut Avraam, Eu sunt!
59 Atunci au luat pietre ca să arunce în El. Dar Isus S-a ascuns și a ieșit din Templu.