O baro mardimos andoa Gabaono.
1 O Adoni-Çedek, o thagar le Iersusalimohko, ašundeasas kă o Iosua thodeasas o vast pe četatea Ai thai khosleala bi mukhlimahko, kă kărdeasas la četateakă Ai thai lakă thagarehkă orta sar kărdeasas le Ierixonohkă thai lehkă tagarehkă, thai kă le manuši andoa Gabano kărdinesas pačea le Israelosa thai kă sas ande lengo maškar.
2 Atunčeara sas lehkă khă bari dar; anda kă o Gabaono sas khă četatea bari sar iekh anda le četăçi le thagarine, mai bari orta sar o Ai, thai sa lakă rom sas zurale.
3 O Adonai-Čedek, o thagar le Ierusalimohko, tradea te phenel le Xoxamohkă, o thagar le Xebronohko, le Pireamohkă, o thagar le Iarmotohko, le Iafiaohkă, o thagar le Lachisohko, thai le Debirohko, o thagar le Eglonohko:
4 „Anklen mande, thai kanden ma, kaste maras o Gabaono, kă kărdine pačea le Iosuasa thai le šeavença le Israelokărănça.”
5 Kola panji thagar le Amoriçăngă: o thagar le Ierusalimohko, o thagar le Xebronohko, o thagar le Iarmatohko, o thagar le Lachisohko, thai o thagar le Eglonohko, tide pe kadea ankăste thai avile andekhthan sa pehkă oštirença; avile thai thodine pe paša o Gabaono, thai line te marăn pe lesa.
6 Le manuši andoa Gabaono tradine te phenen le Iosuohkă ande tabăra andoa Ghilgalo: „Na mekh te roben, ankli amende iekhatar, skăpisar ame, sa me kandimos; kă sa le thagar le Amoriçăngă, kai bešen po baŕobaro, tidepe te marăn pe amença”
7 O Iosua anklilo andoa Gxilgal, o thai sea le manuši le mardimahkă lesa, thai sea le zurale.
8 O Rai phendea le Iosuahkă: „Na dara lendar, kă dau le ande te vast, thai či iekh anda lende našti bešela angla tute.”
9 O Iosua avilo biašundimahko pa lende, pala so teleardeasas soro reat andoa Ghilgalo.
10 O Rai thodea le ando xasarimos angloa Israelo; thai o Israelo kărdea lengă khă bari phadimos ando Gabaono, gălo pala lende po drom kai anklel ando Bet-Xoron, thai mardea le ji ande Azeka thai ji ande Macheda.
11 Kana našenas on angloa Israelo, thai ulenas andoa Bet-Xorono, o Rai kărdea te perăl andoa čeri pa lende varesar baŕ bară ji ande Azeka, thai nakhadile; kodola kai mulle anda le baŕ kodola grindinako sas mai but dă sar kukola mudarde la sabiasa le šeavendar le Israelokărăndar.
O kham thai o šonuto atărdeon.
12 Atunčeara o Iosua dea duma le Raiehkă, ando des kana dea o Rai le Amoriçăn andel vast le šeavengă le Israelohkă, thai phendea angoa Israelo:
„Atărdeo khama, poa Gabaono,
Thai tu, šonuto, pai xar le Aialonosti!”
13 Thai o kham atărdi'lo, thai o šonuto atărdeardea pehko phirimos, Ji kana o poporo mardea pe Pehkă dušmaiença.
Kadea buti nai ramome sar ando Lill le Čeačimaho?
O kham atărdi'lo po maškar le čerehko, thai či mai jealas te sovel, Čiro orta dă khă des.
14 Manas či khă des sar kadoa, či anglal či pala kodea, kana o Rai te ašunel le muiestar khă manušehkărăstar; kă o Rai marălas pe andoa Israelo.
15 Thai o Iosua thai sa o Israelo andekhthan lesa, amboldi'le ande tabăra ando Ghilgalo.
O mudarimos kolengo panji thagar.
16 Kola le panji thagar našline, thai garadi'le ande khă thanšudro ande Macheda.
17 Phendea pe le Iosuahkă kadea buti, phendindoi: „Kola panji thagar arakhadeon garade ande khă thanšudro ande Macheda.”
18 O Iosua phendea: „Thon varesar baŕ bară koa mui le thanehkolešudrăhko, thai thon varesar manuši te arakhăn le.
19 Thai tume na atărdeon, jean pala le dušmaia tumară, thai marăn le palal; na mekăn le te šon pe ande pehkă četăçi, kă o Rai, o Dell tumaro, dea tumengă le andel vast.”
20 Pala so o Iosusua thai le šeave le Israelohkă kărdine lengă khă baro phadimos, thai mardele bi mukhlimahko, kola kai daštisarde te skăpin šute pe ande pehkă četăçi le zurearde,
21 thai sa o poporo amboldi'le ujimasa ande tabăra koa Iosua ande Macheda, bi ka varekon te bandearălnakhăstar pehka šibasa anda le šeave le Israelohkă.
22 O Iosua phendea atunčeara: „Pîtărăn o thanšudro anglal, ankalaven avri anda late le panje thagaren, thai anen le mande.”
23 On kărdine kadea, thai andine leste le panje thagaren, kai ankaladinesas le andoa thanošudro: o thagar le Ierusalimohko, o thagar le Xebronohko, o thagar le Iarmatohko, o thagar le Lachisohko, thai o thagar le Eglonohko.
24 Pala so andine kadale thagaren angloa Iosua, o Iosua akhardea sa le romen le Israelohkă, thai phendea le šeŕăbareăngă le mardimahkă, kai gălinesas lesa: „Pašon thai thon tumară pînŕă pe lengă koŕa.
25 O Iosua phendea lengă: „Na daran thai na isdran, zureaon thai muršeaon kă kadea kărăla o Rai sa le dušmaiengă tumarăngă kai marana tume lença.”
26 Pala kodea, o Iosua maladea le, thai mudardea le; ambladea le panje kaštendar ji reate.
27 Kana pelo o kham, o Iosua mothodea te den le tele pal kašt, thai šude le ando thanošudro ande sao garadile sas, thai phandadine o mui le thanešdrăhko baŕănça bară, kai ašile oče ji ando des dă adesara.
Aver izbînzi le Iosuohkă.
28 O Iosua lea e Macheda orta ando des kodoa, thai nakhadea la andoa skuçimos la sabiako; khoslea bimukhlimahko le thagares, e četatea thai sorăn so sas ande late; či muklea te skăpil či iekh, thai le thagarehkă anda e Macheda kărdea lehkă sar kărdeasas le thagarehkă andoa Ierixono.
29 O Iosua, thai sa o Israelo andekhthan lesa, nakhlo anda e Macheda ande Libna, thai dea mardimos anda e Libna.
30 O Rai dea la i la, andekhthan lakă thagaresa, ande le vast le Israelohkă, thai nakhadea la andoa skuçimos la sabiako, la thai saorăn kai arakhadionas ande late; či muklea te skăil či iekh, thai kărdea lakă thagarehkă sar kărdeasas le thagarehkă le Ierixonohko.
31 O Iosua, thai sa o Israelo andekhthan lesa, nakhline anda e Libna ando Lachis, thodea pe angla late, thai lea te marăl pe lasa.
32 O Rai dea e četatea e Lachis ando vast le Israelohko, kai leala o duito des, thai nakhadea la andoa skuçimos la sabiako, la thai sa so sas andea late, sar kărdeasas ande Libna.
33 Atunčeara o Xoram, o thagar le Ghezerohko, ankăsto kaste del kandimos le Lachisos. O Iosua mardea les, les thai o poporo lehko, bi te mekăl varekas te skăpil.
34 O Iosua, thai sa o Israelo andekhthan lesa, nakhlo anda o Lachis ando Eglono; thodea pe angla late, thai lea te marăl pe lasa.
35 Line la sa ande kodoa des, thai nakhadea la andoa skuçimos la sabiako, la thai saorăn kai arakhadionas ande leste; O Iosua khoslea les bimukhlimahko orta ando des kodoa, sar kărdeasas ando Lachis.
36 O Iosua, thai sa o Israelo andekhthan lesa, nakhline andoa Eglono ando Xebrono, thai line te marăn pe lesa.
37 Line les, nakhade les andoa skuçiîmos la sabiako, les, le thagares lehko, sa le četăçi kai nikrănas lestar; thai saorăn kai arakhadeonas ande leste; o Iosua či meklea ci iekhăs te skăpil, sar kărdeasas le Eglonosa, thai sar xasardeales bimeklimahko andekhthsn sorănça kai arakhadeonas ande leste.
38 O Iosua, thai sa o Israelo andekhthan lesa, nakhline, lela karing o Debiro, thai lea te marăl pe lesa.
39 Lea les, les, le thagares lehko, thai sa le četăçi kai nikrănas lestar; nakhadea la andoa skuçimos la sabiako, thai khosle bimukhlimahko saorăn kai sas ande lende, bi te mekăl te skăpil vo iekh; o Iosua kărdea le Debirohkă thai lehkă thagarehkă sar kărdeasas le Xebronohkă thai sar kărdea sas la Libnakă thai lakă tagarehkă.
40 O Iosua mardea kadea soa čem, o baŕobaro, e rig kataravelodes, o islazo thai le prašave, thai mardea sa le thagaren; či muklea te skăpil khonikh, thai khoslea bi muklimahko sa so sas les phurdimos, sar mothodeasas o Rai, o Dell le Israelohko.
41 O Iosua mardea le dă katar o Kdes-Barnea ji ande Gaza, mardea soa čem o Gosen ji ando Gabaon.
42 O Iosua lea ande kodoa čiro sa le thagaren kodola thai lengo čem, kă o Rai, o Dell le Israelohko, marălas pe andoa Israelo.
43 Thai o Iosua, thai soa Israelo andekhthan lesa, amboldi'le ande tabăra ando Ghilgalo.
Campania din sudul Canaanului
1 Adoni-Țedek, regele Ierusalimului, a auzit că Iosua capturase cetatea Ai și o dăduse spre nimicire, că-i făcuse cetății Ai și regelui ei la fel cum îi făcuse Ierihonului și regelui său și că locuitorii Ghivonului încheiaseră pace cu Israel și erau în mijlocul lor. 2 Atunci ei s-au temut foarte tare, fiindcă Ghivon era o cetate mare, asemenea unei cetăți regale. Era mai mare chiar decât Ai, și toți bărbații ei erau viteji. 3 Adoni-Țedek, regele Ierusalimului, le-a trimis un mesaj lui Hoham, regele Hebronului, lui Piram, regele Iarmutului, lui Iafia, regele Lachișului și lui Debir, regele Eglonului, zicând: 4 „Veniți la mine și ajutați-mă să atac Ghivonul, fiindcă a făcut pace cu Iosua și cu fiii lui Israel“.
5 Cei cinci regi ai amoriților – regele Ierusalimului, regele Hebronului, regele Iarmutului, regele Lachișului și regele Eglonului – s-au adunat și au venit împreună cu toate armatele lor. Ei și-au așezat tabăra lângă Ghivon și au luptat împotriva lui.
6 Bărbații Ghivonului au trimis atunci să-i spună lui Iosua, în tabăra de la Ghilgal: „Nu-i părăsi pe slujitorii tăi! Vino repede la noi și salvează-ne! Ajută-ne, căci toți regii amoriți care locuiesc pe munte s-au adunat împotriva noastră!“.
7 Iosua a plecat din Ghilgal împreună cu tot poporul pregătit de luptă și cu toți războinicii viteji. 8 Domnul i-a zis lui Iosua: „Nu te teme de ei, căci i-am dat în mâna ta și niciunul nu-ți va putea sta împotrivă!“.
9 După ce au mers toată noaptea din Ghilgal spre Ghivon , Iosua a venit împotriva lor pe neașteptate. 10 Domnul i-a făcut să intre în panică înaintea lui Israel, care i-a provocat o mare înfrângere la Ghivon. El i-a urmărit pe drumul care urcă la Bet-Horon, nimicindu-i pe drum până la Azeka și până la Makkeda. 11 În timp ce fugeau dinaintea lui Israel, pe povârnișul de la Bet-Horon spre Azeka, Domnul a făcut să cadă din cer asupra lor pietre mari de grindină și ei au murit. Cei care au fost nimiciți de pietrele grindinei au fost în număr mai mare decât cei uciși cu sabia de către fiii lui Israel.
12 În ziua în care Domnul i-a dat pe amoriți în mâna fiilor lui Israel, Iosua I-a vorbit Domnului și a zis înaintea lui Israel:
„Soare, rămâi nemișcat deasupra Ghivonului
și lună, rămâi peste Valea Aialon“.
13 Soarele a rămas nemișcat,
iar luna s-a oprit
până când poporul s-a răzbunat pe dușmanii lui.
Nu este scris lucrul acesta și în „Cartea lui Iașar“ ?
Soarele a rămas nemișcat în mijlocul cerului și nu s-a grăbit să apună aproape o zi întreagă. 14 N-a mai fost nicio zi ca aceea, nici înainte, nici după, o zi în care Domnul să fi ascultat de glasul unui om. Căci Domnul lupta pentru Israel.
15 Apoi, Iosua împreună cu tot Israelul s-au întors în tabăra de la Ghilgal.
Uciderea celor cinci regi amoriți
16 Cei cinci regi însă fugiseră și se ascunseseră într-o peșteră la Makkeda. 17 Când i s-a spus lui Iosua că cei cinci regi au fost găsiți ascunși într-o peșteră la Makkeda, 18 acesta a zis: „Rostogoliți niște pietre mari la gura peșterii și puneți acolo niște oameni ca să-i păzească! 19 Voi însă nu vă opriți, ci continuați să-i urmăriți pe dușmanii voștri și să-i loviți din urmă până îi veți nimici! Nu-i lăsați să intre în cetățile lor, căci Domnul, Dumnezeul vostru, a hotărât să-i dea în mâna voastră“.
20 După ce Iosua și fiii lui Israel le-au provocat o foarte mare înfrângere, până când aceștia au fost nimiciți (supraviețuitorii care au scăpat dintre ei au intrat în cetățile fortificate), 21 tot poporul s-a întors în pace la Iosua în tabără, în Makkeda. Nimeni n-a rostit vreun cuvânt împotriva fiilor lui Israel.
22 Iosua a zis atunci: „Deschideți intrarea peșterii și aduceți-i afară la mine pe cei cinci regi din peșteră!“. 23 Ei au făcut întocmai: i-au adus afară la el pe cei cinci regi din peșteră, și anume pe regele Ierusalimului, pe regele Hebronului, pe regele Iarmutului, pe regele Lachișului și pe regele Eglonului. 24 După ce au fost aduși acești regi înaintea lui Iosua, acesta i-a chemat pe toți bărbații lui Israel și le-a zis conducătorilor oamenilor de război, care merseseră cu el: „Apropiați-vă și puneți-vă picioarele pe gâturile acestor regi!“. Ei s-au apropiat și și-au pus picioarele pe gâturile lor.
25 Iosua le-a zis: „Nu vă temeți și nu vă înspăimântați! Fiți tari și curajoși, fiindcă astfel va face Domnul tuturor dușmanilor voștri împotriva cărora veți lupta“.
26 Apoi Iosua i-a lovit și i-a omorât, după care i-a spânzurat de cinci copaci și i-a lăsat atârnați acolo până seara.
27 La apusul soarelui, Iosua a poruncit să fie dați jos din copaci și să fie aruncați în peștera în care se ascunseseră. La gura peșterii au pus niște pietre mari care au rămas acolo până în ziua aceasta.
28 În acea zi, Iosua a cucerit Makkeda și a trecut-o prin ascuțișul sabiei, pe ea și pe regele ei. A dat spre nimicire orice om care se afla în ea, nelăsând niciun supraviețuitor. I-a făcut regelui din Makkeda la fel cum îi făcuse regelui din Ierihon.
29 Apoi, din Makkeda, Iosua împreună cu tot Israelul au pornit spre Libna și au început lupta împotriva Libnei. 30 Domnul a dat-o și pe ea în mâna lui Israel, împreună cu regele ei. Israel a trecut cetatea și pe oamenii care erau în ea prin ascuțișul sabiei, nelăsând niciun supraviețuitor și i-a făcut regelui ei la fel cum îi făcuse regelui Ierihonului.
31 Din Libna, Iosua împreună cu tot Israelul au pornit spre Lachiș. Ei și-au așezat tabăra în apropierea lui și au început lupta împotriva lui. 32 Domnul a dat Lachișul în mâna lui Israel. El l-a capturat în cea de-a doua zi, trecând prin ascuțișul sabiei toți oamenii care erau în el, la fel cum făcuse în Libna. 33 Atunci Horam, regele Ghezerului, a venit să ajute Lachișul, dar Iosua l-a învins, pe el și poporul lui, fără să lase vreun supraviețuitor.
34 Din Lachiș, Iosua împreună cu tot Israelul au trecut la Eglon. Ei și-au așezat tabăra lângă el și au pornit lupta împotriva lui. 35 L-au capturat în aceeași zi și l-au trecut prin ascuțișul sabiei. În aceeași zi, a dat spre nimicire pe orice om care era în el, la fel cum făcuse în Lachiș.
36 Din Eglon, Iosua împreună cu tot Israelul s-au îndreptat spre Hebron și au luptat împotriva lui. 37 L-au capturat și l-au trecut prin ascuțișul sabiei, pe el, pe regele lui, toate satele dimprejurul lui și pe orice om care era în el. N-a lăsat niciun supraviețuitor, așa cum făcuse în Eglon, și l-a dat spre nimicire pe el și pe orice om care era în el.
38 Apoi Iosua împreună cu tot Israelul s-au întors înspre Debir și au început lupta împotriva lui. 39 L-au capturat și l-au trecut prin ascuțișul sabiei, pe el, pe regele lui și toate satele dimprejurul lui, și au dat spre nimicire orice om care era în el. N-a lăsat niciun supraviețuitor. I-a făcut Debirului și regelui său așa cum i-a făcut Hebronului și așa cum i-a făcut Libnei și regelui ei.
40 Iosua a învins astfel întreaga țară: muntele, Neghevul, zona deluroasă și poalele munților, și pe toți regii lor. N-a lăsat niciun supraviețuitor și a dat spre nimicire orice avea suflare, așa cum poruncise Domnul, Dumnezeul lui Israel. 41 Iosua i-a lovit de la Kadeș-Barnea până la Gaza, în întreaga regiune Goșen și până la Ghivon. 42 Iosua i-a învins pe toți acești regi și a cucerit regatele lor într-o singură campanie, deoarece Domnul, Dumnezeul lui Israel, lupta pentru Israel.
43 Apoi Iosua împreună cu tot Israelul s-au întors în tabăra de la Ghilgal.