Le thagar le čemehkă tidenpe.
1 Koa ašundimos kadale buteango, sa le thagar kai sas ordal o Iordano, kal baŕbară thai andel xarea, thai pe soa prašau la mareako la bareako, ji koa lako Liban, le Xetiça, le Amoriçea, le Kanaaniçea, le Fereziçea, le Xeviçea thai le Iebusiçea,
2 tidepe andekhthan andekh ašundimos kaste marăn pe le Iosuosa thai le Israelosa.
O čiorimos le Gabaniçăngo.
3 Le manuši andoa Gabono, anda lendi rig, kana ašundine so kărdeasas o Iosua le Ierixonohkă thai la četateakă Ai,
4 kărdine khă čiorimos, thai telearde koa drom xabenença anda o phirimos. Line varesar gone purane pe lengă čiuši, thai varesar burdufurea purane anda e moll, šinde thai astarde,
5 ande le pînŕă sas le podimata purane thai astarde, thai sas xureade çoalença purane pe lende; thai soa manŕo kai sas le kaste xan sas šuko thai pînjinime.
6 Găline koa Iosua ande tabăra ando Ghilgalo, thai phendine lehkă thai saorăngă kukolengă andoa Israelo: „Ame avas anda khă čem dural, akana kărăn amença phanglimos.”
7 Le rom andoa Israelo phendine kadale Xeviçăngă: „Daštil pe kă tume te bešen ande amaro maškar, sar te kăras ame phanglimos tumença?”
8 On phendine le Iosuahkă: „Ame sam te robea.” Thai o Iosua phendea lengă: „Kon san tume, thai katar aven?”
9 On dine les anglal: „Te robea aven anda khă čem but dural, anda o ašundimos Le Raiehko, tiră Devllehko; kă ašundeam dindoi duma pa Leste, anda sa so kărdea ando Ejipto,
10 thai anda so kărdea le duie thagarengă le Amoriçăngă înteal o Iordano, le Sixonohkă, o thagar le Xesbronohko, thai le Ogohkă, o thagar le Basanohko, kai sas ando Aštarot.
11 Thai amară phură, thai sa le manuši anda amaro čem phendine amengă: „Len tumença xamata andoa phirimos, jean angla lende, thai phenen lengă: „Ame sam tumară robea; akana kadea kărăn phanglimos amença.
12 Dikta amaro manŕo: sas tato kana leam les sar xamos dă khăral, ando des kana teleardeam te avas tumende, thai akana šuti'lo thai pînjinisai'lo.
13 Le burdufuri kadala la molleakă, kana pherdeam le, sas neve dă sea, thai dikta akana šindi'le; le çoale thai le podimata amară purai'le anda o drom o baro thai lungo.”
14 Le ro le Israelohkă line anda lengă xamata, thai či pušline le Raies.
15 O Iosua kărdea pačea lença, thai kărdea khă phanglimos anda sao trăbulas te mekăl le ande čivava, thai le šerălebară le tidimahkă solaxade lengă kadea buti.
16 Pala trin des pala o kărdimos kadale phanglimahko, le šeave le Israelohkă ašundine kă on sas paša lende, thai bešenas ande lengo maškar.
17 Le šeave le Israelohkă telearde, thai o trito des arăsle ande lengă četăçi; lengă četăçi sas: o Gabaono, e Chefira, o Beerot thai o Chiriat-Iearim.
18 Ta či marde le, anda kă le mai baŕă le tidimahkă solaxadesas lengă po Rai, o Dell le Israelohko, kă mekăna le čivavasa. Thai sa o tidimos bandeardeanakhăstar anda le šerălebară.
19 Sa le šerălebară phendine sa le tidimahkă: „Solaxadeam lengă po Rai, o Dell le Israelohko, thai akana naštisaras te thos o vast pe lende.
20 Dikta so kărasa lengă: mekasa le čivavasa, kaste na anas pa amende e xolli le Raiesti, andoa solaxaimos kai kărdeam les.”
21 „Te train,” phendine lengă le šerălebară. Ta sas thodine te šinen kašt thai te ankalaven pai andoa soa tidimos, sar phendinesas lengă le šerălebară.
22 O Iosua akhardea le, thai dea lengă duma kadea: „Anda soste atxadean ame phendindoi: „Sam but dural tumendar”, kana tume bešen ande amaro maškar?
23 Akana san dinearman, thai ašena ande robia, te šinen kašt thai te ankalaven pai andoa khăr le Devllehko mîŕăhko.”
24 On dine anglal le Iosuaos, thai phende lehkă: „Le robea tiră ašundine le mothodimata dine le Raiestar, le Devllestar tirăstar, le Moisahkă Lehkă robostar, kaste del tume ando vast soa čem thai te khosăl angla tumende sa le manušen kai bešen ande leste; thai tumaro avimos šutea bari dar ande amende dičimasa ka amari čivava: dikta anda soste kărdeam e buti kadea.
25 Thai akana dikta ne ande te vast; kăr amença so pateasa kă sî mišto thai čeačeo te kărăs.”
26 O Iosua kărdea lengă kadea sar phendeasas; skăpisardea le andoa vast le šeavengo le Israelohkă, kai či mudardea le;
27 ta andoa des kodoa thodea le te šinen kašt thai te ankalaven pai andoa soa tidimos, thai anda o altari le Raiehko ando than kai alosarăla o Rai: kodea so kărăn ji ando des dă adesara.
Înșelătoria ghivoniților
1 Auzind despre aceste lucruri, toți regii care erau în regiunea de vest a Iordanului, la munte, în zona deluroasă, pe întreaga coastă a Mării cea Mare până în dreptul Libanului, și anume regii hitiți, amoriți, canaaniți, periziți, hiviți și iebusiți, 2 s-au aliat ca să lupte împotriva lui Iosua și a lui Israel.
3 Locuitorii din Ghivon însă, când au auzit ce făcuse Iosua cetăților Ierihon și Ai, 4 s-au folosit de vicleșug și au plecat spre israeliți , dându-se drept mesageri. Ei purtau pe măgarii lor saci învechiți și burdufuri vechi de vin, crăpate și peticite. 5 Erau încălțați cu sandale vechi și peticite și purtau pe ei haine învechite, iar toată pâinea pe care o aveau ca provizie era uscată și fărâmițată.
6 Au venit la Iosua în tabăra de la Ghilgal și i-au vorbit astfel lui și bărbaților lui Israel:
‒ Noi am venit dintr-o țară îndepărtată. Încheiați acum un legământ cu noi!
7 Bărbații lui Israel le-au răspuns însă hiviților:
‒ Poate că voi locuiți în mijlocul nostru. Cum să încheiem un legământ cu voi?
8 Ei i-au zis lui Iosua:
‒ Suntem slujitorii tăi!
Iosua i-a întrebat:
‒ Cine sunteți și de unde veniți?
9 Ei i-au răspuns:
‒ Slujitorii tăi au venit dintr-o țară foarte îndepărtată, datorită Numelui Domnului, Dumnezeul tău, fiindcă am auzit de faima Lui: tot ceea ce a făcut în Egipt, 10 precum și ce a făcut celor doi regi amoriți care locuiau la est de Iordan, lui Sihon, regele Heșbonului și lui Og, regele Bașanului, care domnea la Aștarot. 11 Bătrânii noștri, împreună cu toți locuitorii țării noastre, ne-au zis: „Luați cu voi provizii pentru călătorie și duceți-vă să vă întâlniți cu ei și să le spuneți: «Suntem slujitorii voștri. Prin urmare, încheiați legământ cu noi!»“. 12 Pâinea aceasta era caldă când am luat-o de acasă, în ziua în care am pornit în călătorie către voi, dar acum iată că este uscată și fărâmițată. 13 Aceste burdufuri de vin au fost odată pline și noi, dar acum iată că sunt crăpate, iar îmbrăcămintea și sandalele ni s-au învechit mult din cauza călătoriei lungi.
14 Bărbații israeliți au luat din proviziile lor și nu L-au mai întrebat pe Domnul. 15 Iosua a făcut pace cu ei și a încheiat cu ei un legământ că-i va lăsa în viață. Conducătorii comunității le-au jurat lucrul acesta.
16 La trei zile după încheierea legământului, au aflat că aceștia sunt vecini cu ei și că locuiesc în mijlocul lor. 17 Astfel, fiii lui Israel au plecat și în a treia zi au ajuns la cetățile acestora: Ghivon, Chefira, Beerot și Chiriat-Iearim. 18 Fiii lui Israel nu i-au putut ataca deoarece conducătorii comunității le juraseră pe Domnul, Dumnezeul lui Israel.
Și întreaga comunitate a protestat împotriva conducătorilor. 19 Toți conducătorii au zis înaintea întregii comunități: „Pentru că le-am jurat pe Domnul, Dumnezeul lui Israel, nu ne mai putem atinge de ei. 20 Iată ce vom face cu ei: îi vom lăsa în viață ca să nu se reverse mânia asupra noastră, din cauza jurământului pe care l-am încheiat cu ei“. 21 Conducătorii le-au zis: „Lăsați-i în viață“. Au fost însă folosiți la tăiat lemne și la scos apă pentru întreaga comunitate, așa cum le spuseseră conducătorii.
22 Iosua i-a chemat pe ghivoniți și le-a zis:
‒ De ce ne-ați înșelat, zicând: „Suntem foarte departe de voi“ când, de fapt, locuiți în mijlocul nostru? 23 Acum sunteți blestemați și niciunul dintre voi nu va înceta să fie sclav. Veți fi tăietori de lemne și veți scoate apă pentru Casa Dumnezeului meu.
24 Ei i-au răspuns lui Iosua, zicând:
‒ Slujitorilor tăi li s-a spus deslușit despre ceea ce Domnul, Dumnezeul tău, i-a poruncit slujitorului Său Moise, și anume să vă dea toată țara și să-i nimicească pe toți locuitorii țării dinaintea voastră. Atunci ne-am temut pentru viețile noastre din cauza voastră și de aceea am făcut lucrul acesta. 25 Și acum, iată-ne în mâinile tale. Fă-ne potrivit cu ceea ce consideri că este bine și drept să faci.
26 Iosua le-a făcut așa cum hotărâse . El i-a eliberat din mâna fiilor lui Israel și, astfel, aceștia nu i-au ucis. 27 Dar, din acea zi, Iosua i-a pus să taie lemne și să scoată apă pentru adunare și pentru altarul Domnului; și așa au făcut până în ziua aceasta, în locul ales de El.