O dimosanglal le Iovohko.
1 O Iov lea o divano thai phendea:
2 Thai akana o roimos muŕo sî sa khă ambodimosvazdimahko.
Kana o dukhaimos staxol mîŕă roimata.
3 Uf! Te jeanua kai te arakhau Les,
thai kana daštiua te arăsau ji koa skamin Lehko le raimahko,
4 sahkă čeačeara ma angla Leste,
sahkă pherau muŕo mui čeačimatănça.
5 Jeanau so daštila te delanglal,
sahkă dikhau so sî te phenel mangă.
6 Sahkă thol O sa pesti zor
kaste marăl pe mança? Či; ta ašunelas ma biathaimahko.
7 Dăsar khă manuši bi bezexako dašti del duma Lesa,
thai sahkă avau iertime anda orkana le Krisînitorestar mîŕăstar.
8 Ta, te jeau karing lulludearălokham, nai oče;
te jeaua karing perălokham či arakhau Les:
9 kana sî Les buti karing avelereat, našti dikhau Les;
kana garadeol karing avelodes, našti arakhau Les.
10 Ta O jeanel sao drom phirdem;
thai, te zumavela ma, ankleaua ujo sar o sumnakai.
11 O punŕo muŕo nikărdea pe le pašendar Lehkă;
nikărdem o drom Lehko, thai či demarigate pa leste.
12 Či meklem le mothodimata le uštengă Lehkă;
bandi'lo muŕo kamimos kal divanuri le mohko Lehkă.
13 Ta o phendimos Lehko sî lino, kon daštila te thol pe?
So kamel Lehko duxo, kodea kărăl.
14 O pherăla pehkă planuri angla mande,
thai mai kărăla i but aver.
15 Anda kodea izdaru angla Leste,
thai kana dau ma godi kai buti kadea, darau Lestar.
16 O Dell šindea muŕo illo,
Kukoa Asazurallo pherdea ma daratar.
17 Kă na o tuneriko la dukhako mîŕako xasarăl ma,
či o kalimos ande sao sîm văluime.
Răspunsul lui Iov
1 Iov a răspuns și a zis:
2 „Și astăzi plângerea mea este tot amară!
Mâna mea se străduiește din greu
să-mi oprească geamătul.
3 O, de-aș ști unde să-L găsesc,
de m-aș putea apropia de Locuința Lui!
4 Mi-aș aduce cauza înaintea Lui,
mi-aș umple gura cu dovezi.
5 Aș afla ce mi-ar răspunde
și aș înțelege ce mi-ar spune.
6 Mi se va opune El oare cu marea Sa putere?
Nu! El mă va asculta cu siguranță.
7 Acolo, un om drept și-ar putea aduce cauza înaintea Lui
și aș fi achitat astfel, pentru totdeauna, de Judecătorul meu.
8 Iată, merg spre est, dar El nu este acolo;
merg spre vest, dar nu-L observ.
9 Când El lucrează în nord, nu-L zăresc;
când Se întoarce spre sud, nu-L pot vedea.
10 Dar El știe calea pe care o urmez;
când mă va încerca, voi ieși ca aurul.
11 Piciorul meu s-a ținut de pașii Săi;
am păzit calea Sa și nu m-am abătut de la ea.
12 Nu m-am îndepărtat de porunca buzelor Sale;
am prețuit cuvintele gurii Sale mai mult decât porția mea de hrană zilnică.
13 Dar El este Unul Singur.
Cine Îl va face să Se răzgândească?
El face ce-I dorește sufletul.
14 El va împlini ce a hotărât pentru mine
și va mai face multe altele.
15 De aceea sunt înspăimântat de prezența Lui;
când mă gândesc la lucrul acesta , mă îngrozesc de El.
16 Dumnezeu mi-a înmuiat inima,
Cel Atotputernic m-a îngrozit.
17 Totuși, nu sunt redus la tăcere de întuneric,
de întunericul gros care-mi acoperă fața.